Căile ascendente și descendente

Căile ascendente duc informații senzitive de la corp spre encefal. Unele transmit atingerea fină și informația despre poziția membrelor, altele durerea și temperatura. Căile descendente poartă comenzi motorii din encefal spre neuronii care controlează mușchii. Ambele folosesc fascicule de axoni, mai ales în substanța albă a măduvei spinării, dar nu au aceeași direcție sau aceeași funcție.

O informație despre atingerea mâinii poate ajunge la un centru superior prin mai mulți neuroni și sinapse. O comandă pentru mișcarea mâinii poate coborî printr-un alt traseu. Unele fibre trec pe partea opusă a sistemului nervos în puncte diferite; de aceea partea corpului reprezentată de o regiune cerebrală nu se deduce doar din poziția ei stânga–dreapta într-un desen simplu.

Învață mai întâi perechile direcție–funcție: ascendent înseamnă informație către encefal, descendent înseamnă comandă din encefal spre nivelurile inferioare. Apoi leagă fiecare de tipul de semnal, fără a memora numele tuturor fasciculelor înainte să înțelegi traseul. Un reflex spinal se poate produce rapid, dar informația despre stimul poate continua și pe o cale ascendentă către percepția conștientă. Nu confunda aceste două rezultate ale aceluiași stimul.

Căile ascendente. Fasciculele Goll și Burdach (cordoanele posterioare) conduc tactul fin, vibrațiile și propriocepția conștientă. Fasciculul Goll (medial) aduce informația din partea inferioară a corpului (sub nivelul T6), iar fasciculul Burdach (lateral) din partea superioară. Neuronul I are corpul în ganglionul spinal; axonul urcă neîncrucișat până în nucleii gracil și cuneat din bulb (neuronul II), de unde fibrele se încrucișează și formează lemniscul medial, care ajunge în talamus (neuronul III) și apoi în girusul postcentral. Calea spinotalamică laterală conduce durerea și temperatura; neuronul II este în cornul posterior, iar axonul lui se încrucișează la nivelul măduvei și urcă în cordonul lateral al părții opuse. Calea spinotalamică anterioară conduce tactul grosier și presiunea. Fasciculele spinocerebeloase (dorsal, Flechsig, și ventral, Gowers) conduc propriocepția inconștientă spre cerebel.

Căile descendente. Calea piramidală (corticospinală) conduce comenzile pentru mișcările voluntare: neuronul central are corpul în girusul precentral, iar axonul trece prin capsula internă, pedunculul cerebral, baza punții și piramida bulbară. La nivelul bulbului, aproximativ 85–90% din fibre se încrucișează (decusația piramidală) și coboară în cordonul lateral (fasciculul corticospinal lateral), iar restul coboară neîncrucișat în cordonul anterior (fasciculul corticospinal anterior). Axonul face sinapsă în cornul anterior cu motoneuronul periferic, care inervează mușchiul. Fibrele corticonucleare merg spre nucleii nervilor cranieni. Căile extrapiramidale (rubrospinală, reticulospinală, vestibulospinală, tectospinală) reglează tonusul, postura și mișcările automate.

Exemplu rezolvat 1: accident vascular în capsula internă dreaptă.

1. Fibrele corticospinale trec prin capsula internă, înghesuite într-un spațiu mic.
2. Ele se încrucișează mai jos, în bulb, deci leziunea dreaptă produce hemiplegie în partea stângă a corpului.
3. Fibrele corticonucleare produc și slăbirea mușchilor feței din partea stângă.
4. Concluzie: leziunile de deasupra decusației produc deficite de partea opusă leziunii.

Exemplu rezolvat 2: leziunea cordonului posterior stâng la nivel toracal inferior.

