Simulare Bac biologie 2026: subiectele, baremul și rezolvarea

Documentele oficiale

Subiectele și baremele oficiale sunt publicate de Ministerul Educației; mai jos sunt linkurile către ele, pe profiluri.

Datele probei

Pagina oficială de arhivă a subiectelor: subiecte.edu.ro/2027/arhiva.

Proba E.d) din simularea examenului național de bacalaureat 2026 a avut loc pe 25 martie 2026. Sursa: lista oficială a subiectelor simulării și calendarul simulării din OMEC 6.059/2025, anexa 2.

Timpul de lucru efectiv este de trei ore, cum scrie în antetul fiecărui subiect. Toate subiectele sunt obligatorii și se acordă zece puncte din oficiu; nota finală se calculează prin împărțirea la zece a punctajului total.

Lucrarea are trei subiecte de câte 30 de puncte: Subiectul I (itemi cu completare, răspuns scurt, alegere simplă și adevărat/fals), Subiectul al II-lea (o problemă de biologie și o problemă de genetică sau de grupe sanguine) și Subiectul al III-lea (un item cu enunțuri construite și un item cu minieseu).

Biologie vegetală și animală: simularea din martie 2026

Simulare. Proba E.d), Biologie vegetală și animală. Filiera teoretică, profilul real; filiera tehnologică, profilurile tehnic și resurse naturale și protecția mediului; filiera vocațională, profilul militar. Se acordă 90 de puncte pentru subiecte și 10 din oficiu; timpul de lucru efectiv este de trei ore.

Subiectul I (30 de puncte)

A. (4 puncte)

Scrieți, pe foaia de examen, noțiunile cu care trebuie să completați spațiile libere din afirmația următoare, astfel încât aceasta să fie corectă. În cazul florii angiospermelor, gineceul este format din ............ , iar androceul din ............ .

Rezolvare. Gineceul este partea femelă a florii și este alcătuit din una sau mai multe carpele, care formează pistilul. Androceul este partea mascul a florii și este alcătuit din stamine. Lecție: reproducerea plantelor cu flori.

Răspuns: gineceul este format din carpele (pistil), iar androceul din stamine.

Punctaj în barem: câte 2 puncte pentru fiecare noțiune corectă, deci 4 puncte.

B. (6 puncte)

Dați două exemple de vase conducătoare din corpul plantelor; scrieți în dreptul fiecărui vas conducător rolul îndeplinit.

Rezolvare. Plantele au două tipuri de vase conducătoare. Vasele lemnoase (xilemul) transportă de la rădăcină spre frunze seva brută, adică apa cu sărurile minerale dizolvate. Vasele liberiene (floemul) transportă seva elaborată, adică substanțele organice produse prin fotosinteză, de la frunze spre celelalte organe. Lecții: circulația la plante, țesuturile vegetale definitive.

Răspuns: vasele lemnoase, care conduc seva brută; vasele liberiene, care conduc seva elaborată.

Punctaj în barem: 2 puncte pentru cele două exemple (câte 1 punct) și 4 puncte pentru rolul fiecărui vas (câte 2 puncte).

C. (5 itemi, câte 2 puncte)

Scrieți, pe foaia de examen, litera corespunzătoare răspunsului corect. Este corectă o singură variantă de răspuns.

1. Briofitele și pteridofitele aparțin regnului: a) Fungi; b) Monera; c) Plante; d) Protiste.

Rezolvare. Mușchii (briofitele) și ferigile (pteridofitele) sunt organisme eucariote pluricelulare, fotosintetizante, deci fac parte din regnul Plante. Lecție: grupele de plante.

Răspuns: c.

2. Cefalopodele sunt: a) artropode; b) celenterate; c) moluște; d) nematelminți.

Rezolvare. Cefalopodele (calmarul, sepia, caracatița) sunt moluște cu corp moale, cu picioarele transformate în brațe așezate în jurul capului. Lecție: diversitatea nevertebratelor.

Răspuns: c.

3. În cazul mamiferelor, spermatozoidul: a) este o celulă diploidă/2n; b) participă la procesul de fecundație; c) reprezintă gonada masculină; d) se formează în canalele deferente.

Rezolvare. Spermatozoidul este gamet masculin haploid (n); se formează în tubii seminiferi din testicul, iar gonada masculină este testiculul. Singura afirmație adevărată este că spermatozoidul participă la fecundație, unde se unește cu ovulul. Lecții: spermatogeneza, sistemul reproducător.

Răspuns: b.

4. Fiecare dintre celulele-fiice formate prin diviziunea mitotică a unei celule-mamă cu 2n = 28 cromozomi are: a) n = 14; b) n = 28; c) 2n = 14; d) 2n = 28.

Rezolvare. Mitoza păstrează numărul de cromozomi: din celula-mamă cu $2n=28$ rezultă două celule-fiice identice, tot cu $2n=28$ cromozomi. Lecții: mitoza, ciclul celular.

Răspuns: d.

5. Celulele fotosensibile din structura ochiului mamiferelor: a) fac sinapsă cu neuronii bipolari; b) participă la formarea nervului optic; c) sunt localizate la nivelul coroidei; d) sunt componente ale sistemului optic.

