Codominanța

Codominanța apare când două alele diferite sunt exprimate amândouă în fenotipul heterozigotului. Un exemplu cunoscut este sistemul de grupe sangvine ABO: alelele care determină antigenele A și B pot fi exprimate împreună, astfel încât genotipul corespunzător produce grupa AB. Aceasta nu este o „amestecare” a celor două antigene într-unul intermediar; ambele tipuri sunt prezente. Alela $l$ (O) nu produce antigen A sau B și este recesivă față de alelele $L^A$ și $L^B$.

Codominanța descrie relația dintre alele la un anumit locus, nu între toate genele unei persoane. Pentru a rezolva o problemă, scrie corect simbolurile alelelor și formează gameții. Apoi identifică ce antigene ar apărea pe eritrocite. Grupele sangvine nu sunt singurul exemplu posibil, dar sunt utile fiindcă fenotipurile pot fi observate distinct. Nu confunda codominanța cu semidominanța, unde heterozigotul are un fenotip intermediar sau de intensitate diferită. Lecția Semidominanța compară cele două modele, iar Monohibridarea și puritatea gameților arată cum se calculează combinațiile de alele.

Locusul ABO are alele multiple în populație, dintre care un individ diploid poartă două. Antigenele A și B rezultă din enzime care adaugă zaharuri diferite pe un precursor; compatibilitatea transfuzională necesită și alte sisteme antigenice, nu doar ABO.

În sistemul ABO, alelele $L^A$ și $L^B$ sunt codominante, iar $l$ este recesivă față de ambele. Tabelul genotip–fenotip este:

Heterozigotul $L^A{L}^B$ exprimă ambele antigene A și B, nu un antigen intermediar.

Sistemul ABO a fost descoperit de Karl Landsteiner în 1901. Antigenele A și B sunt oligozaharide de pe suprafața eritrocitelor; plasma conține anticorpi naturali împotriva antigenului pe care eritrocitele persoanei nu îl au: grupa A are anticorpi anti-B, grupa B are anti-A, grupa AB nu are niciunul, grupa O are ambii. Transfuzia cu sânge incompatibil produce aglutinarea și hemoliza eritrocitelor. Persoana cu grupa O (donator universal pentru eritrocite) nu are antigene A sau B pe eritrocite, iar persoana AB (primitor universal) nu are anticorpi anti-A sau anti-B. Alt exemplu de codominanță este sistemul MN: genotipul $L^M{L}^N$ exprimă ambele antigene. În anemia falciformă, heterozigoții produc atât hemoglobină A, cât și hemoglobină S.

Exemplu rezolvat 1: ce grupe pot avea copiii? Un tată cu grupa B ($L^{B}l$) și o mamă cu grupa A ($L^{A}l$).

1. Gameții mamei: $L^A$ și $l$; ai tatălui: $L^B$ și $l$.
2. Combinații: $L^A{L}^B$ (AB), $L^{A}l$ (A), $L^{B}l$ (B), $ll$ (O), fiecare cu probabilitatea $\frac{1}{4}$.
3. Concluzie: toate cele patru grupe sunt posibile. Dacă primul copil are grupa O, părinții sunt sigur heterozigoți, iar probabilitatea ca al doilea copil să aibă grupa AB este $\frac{1}{4}$.

Exemplu rezolvat 2: excluderea paternității. Un copil are grupa O, mama are grupa A, iar bărbatul presupus tată are grupa AB.

1. Copilul cu grupa O este $ll$, deci a primit câte o alelă $l$ de la fiecare părinte.
2. Bărbatul cu grupa AB este $L^A{L}^B$ și nu are alela $l$, deci nu poate transmite $l$.
3. Concluzie: bărbatul nu poate fi tatăl biologic. Un rezultat compatibil nu dovedește paternitatea, ci doar că nu este exclusă; pentru confirmare se folosesc analize ADN.

Alelele sistemului ABO se numesc și $I^A$, $I^B$, $i$ în manualele străine; în manualele românești se întâlnește și notația $L^A$, $L^B$, $l$. Gena codifică o glicoziltransferază: enzima alelei A adaugă N-acetilgalactozamină, cea a alelei B adaugă galactoză, iar alela O codifică o proteină fără activitate enzimatică. Din acest motiv, la grupa O precursorul rămâne neschimbat și nu apare niciun antigen A sau B. Pe lângă ABO, pentru transfuzie contează și sistemul Rh: persoana Rh-pozitivă are antigenul D, iar mama Rh-negativă cu făt Rh-pozitiv poate forma anticorpi anti-D.

Greșeli frecvente

• Greșit: Grupa AB este o formă intermediară care nu exprimă A sau B.
  Corect: La grupa AB se exprimă ambele antigene, A și B.
• Greșit: O persoană are toate cele trei alele ABO ale populației.
  Corect: O persoană diploidă poartă două alele la locusul ABO.
• Greșit: Persoana cu grupa A are anticorpi anti-A.
  Corect: Persoana cu grupa A are antigenul A pe eritrocite și anticorpi anti-B în plasmă.

Înainte și după