Diversitatea nevertebratelor

Nevertebratele îndeplinesc roluri foarte diferite. O râmă se deplasează prin sol și participă la transformarea resturilor organice. O albină poate transporta polen între flori. O scoică filtrează particule din apă. Un păianjen prinde alte animale mici. Unele specii sunt hrană pentru pești, păsări și mamifere. Efectul lor asupra oamenilor și naturii depinde de specie și de locul în care trăiesc.

Adaptările le ajută să folosească medii diferite. La insecte, aripile permit deplasarea prin aer, dar nu toate insectele au aripi funcționale. La artropode, învelișul extern protejează corpul, iar creșterea presupune eliminarea lui periodică. Unele moluște au cochilie protectoare, pe când caracatița are un corp flexibil și alte mijloace de apărare. Nu există o singură „rețetă” pentru succesul nevertebratelor.

Importanța economică poate fi pozitivă sau negativă în funcție de context. Polenizarea ajută unele culturi agricole, iar anumite specii pot deteriora plantele cultivate sau pot transmite agenți patogeni. Aceasta nu justifică distrugerea tuturor insectelor dintr-un loc. Pentru o problemă concretă, întâi identifici organismul și relația lui cu mediul. Când compari două nevertebrate, notează structura corpului, hrana, mediul și rolul; astfel înțelegi diversitatea fără să memorezi doar o listă de nume.

Roluri ecologice. Râma (Lumbricus terrestris) sapă galerii care aerisesc solul și transformă resturile vegetale în humus. Albina (Apis mellifera) polenizează florile și produce miere și ceară. Midiile (Mytilus) filtrează apa, iar recifele de corali sunt construite de cnidari care trăiesc în simbioză cu alge. Crustaceul Daphnia face parte din zooplancton și hrănește peștii mici, iar racul de râu (Astacus astacus) trăiește în ape curate, deci indică calitatea apei.

Importanță economică. Viermele de mătase (Bombyx mori) produce mătasea; lipitoarea medicinală (Hirudo medicinalis) secretă hirudină, un anticoagulant; coralul roșu (Corallium rubrum) și bureții de baie (Euspongia) sunt exploatați. Gândacul de Colorado (Leptinotarsa decemlineata) dăunează culturilor de cartof, țânțarul Anopheles transmite malaria, iar Taenia și Ascaris sunt paraziți ai omului.

Interacțiuni. Se disting patru tipuri: mutualism (ambele specii câștigă), comensalism (una câștigă, cealaltă nu este afectată), parazitism (una câștigă, gazda pierde) și prădătorism. Interacțiunile pot lega specii din grupe foarte diferite: albina depinde de plantele cu flori pentru nectar și polen, iar plantele depind de ea pentru transportul polenului; râma se hrănește cu resturi vegetale și este la rândul ei hrană pentru cârtiță și pentru păsări; larvele de libelulă sunt prădători în apă și hrană pentru pești, iar adulții vânează țânțari. Asemenea lanțuri arată că dispariția unei specii de nevertebrate poate modifica mai multe populații.

Adaptări. Insectele-băț (Carausius) sunt camuflate pe ramuri; sirfidele seamănă cu viespile, deși nu înțeapă (mimetism); buburuza Coccinella septempunctata are culori de avertizare; caracatița își schimbă culoarea cu ajutorul cromatoforilor și emite cerneală. Dezvoltarea poate fi cu metamorfoză completă (ou, larvă, pupă, adult, la fluture și albină) sau incompletă (ou, larvă, adult, la lăcustă).

Exemplu rezolvat 1. Se stabilește tipul de interacțiune pentru patru perechi: furnica și afidele; racul pustnic și actinia fixată pe cochilia lui; buburuza și afidele; tenia și omul.

1. Furnica protejează afidele, iar afidele eliberează mană, hrană pentru furnică; ambele câștigă, deci este mutualism.
2. Racul pustnic poartă actinia, care îl apără cu cnidocitele, iar actinia este transportată și se hrănește cu resturi; ambii beneficiază, deci este mutualism.
3. Buburuza consumă afide: este prădătorism.
4. Tenia se hrănește pe seama gazdei, care pierde substanțe nutritive: este parazitism.

Exemplu rezolvat 2. Un gândac de Colorado infestează 10 ha de cartof; producția normală este de 25 t/ha, pierderea estimată este de 30%, prețul este de 1,5 lei/kg, iar tratamentul costă 400 lei/ha (date didactice).

1. Producția normală: $10\times 25=250$ t.
2. Pierderea: $250\times 0,30=75$ t, adică 75 000 kg.
3. Valoarea pierdută: $75000\times 1,5=112500$ lei.
4. Costul tratamentului: $10\times 400=4000$ lei, deci tratamentul se justifică: $112500-4000=108500$ lei salvați.

Greșeli frecvente

• Greșit: Toate insectele sunt dăunători.
  Corect: Unele polenizează, descompun sau controlează alte populații.
• Greșit: Toate moluștele au cochilie vizibilă.
  Corect: Grupul include și forme la care cochilia este redusă sau absentă.
• Greșit: Racul pustnic și actinia sunt în relație de parazitism.
  Corect: Ambele beneficiază (apărare, transport, hrană), deci este mutualism.
• Greșit: Metamorfoza are aceleași stadii la toate insectele.
  Corect: Fluturele are metamorfoză completă, cu pupă; lăcusta are metamorfoză incompletă, fără pupă.

Înainte și după