Rezolvare. Celulele fotosensibile (conuri și bastonașe) sunt primii neuroni ai căii vizuale, în retină; ele fac sinapsă cu neuronii bipolari, iar nervul optic este format din axonii celulelor ganglionare. Coroida este stratul pigmentat mijlociu al globului ocular, iar sistemul optic (cornee, cristalin, umori) focalizează lumina. Lecție: analizatorul vizual.

Răspuns: a.

Punctaj în barem: câte 2 puncte pentru fiecare răspuns corect (1c; 2c; 3b; 4d; 5a), deci 10 puncte.

D. (10 puncte)

Citiți, cu atenție, afirmațiile următoare. Dacă apreciați că afirmația este adevărată, scrieți, pe foaia de examen, în dreptul cifrei corespunzătoare afirmației, litera A. Dacă apreciați că afirmația este falsă, scrieți litera F și modificați parțial afirmația pentru ca aceasta să devină adevărată. Folosiți, în acest scop, informația științifică adecvată. Nu se acceptă folosirea negației.

1. La mamifere, substanța albă din structura măduvei spinării este organizată în coarne.

Rezolvare. În măduva spinării, substanța cenușie (corpurile neuronilor) formează coarnele (anterioare, posterioare și laterale), iar substanța albă (fibrele nervoase) este așezată la exterior, în cordoane. Lecții: căile ascendente și descendente, funcția de conducere a măduvei.

Răspuns: F. Varianta corectată: „La mamifere, substanța albă din structura măduvei spinării este organizată în cordoane”.

2. În procesul de fotosinteză, plantele transformă substanțele organice în substanțe anorganice, eliberând oxigen în atmosferă.

Rezolvare. Fotosinteza este un proces de sinteză: plantele folosesc apa și dioxidul de carbon (substanțe anorganice), cu energia luminii captată de clorofilă, și produc glucide (substanțe organice), eliberând oxigen. Lecții: fotosinteza, etapele fotosintezei.

Răspuns: F. Varianta corectată: „În procesul de fotosinteză, plantele transformă substanțele anorganice în substanțe organice, eliberând oxigen în atmosferă”.

3. În timpul inspirației, presiunea aerului din plămânii mamiferelor scade.

Rezolvare. La inspirație diafragma se contractă și coboară, iar mușchii intercostali externi ridică coastele; volumul cavității toracice și al plămânilor crește, deci presiunea aerului din plămâni scade sub cea atmosferică și aerul intră. Lecție: ventilația pulmonară.

Răspuns: A.

Punctaj în barem: câte 2 puncte pentru fiecare literă corectă (1F; 2F; 3A), adică 6 puncte, și câte 2 puncte pentru modificarea corectă a fiecăreia dintre cele două afirmații false, adică 4 puncte.

Subiectul al II-lea (30 de puncte)

A. Sistemul circulator (18 puncte)

Inima mamiferelor pompează sângele în vasele de sânge. Cele două componente ale sistemului circulator pot fi afectate de boli.

a) (5 puncte)

Numiți o boală a sistemului circulator la om (la alegere boala) precizând: o cauză, o manifestare, două măsuri de prevenire.

Rezolvare. Baremul lasă boala la alegere. Un răspuns-model: hipertensiunea arterială. O cauză posibilă: sedentarismul (alte cauze: alimentația bogată în sare și grăsimi, stresul prelungit, fumatul). O manifestare: dureri de cap, amețeli, valori ale tensiunii arteriale care depășesc în mod repetat valorile normale. Prevenire: alimentație echilibrată, cu puțină sare; mișcare regulată; evitarea fumatului; controlul periodic al tensiunii. Lecții: bolile circulatorii, circulația în vase.

Răspuns: hipertensiunea arterială; cauza: sedentarismul; manifestarea: dureri de cap; prevenire: alimentație echilibrată cu puțină sare și mișcare regulată.

Punctaj în barem: 1 punct pentru numirea bolii, 1 punct pentru o cauză, 1 punct pentru o manifestare și câte 1 punct pentru fiecare dintre cele două măsuri de prevenire, adică 5 puncte.

b) (3 puncte)

Explicați numărul mare de mitocondrii din celulele țesutului muscular cardiac.

Rezolvare. Miocardul se contractă neîncetat, toată viața, deci consumă continuu multă energie. Energia se obține prin respirația celulară aerobă, care se desfășoară în mitocondrii și produce ATP; un număr mare de mitocondrii asigură ATP-ul necesar contracțiilor ritmice. Lecții: contractilitatea miocardului, componentele celulei, respirația aerobă și anaerobă.

Răspuns: celulele miocardului au nevoie de multă energie (ATP) pentru munca neîntreruptă a inimii, iar mitocondriile produc această energie prin respirația aerobă.

Punctaj în barem: 3 puncte pentru explicația corectă.

c) (6 puncte)

Calculați masa apei din plasma sângelui unui adult, știind următoarele: sângele reprezintă 7% din masa corpului; plasma sangvină reprezintă 55% din masa sângelui; apa reprezintă 90% din masa plasmei sangvine; masa corpului adultului este de 87 kg. Scrieți toate etapele parcurse pentru rezolvarea cerinței.

