Mediul intern și sângele

Sângele circulă prin vase și transportă gaze, substanțe nutritive, hormoni și produși de eliminat. Este alcătuit dintr-o parte lichidă, plasma, și din elemente aflate în ea. Globulele roșii duc mare parte din oxigen cu ajutorul hemoglobinei. Globulele albe participă la apărarea organismului, iar trombocitele ajută la oprirea sângerării.

Celulele corpului nu ating, în mod obișnuit, direct sângele din vase. Între capilare și celule se află lichidul interstițial, prin care trec multe substanțe. O parte din acest lichid intră în vase limfatice și se numește limfă. Împreună, plasma, lichidul interstițial și limfa fac parte din mediul intern extracelular, dar nu sunt lichide identice.

Imaginează-ți o livrare: sângele merge pe „drumurile” vaselor, iar lichidul dintre celule este locul unde ajung unele materiale înainte de a intra în celule. Analogia nu explică fiecare moleculă, dar arată de ce un capilar poate alimenta un țesut fără ca globulele roșii să iasă din vas. Când înveți componentele sângelui, întreabă ce transportă plasma și ce rol are fiecare tip de element. Nu numi trombocitele „globule roșii mici”: au origine și funcție diferite.

Culoarea roșie a sângelui vine din hemoglobină și se schimbă cu încărcarea ei în oxigen: sângele bogat în oxigen este roșu aprins, iar cel sărac în oxigen este roșu închis. Regula nu se potrivește după tipul vasului: arterele pulmonare duc spre plămâni sânge sărac în oxigen, iar venele pulmonare aduc la inimă sânge bogat în oxigen.

Exemplu pe pași: cum citești un rezultat de hemogramă.

1. Un adult are în sânge 5 milioane de globule roșii pe milimetru cub, valoare normală. Dacă are doar 3 milioane, spunem că are un număr scăzut de globule roșii.
2. Globulele roșii transportă oxigenul. Cu mai puține globule, țesuturile primesc mai puțin oxigen, iar persoana este obosită și palidă.
3. Globulele albe sunt în mod normal 5 000–10 000 pe milimetru cub. Dacă sunt mult mai multe, corpul se apără de o infecție.
4. Trombocitele sunt 150 000–300 000 pe milimetru cub; dacă lipsesc, sângerarea se oprește greu.

Concluzie: numerele din analizele de sânge arată cum funcționează fiecare tip de celulă.

Plasma conține apă, electroliți și proteine, între care albumine, globuline și fibrinogen. Elementele figurate sunt eritrocitele, leucocitele și trombocitele. Eritrocitele mature umane nu au nucleu și conțin hemoglobină; leucocitele includ mai multe tipuri cu funcții imune distincte; trombocitele sunt fragmente celulare implicate în hemostază. Lichidul interstițial se formează prin schimburile capilare, iar o parte este drenată limfatic. Sângele are funcții de transport, reglare și protecție, nu doar de transport al oxigenului.

La adult, plasma reprezintă aproximativ 55% din volumul sângelui, iar elementele figurate aproximativ 45%. Numărul eritrocitelor este de ordinul 4,5 milioane/mm³ la femei și 5 milioane/mm³ la bărbați, al leucocitelor 5 000–10 000/mm³; al trombocitelor 150 000–300 000/mm³. Aceste valori sunt orientative, deoarece intervalele clinice de referință depind de laborator, vârstă și sex.

Sângele reprezintă aproximativ 7–8% din greutatea corpului, adică aproximativ 5 L la adult. Plasma conține aproximativ 90% apă și 7–8% proteine (albumine, globuline, fibrinogen), plus glucoză (aproximativ 1 g/L), săruri, hormoni, uree, vitamine; pH-ul sângelui este 7,35–7,45. Eritrocitele sunt discuri biconcave, de aproximativ 7–8 µm, fără nucleu și organite, pline cu hemoglobină (12–16 g/dL la femei, 14–18 g/dL la bărbați); hemoglobina este o proteină cu patru lanțuri polipeptidice, fiecare cu o grupare hem cu un atom de fier care leagă o moleculă de oxigen, deci o moleculă de hemoglobină poate lega patru molecule de oxigen; lipsa fierului reduce sinteza hemoglobinei și duce la anemie feriprivă, cu eritrocite mici și palide; eritrocitele trăiesc aproximativ 120 de zile, se produc în măduva osoasă roșie sub acțiunea eritropoietinei (rinichi) și sunt distruse în splină. Leucocitele includ granulocite (neutrofile 60–70%, eozinofile 2–4%, bazofile sub 1%) și agranulocite (limfocite 20–30%, monocite 3–8%). Trombocitele sunt fragmente de celule gigantice din măduva osoasă (megacariocite), cu viață de 8–10 zile. Lichidul interstițial are compoziție apropiată de plasmă, dar mai puține proteine; limfa este formată din lichid interstițial drenat de capilarele limfatice și circulă prin ganglioni.