1. Fasciculul Goll din stânga conduce neîncrucișat informația membrului inferior stâng.
2. Pacientul pierde sensul de poziție și sensibilitatea vibratorie la piciorul stâng.
3. Durerea și temperatura sunt păstrate, deoarece merg pe calea spinotalamică.
4. Concluzie: deficitul apare de aceeași parte cu leziunea, deoarece încrucișarea se face în bulb.

Leziunile căilor se recunosc după locul încrucișării. O leziune a măduvei care întrerupe calea piramidală dă deficit motor de aceeași parte, pentru că încrucișarea se află mai sus, în bulb. Sindromul piramidal se manifestă prin pierderea mișcărilor voluntare fine, creșterea tonusului (spasticitate), reflexe exagerate și semnul Babinski, iar sindromul de neuron motor periferic se manifestă prin paralizie flască, atrofie musculară și reflexe abolite. Căile extrapiramidale nu trec prin piramidele bulbare, iar leziunile lor produc modificări ale tonusului și mișcări involuntare, ca în boala Parkinson. Ariile care comandă mișcarea voluntară au o reprezentare ordonată în girusul precentral, iar fibrele corticospinale păstrează această ordine până în măduvă.

Sensibilitatea tactilă fină și proprioceptivă conștientă urcă prin fasciculele spinobulbare Goll (gracilis) și Burdach (cuneat), se încrucișează în bulb și ajunge prin talamus la aria somestezică. Durerea și temperatura urcă prin calea spinotalamică, după încrucișarea la nivel medular. Propriocepția inconștientă folosește căile spinocerebeloase. Calea motorie piramidală pleacă din scoarța motorie; majoritatea fibrelor corticospinale se încrucișează în bulb, iar o parte formează fasciculul piramidal direct. Căile extrapiramidale participă la tonus, postură și mișcări automate.

Reține locurile încrucișărilor: Goll și Burdach în bulb; calea spinotalamică la nivelul măduvei, în segmentul de intrare sau în apropierea lui; calea piramidală (în mare parte) în bulb; fasciculul spinocerebelos dorsal nu se încrucișează, iar cel ventral se încrucișează de două ori. Pierderea sensibilității dureroase cu păstrarea tactului fin indică leziunea căii spinotalamice, iar situația inversă indică leziunea cordoanelor posterioare.

Exemplu în formatul examenului (complement grupat). Despre căile de conducere sunt corecte afirmațiile:

1. Fasciculele Goll și Burdach se încrucișează în bulb.
2. Calea spinotalamică laterală se încrucișează în bulb.
3. Majoritatea fibrelor corticospinale se încrucișează în bulb.
4. Fasciculele spinocerebeloase conduc sensibilitatea tactilă fină conștientă.

• a) „Numai afirmațiile 1, 2 și 3 sunt corecte.”
• b) „Numai afirmațiile 1 și 3 sunt corecte.”
• c) „Numai afirmațiile 2 și 4 sunt corecte.”
• d) „Numai afirmația 4 este corectă.”
• e) „Toate afirmațiile sunt corecte sau toate sunt false.”

Răspuns: b. Afirmația 2 este falsă: calea spinotalamică laterală se încrucișează la nivelul măduvei, nu în bulb. Afirmația 4 este falsă, deoarece fasciculele spinocerebeloase conduc propriocepția inconștientă spre cerebel, iar tactul fin conștient este condus de fasciculele Goll și Burdach.

Greșeli frecvente

• Greșit: Direcția căii depinde de poziția săgeții pe desen.
  Corect: Ascendent înseamnă spre encefal, iar descendent înseamnă dinspre encefal către niveluri inferioare.
• Greșit: Arcul reflex împiedică informația să ajungă la encefal.
  Corect: Un reflex spinal poate avea loc împreună cu transmiterea informației spre encefal.
• Greșit: Durerea urcă prin fasciculele Goll și Burdach.
  Corect: Durerea și temperatura urcă pe calea spinotalamică; fasciculele Goll și Burdach conduc tactul fin și propriocepția conștientă.

Înainte și după