Rezolvare.

1. Masa sângelui: $87\cdot \frac{7}{100}=6,09\mathrm{kg}$.
2. Masa plasmei: $6,09\cdot \frac{55}{100}=3,3495\mathrm{kg}$.
3. Masa apei din plasmă: $3,3495\cdot \frac{90}{100}=3,01455\mathrm{kg}$.

Lecție: sângele.

Răspuns: masa apei din plasmă este $3,01455\mathrm{kg}$.

Punctaj în barem: 2 puncte pentru masa sângelui, 2 puncte pentru masa plasmei și 2 puncte pentru masa apei din plasmă. Baremul acceptă orice altă modalitate corectă de rezolvare, iar pentru un raționament corect fără calcule se acordă jumătate din punctajul problemei.

d) (4 puncte)

Completați problema de la punctul c) cu o altă cerință pe care o formulați voi, folosind informații științifice specifice biologiei; rezolvați cerința pe care ați propus-o.

Rezolvare. Baremul acordă punctaj pentru cerința formulată de elev, dacă folosește informații de biologie, și pentru rezolvarea ei. Un exemplu: „Calculați masa substanțelor dizolvate (proteine, săruri, glucoză etc.) din plasma sângelui adultului.” Apa reprezintă 90% din plasmă, deci restul de 10% sunt substanțele dizolvate: $3,3495\cdot \frac{10}{100}=0,33495\mathrm{kg}$. Verificare: $3,01455+0,33495=3,3495\mathrm{kg}$.

Răspuns: pentru cerința propusă, masa substanțelor dizolvate în plasmă este $0,33495\mathrm{kg}$ (aproximativ 335 g).

Punctaj în barem: 2 puncte pentru formularea cerinței și 2 puncte pentru rezolvarea ei.

B. Încrucișarea dovlecilor (12 puncte)

Se încrucișează un soi de dovlecel cu fructe cilindrice (o), de culoare verde-închis (V), fiind heterozigot pentru culoare, cu un soi de dovlecel cu fructe ovale (O), de culoare crem-gălbui (v), heterozigot pentru forma fructelor. Stabiliți următoarele: a) genotipurile celor doi părinți; b) tipurile de gameți formați de părintele care are fructe ovale, de culoare crem-gălbui; c) procentul descendenților din F1 care au fructe de culoare verde-închis și genotipul acestora. d) Completați această problemă cu o altă cerință pe care o formulați voi, folosind informații științifice specifice biologiei; rezolvați cerința pe care ați propus-o. Scrieți toate etapele rezolvării problemei.

Lecții: dihibridarea, monohibridarea, transmiterea caracterelor.

a) (2 puncte)

Rezolvare. Enunțul notează cu $o$ alela pentru fructe cilindrice și cu $O$ alela pentru fructe ovale; culoarea verde-închis este $V$, iar crem-gălbui $v$. Primul părinte are fructe cilindrice, deci este omozigot pentru formă ($oo$), și este heterozigot pentru culoare ($Vv$). Al doilea părinte are fructe ovale și este heterozigot pentru formă ($Oo$); are culoarea crem-gălbui, deci este omozigot pentru culoare ($vv$).

Răspuns: $P_1$: $ooVv$; $P_2$: $Oovv$.

Punctaj în barem: câte 1 punct pentru genotipul fiecărui părinte.

b) (2 puncte)

Rezolvare. Părintele $Oovv$ este heterozigot pentru formă și omozigot pentru culoare. El formează gameți cu câte o alelă din fiecare pereche: $O$ sau $o$, împreună cu $v$.

Răspuns: două tipuri de gameți, $Ov$ și $ov$.

Punctaj în barem: câte 1 punct pentru fiecare tip de gamet.

c) (4 puncte)

Rezolvare. Părintele $ooVv$ formează gameți $oV$ și $ov$. Încrucișarea $ooVv\times Oovv$ dă, prin combinarea gameților:

• $oV+Ov\to OoVv$ (ovale, verde-închis);
• $oV+ov\to ooVv$ (cilindrice, verde-închis);
• $ov+Ov\to Oovv$ (ovale, crem-gălbui);
• $ov+ov\to oovv$ (cilindrice, crem-gălbui).

Cele patru combinații au probabilități egale, de câte $\frac{1}{4}=25\%$. Au fructe verde-închis (cel puțin o alelă $V$) descendenții $OoVv$ și $ooVv$, deci $25\%+25\%=50\%$.

Răspuns: 50% dintre descendenții din $F_1$ au fructe verde-închis; genotipurile lor sunt $OoVv$ și $ooVv$.

Punctaj în barem: 2 puncte pentru procentul de 50% și câte 1 punct pentru fiecare dintre cele două genotipuri.

d) (4 puncte)

Rezolvare. Baremul acordă 2 puncte pentru formularea unei cerințe și 2 puncte pentru rezolvare. Exemplu: „Stabiliți raportul de segregare după fenotip în $F_1$.” Din cele patru combinații de la punctul c) rezultă patru fenotipuri, fiecare cu frecvența $\frac{1}{4}$: ovale verde-închis, cilindrice verde-închis, ovale crem-gălbui, cilindrice crem-gălbui, deci raportul este $1:1:1:1$.