Exemplu rezolvat 1: volumul de eritrocite și de plasmă. O persoană are 5 L de sânge și hematocritul de 45%.

1. Volumul eritrocitelor: $5\cdot 0,45=2,25$ L.
2. Volumul plasmei și al celorlalte elemente: $5-2,25=2,75$ L.
3. Concluzie: hematocritul este procentul din volumul sângelui ocupat de eritrocite.

Exemplu rezolvat 2: interpretarea unei analize. O pacientă adultă are hemoglobina 9 g/dL, hematocritul 28% și leucocite 7 000 pe mm³.

1. Hemoglobina și hematocritul sunt sub valorile normale (aproximativ 12 g/dL și 35–46% la femei): anemie.
2. Leucocitele sunt în limite normale (5 000–10 000), deci nu există semne de infecție în hemogramă.
3. Concluzie: se caută cauza anemiei (pierdere de sânge, lipsă de fier), nu o infecție.

Distinge plasma de ser: serul este plasma fără fibrinogen și fără factorii de coagulare consumați; se obține după coagularea sângelui. Nu confunda eritrocitele cu leucocitele sau trombocitele. Urmărește traseul unei substanțe din capilar prin lichidul interstițial până la celulă. Limfa provine din lichidul interstițial drenat în vasele limfatice, nu este o altă denumire a sângelui venos.

Hematocritul este 35–46% la femei și 41–50% la bărbați în valorile de referință. Nu confunda numărul elementelor figurate pe mm³ cu procentul lor din volumul sângelui.

Reține: serul este plasma lipsită de fibrinogen și de factorii consumați; hematocritul normal este 41–50% la bărbat și 35–46% la femeie; fibrinogenul este proteină plasmatică produsă de ficat; albuminele mențin presiunea oncotică. Eritrocitele mature umane nu au nucleu, spre deosebire de cele de pasăre și de broască. Formula leucocitară enumeră procentele celor cinci tipuri de leucocite.

Reține și că volumul total al sângelui este de aproximativ 5 L la adult, dintre care aproximativ 3 L sunt plasmă.

Caz explicat: hematocritul dintr-un capilar de sticlă. O probă de sânge cu anticoagulant este centrifugată într-un tub gradat. După centrifugare, coloana roșie de eritrocite are 4,5 cm, iar întreaga coloană de sânge are 10 cm, deci hematocritul este 4,5/10 = 45%, valoare normală pentru un bărbat. Stratul subțire alb-cenușiu dintre eritrocite și plasmă conține leucocitele și trombocitele. Plasma de deasupra conține fibrinogen. Dacă sângele s-ar fi recoltat fără anticoagulant, ar fi coagulat, iar lichidul rămas după retragerea cheagului ar fi serul, fără fibrinogen.

Exemplu în formatul examenului (complement grupat). Despre sânge sunt corecte afirmațiile:

1. Eritrocitele mature umane nu au nucleu.
2. Fibrinogenul este o proteină plasmatică.
3. Neutrofilele sunt leucocite granulocite.
4. Serul conține fibrinogen.

• a) „Numai afirmațiile 1, 2 și 3 sunt corecte.”
• b) „Numai afirmațiile 1 și 3 sunt corecte.”
• c) „Numai afirmațiile 2 și 4 sunt corecte.”
• d) „Numai afirmația 4 este corectă.”
• e) „Toate afirmațiile sunt corecte sau toate sunt false.”

Răspuns: a. Afirmația 4 este falsă, deoarece fibrinogenul se consumă în formarea cheagului și lipsește din ser.

Greșeli frecvente

• Greșit: Plasma este aceeași cu globulele roșii.
  Corect: Plasma este partea lichidă a sângelui.
• Greșit: Limfa este sânge fără culoare.
  Corect: Este lichid interstițial drenat în sistemul limfatic, cu altă compoziție.
• Greșit: Eritrocitele umane au nucleu.
  Corect: Eritrocitele mature umane nu au nucleu; au forma de disc biconcav și conțin hemoglobină.

Înainte și după