Răspuns: în $F_1$, raportul fenotipic este $1:1:1:1$.

Punctaj în barem: 2 puncte pentru formularea cerinței și 2 puncte pentru rezolvarea ei.

Subiectul al III-lea (30 de puncte)

1. Excreția (14 puncte)

Excreția este una dintre funcțiile vitale ale organismelor.

a) (3 puncte)

Precizați localizarea și două caracteristici structurale ale rinichilor mamiferelor.

Rezolvare. Rinichii sunt așezați retroperitoneal, în regiunea lombară, de o parte și de alta a coloanei vertebrale. Sunt organe pereche, în formă de bob de fasole, înconjurate de o capsulă fibroasă. Pe secțiune se văd zona corticală, la exterior, în care se află corpusculii renali, și zona medulară, la interior, cu piramidele renale, iar urina se adună în bazinet. Lecții: sistemul excretor, formarea urinei.

Răspuns: localizare: retroperitoneal, în regiunea lombară; caracteristici: formă de bob de fasole, capsulă fibroasă, zonă corticală și zonă medulară.

Punctaj în barem: 1 punct pentru localizare și câte 1 punct pentru fiecare dintre cele două caracteristici structurale.

b) (3 puncte)

Explicați rolul stomatelor în realizarea transpirației la plante.

Rezolvare. Stomatele sunt orificii din epiderma frunzei, delimitate de două celule stomatice. Apa ajunge în frunză prin vasele lemnoase și se evaporă în spațiile dintre celulele mezofilului. Vaporii de apă ies în atmosferă prin ostiola stomatelor. Celulele stomatice reglează deschiderea ostiolei, deci cantitatea de apă pierdută prin transpirație. Lecții: transpirația și gutația, structura frunzei.

Răspuns: stomatele permit ieșirea vaporilor de apă din frunză în atmosferă, iar deschiderea lor reglează intensitatea transpirației.

Punctaj în barem: 3 puncte pentru explicația corectă.

c) (8 puncte)

Construiți patru enunțuri afirmative, câte două pentru fiecare conținut, utilizând limbajul științific adecvat. Folosiți, în acest scop, informații referitoare la următoarele conținuturi: Căile urinare ale mamiferelor; Litiaza urinară - manifestări, cauze, prevenire.

Rezolvare. Enunțuri-model:

• Căile urinare: „Ureterele sunt două canale musculare care conduc urina de la bazinetul fiecărui rinichi la vezica urinară.”
• Căile urinare: „Uretra elimină în exterior urina acumulată în vezica urinară.”
• Litiaza urinară: „Litiaza urinară apare prin depunerea în căile urinare a unor săruri minerale, care formează calculi, și se manifestă prin colică renală și prezența sângelui în urină.”
• Litiaza urinară: „Litiaza urinară se previne printr-un consum suficient de lichide și o alimentație echilibrată, cu mai puține alimente bogate în oxalați.”

Lecții: micțiunea, bolile excretorii.

Răspuns: cele patru enunțuri de mai sus (alte formulări corecte sunt acceptate).

Punctaj în barem: câte 2 puncte pentru fiecare dintre cele patru enunțuri corecte, adică 8 puncte.

2. Ereditatea și mediul (16 puncte)

Caracterele ereditare ale viețuitoarelor se transmit în descendență conform unor legi descoperite de Mendel. Mediul poate influența ereditatea.

a) (3 puncte)

Dați trei exemple de mutații.

Rezolvare. Exemple din programa de liceu: mutația genică prin substituția unei perechi de nucleotide; deleția sau translocația, ca mutații cromozomiale structurale; trisomia 21 (sindromul Down), ca mutație genomică numerică. Lecții: mutațiile genetice, aneuploidiile.

Răspuns: substituția unei perechi de nucleotide; deleția cromozomială; trisomia 21.

Punctaj în barem: câte 1 punct pentru fiecare exemplu corect, adică 3 puncte.

b) (3 puncte)

Precizați un argument în favoarea afirmației următoare: „Codominanța este un exemplu de abatere de la segregarea mendeliană”.

Rezolvare. În cazul dominanței complete, heterozigotul seamănă cu unul dintre părinți, deoarece alela dominantă o maschează pe cea recesivă. În codominanță, ambele alele din heterozigot se exprimă simultan și complet. Exemplu: la grupa AB a sistemului ABO, genotipul $I^A{I}^B$ determină prezența ambelor antigene pe hematii. Lecții: codominanța, grupele sanguine.

Răspuns: într-un heterozigot cu codominanță se exprimă ambele alele (de exemplu, la grupa AB apar ambele antigene), spre deosebire de dominanța completă, în care una maschează pe cealaltă.

Punctaj în barem: 3 puncte pentru un argument corect.

c) (10 puncte)

Alcătuiți un minieseu intitulat „Factorii mutageni”, folosind informația științifică adecvată. În acest scop, respectați următoarele etape: enumerarea a șase noțiuni specifice acestei teme; construirea, cu ajutorul acestora, a unui text coerent, format din maximum trei-patru fraze, folosind corect și în corelație noțiunile enumerate.

Rezolvare. Model:

• Noțiuni: factori mutageni, mutații, radiații ionizante, substanțe chimice, ADN, cancer.
• Text: „Factorii mutageni sunt agenți din mediu care pot modifica materialul genetic și produc mutații. Dintre factorii fizici fac parte radiațiile ionizante și razele ultraviolete, iar dintre cei chimici, unele substanțe din fumul de țigară. Aceștia alterează structura ADN-ului, iar acumularea mutațiilor în celulele somatice poate duce la apariția cancerului.”

Lecții: mutageneza și cancerul, mutațiile genetice.

Răspuns: minieseul de mai sus (orice text corect, cu șase noțiuni specifice și trei-patru fraze).

Punctaj în barem: câte 1 punct pentru fiecare dintre cele șase noțiuni specifice temei (6 puncte), 2 puncte pentru coerența textului, în care fiecare noțiune este folosită corect și în corelație cu celelalte, și 2 puncte pentru respectarea lungimii (maximum trei-patru fraze).

Anatomie și fiziologie umană, genetică și ecologie umană: simularea din martie 2026

Simulare. Proba E.d), Anatomie și fiziologie umană, genetică și ecologie umană. Filiera teoretică, profilul real; filiera tehnologică, profilurile tehnic și resurse naturale și protecția mediului; filiera vocațională, profilul militar. Se acordă 90 de puncte pentru subiecte și 10 din oficiu; timpul de lucru efectiv este de trei ore.

Subiectul I (30 de puncte)

A. (4 puncte)

Scrieți, pe foaia de examen, noțiunile cu care trebuie să completați spațiile libere din afirmația următoare, astfel încât aceasta să fie corectă. Sângele neoxigenat de la celulele corpului ajunge în ............ drept al inimii prin ............ .

Rezolvare. Sângele sărac în oxigen din organism se adună în venele cave (superioară, din partea de sus a corpului, și inferioară, din partea de jos) și se varsă în atriul drept. De aici trece în ventriculul drept, care îl trimite spre plămâni. Lecții: sistemul circulator, mica circulație.

Răspuns: sângele ajunge în atriul drept al inimii prin venele cave.

Punctaj în barem: câte 2 puncte pentru fiecare noțiune corectă, adică 4 puncte.

B. (6 puncte)

Numiți două căi ascendente medulare; asociați fiecare cale medulară numită cu rolul său.

Rezolvare. Căile ascendente ale măduvei spinării conduc impulsurile senzitive spre centrii nervoși superiori. Exemple: fasciculele Goll și Burdach (cordoanele posterioare) conduc sensibilitatea tactilă fină și sensibilitatea proprioceptivă conștientă; fasciculele spinotalamice conduc sensibilitatea termică, dureroasă și tactilă grosieră; fasciculele spinocerebeloase conduc sensibilitatea proprioceptivă inconștientă spre cerebel. Lecții: căile ascendente și descendente, funcția de conducere a măduvei.

Răspuns: fasciculele spinotalamice, care conduc sensibilitatea termică și dureroasă; fasciculele spinocerebeloase, care conduc sensibilitatea proprioceptivă inconștientă.

Punctaj în barem: 6 puncte în total: 2 puncte pentru numirea celor două căi (câte 1 punct) și 4 puncte pentru asocierea fiecăreia cu rolul ei (câte 2 puncte).

C. (5 itemi, câte 2 puncte)

Scrieți, pe foaia de examen, litera corespunzătoare răspunsului corect. Este corectă o singură variantă de răspuns.

1. Conjunctivita este o afecțiune a analizatorului: a) auditiv; b) cutanat; c) vestibular; d) vizual.

Rezolvare. Conjunctiva este membrana care acoperă partea anterioară a globului ocular și fața internă a pleoapelor, deci este o componentă a anexelor ochiului; conjunctivita este inflamația ei și afectează analizatorul vizual. Lecții: analizatorul vizual, bolile analizatorilor.

Răspuns: d.

2. Hormonul somatotrop/STH-ul este secretat de: a) gonada feminină; b) hipofiză; c) pancreasul endocrin; d) tiroidă.

Rezolvare. Hormonul somatotrop (hormonul de creștere) este secretat de lobul anterior al hipofizei. Lecție: hipofiza.

Răspuns: b.

3. Componentă a sistemului reproducător masculin este: a) anusul; b) ovarul; c) testiculul; d) uterul.

Rezolvare. Testiculul este gonada masculină. Ovarul și uterul aparțin sistemului reproducător feminin, iar anusul este orificiul de eliminare a tubului digestiv. Lecție: sistemul reproducător.

Răspuns: c.

4. Celulele cu bastonașe: a) conțin pigmenți fotosensibili; b) reprezintă locul formării senzației vizuale; c) sunt receptorii vederii în culori; d) sunt segmentul central al analizatorului vizual.

Rezolvare. Bastonașele sunt celule fotoreceptoare din retină, cu pigment fotosensibil (rodopsina); servesc la vederea în lumină slabă, în alb și negru. Vederea în culori este asigurată de conuri. Senzația vizuală se formează în aria corticală vizuală (segmentul central), nu în retină. Lecție: analizatorul vizual.

Răspuns: a.

5. Spre deosebire de o expirație normală, în timpul unei inspirații normale: a) mușchiul diafragma se relaxează; b) plămânii își micșorează volumul; c) presiunea aerului din plămâni scade; d) volumul cavității toracice se micșorează.

Rezolvare. La inspirația normală diafragma se contractă, volumul cavității toracice și al plămânilor crește, iar presiunea aerului din plămâni scade sub cea atmosferică; la expirația normală, relaxarea diafragmei produce efectele opuse. Lecții: ventilația pulmonară, volumele respiratorii.

Răspuns: c.

Punctaj în barem: câte 2 puncte pentru fiecare răspuns corect (1d; 2b; 3c; 4a; 5c), deci 10 puncte.

D. (10 puncte)

Citiți, cu atenție, afirmațiile următoare. Dacă apreciați că afirmația este adevărată, scrieți, pe foaia de examen, în dreptul cifrei corespunzătoare afirmației, litera A. Dacă apreciați că afirmația este falsă, scrieți litera F și modificați parțial afirmația pentru ca aceasta să devină adevărată. Nu se acceptă folosirea negației.

1. Volumul rezidual este unul dintre volumele respiratorii componente ale capacității vitale.

Rezolvare. Capacitatea vitală este suma volumului curent, a volumului inspirator de rezervă și a volumului expirator de rezervă. Volumul rezidual rămâne în plămâni după o expirație forțată și nu intră în capacitatea vitală. Lecție: volumele respiratorii.

Răspuns: F. Varianta corectată: „Volumul curent este unul dintre volumele respiratorii componente ale capacității vitale”.

2. Anexita și cistita sunt afecțiuni ale sistemului reproducător.

Rezolvare. Anexita este inflamația anexelor uterului (trompe, ovare), deci aparține sistemului reproducător feminin. Cistita este inflamația vezicii urinare, deci aparține sistemului excretor. Lecții: bolile sistemului reproducător, bolile excretorii.

Răspuns: F. Varianta corectată: „Anexita și vaginita sunt afecțiuni ale sistemului reproducător”.

3. În procesul de eliminare, urina din vezica urinară trece în uretră.

Rezolvare. La micțiune, mușchiul vezicii urinare se contractă, sfincterele se relaxează, iar urina trece din vezica urinară în uretră și apoi în exterior. Lecție: micțiunea.

Răspuns: A.

Punctaj în barem: câte 2 puncte pentru fiecare literă corectă (1F; 2F; 3A), adică 6 puncte, și câte 2 puncte pentru modificarea corectă a fiecăreia dintre cele două afirmații false, adică 4 puncte.

Subiectul al II-lea (30 de puncte)

A. ARN și ADN (18 puncte)

Celulele eucariote conțin mai multe tipuri de ARN: ribozomal, mesager, de transfer/transport, nuclear mic.

a) (4 puncte)

Precizați o asemănare și o deosebire dintre ARN-ul mesager și ARN-ul de transfer/transport.

Rezolvare. Asemănare: ambele sunt acizi nucleici monocatenari, formați din ribonucleotide (riboză și bazele A, U, G, C) și sintetizați prin transcriere, pe baza unei catene de ADN. Deosebire: ARN-ul mesager copiază informația unei gene și o duce la ribozomi, unde este citită în codoni; ARN-ul de transfer aduce aminoacizii la ribozomi și are un anticodon care recunoaște codonul. Lecții: ADN, ARN și proteine, acizii nucleici.

Răspuns: asemănare: ambele sunt monocatenare, din ribonucleotide; deosebire: ARNm transportă informația genetică, ARNt transportă aminoacizii.

Punctaj în barem: câte 2 puncte pentru asemănare și pentru deosebire, adică 4 puncte.

b) (10 puncte)

Sinteza unei proteine se realizează pe baza informației unui fragment de ADN bicatenar, alcătuit din 180 de nucleotide, dintre care 34 conțin citozină. Stabiliți: numărul nucleotidelor cu timină (scrieți toate etapele); secvența de nucleotide din catena de ADN 5'-3' complementară, știind că, pe catena 3'-5', secvența este AAATCG; numărul legăturilor duble și al legăturilor triple din fragmentul de ADN bicatenar.

Rezolvare.

Nucleotidele cu timină. În ADN bicatenar, adenina se împerechează cu timina, iar citozina cu guanina, deci $A=T$ și $C=G$.

1. $C=34$, deci $G=34$.
2. $C+G=34+34=68$.
3. $A+T=180-68=112$.
4. $T=A=112:2=56$.

Catena complementară. Catena dată, citită 3'-5', este AAATCG. Fiecare bază se completează cu perechea ei (A cu T, T cu A, C cu G, G cu C): TTTAGC, citită 5'-3', pentru că cele două catene sunt antiparalele.

Legăturile. Perechea A=T are două legături de hidrogen (legături duble), iar perechea C≡G are trei (legături triple). Sunt 56 de perechi A=T și 34 de perechi C≡G. Verificare: $56+34=90$ de perechi, adică $180$ de nucleotide.

Lecții: funcțiile ADN, acizii nucleici.

Răspuns: 56 de nucleotide cu timină; secvența 5'-3' este TTTAGC; 56 de legături duble și 34 de legături triple.

Punctaj în barem: pentru numărul de nucleotide cu timină, câte 1 punct pentru numărul de nucleotide cu guanină (34), pentru suma C+G (68), pentru suma A+T (112) și pentru numărul de nucleotide cu timină (56); pentru raționamentul corect fără calcule se acordă jumătate din acest punctaj. Mai sunt 2 puncte pentru secvența complementară, 2 puncte pentru legăturile duble și 2 puncte pentru legăturile triple.

c) (4 puncte)

Completați problema de la punctul b) cu o altă cerință pe care o formulați voi, folosind informații științifice specifice biologiei; rezolvați cerința pe care ați propus-o.

Rezolvare. Exemplu de cerință: „Calculați numărul legăturilor de hidrogen din fragmentul de ADN bicatenar.” O pereche A=T are 2 legături de hidrogen, iar o pereche C≡G are 3: $56\cdot 2+34\cdot 3=112+102=214$.

Răspuns: fragmentul are 214 legături de hidrogen.

Punctaj în barem: 2 puncte pentru formularea cerinței și 2 puncte pentru rezolvare.

B. Grupele sanguine (12 puncte)

Doi pacienți ai unui spital au nevoie de transfuzie cu o cantitate mică de sânge. Unul dintre pacienți are grupa de sânge B, iar analiza sângelui celui de-al doilea pacient a evidențiat prezența în plasma sanguină a ambelor tipuri de anticorpi/aglutinine. Stabiliți: a) grupa de sânge a celui de-al doilea pacient și anticorpul/aglutinina din plasma sângelui pacientului cu grupa de sânge B; b) un exemplu de grupă de sânge pe care o poate avea un donator comun pentru cei doi pacienți; motivați răspunsul dat; c) consecința în cazul transfuziei cu sânge provenit de la un donator incompatibil din punctul de vedere al sistemului AB0. d) Completați această problemă cu o altă cerință pe care o formulați voi, folosind informații științifice specifice biologiei; rezolvați cerința pe care ați propus-o.

Lecții: grupele sanguine, sângele.

a) (2 puncte)

Rezolvare. Un pacient care are în plasmă ambele aglutinine, anti-A și anti-B, nu are niciun antigen pe hematii, deci are grupa O. Pacientul cu grupa B are antigenul B pe hematii; în plasmă are aglutinina îndreptată împotriva antigenului străin, adică anti-A (α).

Răspuns: al doilea pacient are grupa O; pacientul cu grupa B are aglutinina anti-A.

Punctaj în barem: câte 1 punct pentru grupa celui de-al doilea pacient și pentru aglutinina pacientului cu grupa B.

b) (4 puncte)

Rezolvare. Pacientul B poate primi hematii de la donatori B sau O, iar pacientul O poate primi hematii numai de la donatori O. Singura grupă comună este O. Hematiile grupei O nu au antigene A sau B pe suprafață, deci aglutininele anti-A și anti-B din plasma primitorului nu le pot aglutina. Pentru o cantitate mică de sânge, plasma donatorului se diluează în sângele primitorului și nu contează.

Răspuns: donator de grupa O, deoarece hematiile sale nu au antigene A sau B și nu sunt aglutinate de anticorpii celor doi pacienți.

Punctaj în barem: 2 puncte pentru exemplul de grupă și 2 puncte pentru motivare.

c) (2 puncte)

Rezolvare. Dacă donatorul este incompatibil, aglutininele primitorului se leagă de antigenele hematiilor transfuzate și le aglutinează (le lipesc), apoi hematiile se distrug (hemoliză). Aglomerările pot bloca vasele mici, iar hemoglobina eliberată poate afecta rinichii; în cazurile grave apar șoc și deces.

Răspuns: aglutinarea și distrugerea hematiilor transfuzate (hemoliza), cu risc grav pentru primitor.

Punctaj în barem: 2 puncte pentru consecința corectă.

d) (4 puncte)

Rezolvare. Exemplu: „Precizați grupele de sânge de la care poate primi hematii pacientul cu grupa B.” Pacientul are aglutinina anti-A, deci nu poate primi hematii cu antigenul A. Poate primi hematii B (același antigen) și O (fără antigene).

Răspuns: pacientul cu grupa B poate primi hematii de la donatori B și O.

Punctaj în barem: 2 puncte pentru formularea cerinței și 2 puncte pentru rezolvare.

Subiectul al III-lea (30 de puncte)

1. Funcția de relație (14 puncte)

Glandele endocrine participă împreună cu analizatorii, sistemele nervos, osos și muscular la realizarea funcției de relație.

a) (3 puncte)

Precizați cauza și două caracteristici ale bolii Basedow-Graves.

Rezolvare. Boala Basedow-Graves este o boală autoimună: organismul produce anticorpi care stimulează tiroida și o fac să secrete în exces hormoni tiroidieni (hipertiroidism). Caracteristici: exoftalmie (ochi bulbucați), gușă, tahicardie, scădere în greutate în ciuda apetitului crescut, nervozitate și transpirații. Lecții: tiroida, disfuncțiile endocrine.

Răspuns: cauza: un mecanism autoimun care determină hipersecreția de hormoni tiroidieni; caracteristici: exoftalmie și tahicardie (sau gușă, scădere în greutate).

Punctaj în barem: 1 punct pentru cauză și câte 1 punct pentru fiecare dintre cele două caracteristici.

b) (3 puncte)

Explicați afirmația următoare: „Leziuni la nivelul segmentului intermediar/de conducere al analizatorului auditiv pot afecta auzul”.

Rezolvare. Segmentul de conducere al analizatorului auditiv este alcătuit din nervul auditiv (ramura cohleară a nervului vestibulocohlear) și din căile nervoase care trec prin trunchiul cerebral și talamus până în aria auditivă din lobul temporal. Aceste structuri transmit impulsul nervos născut în organul Corti. Dacă sunt lezate, impulsul nu mai ajunge în scoarță, unde se formează senzația auditivă, chiar dacă urechea externă, medie și internă funcționează normal; apare surditatea de percepție. Lecții: analizatorul auditiv, segmentele analizatorilor.

Răspuns: lezarea căii de conducere împiedică transmiterea impulsului de la receptori la aria auditivă corticală, deci senzația auditivă nu se mai formează.

Punctaj în barem: 3 puncte pentru explicația corectă.

c) (8 puncte)

Construiți patru enunțuri afirmative, câte două pentru fiecare conținut, utilizând limbajul științific adecvat. Folosiți, în acest scop, informații referitoare la următoarele conținuturi: Creșterea în lungime a oaselor; Principalele grupe de mușchi scheletici.

Rezolvare. Enunțuri-model:

• Creșterea în lungime: „Oasele lungi cresc în lungime prin multiplicarea celulelor cartilajului de creștere (de conjugare), situat între diafiză și epifize.”
• Creșterea în lungime: „Creșterea în lungime este stimulată de hormonul somatotrop, iar după încheierea creșterii cartilajul de conjugare se osifică.”
• Grupe de mușchi: „Mușchii trunchiului sunt grupați în mușchi ai toracelui (de exemplu, pectorali și intercostali), ai abdomenului și ai spatelui.”
• Grupe de mușchi: „Mușchii membrelor, precum bicepsul și tricepsul brahial de la membrul superior, mișcă brațul și antebrațul, iar cvadricepsul femural de la membrul inferior extinde gamba pe coapsă.”

Lecții: creșterea oaselor, grupele musculare.

Răspuns: cele patru enunțuri de mai sus (alte formulări corecte sunt acceptate).

Punctaj în barem: câte 2 puncte pentru fiecare dintre cele patru enunțuri corecte, adică 8 puncte.

2. Digestia (16 puncte)

Digestia este una dintre funcțiile de bază ale organismului uman.

a) (3 puncte)

Numiți trei afecțiuni digestive.

Rezolvare. Afecțiuni digestive învățate la liceu: gastrită, ulcer gastro-duodenal, hepatită, colecistită, enterocolită, apendicită, constipație. Lecție: bolile digestive.

Răspuns: gastrita, ulcerul gastro-duodenal, hepatita.

Punctaj în barem: câte 1 punct pentru fiecare afecțiune corectă, adică 3 puncte.

b) (3 puncte)

Precizați un argument în favoarea afirmației următoare: „Compoziția chimică a bilei este diferită de compoziția chimică a sucului gastric”.

Rezolvare. Bila este secretată de ficat și conține apă, săruri biliare, pigmenți biliari și colesterol; nu conține enzime digestive, iar pH-ul ei este slab bazic. Sucul gastric conține acid clorhidric, mucus și enzime (pepsină), iar pH-ul lui este puternic acid. Lecții: ficatul și bila, digestia gastrică.

Răspuns: bila conține săruri biliare și pigmenți biliari și nu conține enzime, în timp ce sucul gastric conține acid clorhidric și pepsină.

Punctaj în barem: 3 puncte pentru un argument corect.

c) (10 puncte)

Alcătuiți un minieseu intitulat „Transformări ale alimentelor la nivelul cavității bucale”, folosind informația științifică adecvată. În acest scop, respectați următoarele etape: enumerarea a șase noțiuni specifice acestei teme; construirea, cu ajutorul acestora, a unui text coerent, format din maximum trei-patru fraze, folosind corect și în corelație noțiunile enumerate.

Rezolvare. Model:

• Noțiuni: masticație, salivă, amilază salivară, amidon, maltoză, bol alimentar.
• Text: „În cavitatea bucală, alimentele sunt fragmentate prin masticație și amestecate cu saliva, care le umezește și formează bolul alimentar. Saliva conține amilază salivară, enzimă care începe digestia chimică a amidonului. Amidonul este transformat parțial în maltoză, iar bolul alimentar este apoi înghițit.”

Lecții: digestia bucală, glandele salivare.

Răspuns: minieseul de mai sus (orice text corect, cu șase noțiuni specifice și trei-patru fraze).

Punctaj în barem: câte 1 punct pentru fiecare dintre cele șase noțiuni specifice temei (6 puncte), 2 puncte pentru coerența textului, în care fiecare noțiune este folosită corect și în corelație cu celelalte, și 2 puncte pentru respectarea lungimii (maximum trei-patru fraze).

Întrebări frecvente