Funcția de conducere

Sistemul nervos nu doar produce răspunsuri reflexe locale; el transmite informații între periferie, măduva spinării și encefal. Aceasta este funcția de conducere. Căile senzitive aduc spre centrii nervoși semnale despre atingere, durere, poziția corpului și alte schimbări. Căile motorii duc comenzi de la centri spre mușchi sau alte organe. Informația poate parcurge mai multe relee, astfel încât traseul nu este mereu un singur neuron lung.

În măduva spinării există substanță cenușie, bogată în corpuri neuronale, și substanță albă, cu fascicule de fibre. Fasciculele ascendente duc informații spre niveluri superioare, iar cele descendente poartă comenzi spre segmentele inferioare. Aceasta nu înseamnă că fiecare fibră merge exact vertical sau că toate informațiile ajung în aceeași regiune a scoarței.

Într-o schemă, alege un reper: măduva spinării. Dacă săgeata urcă spre encefal, caută o cale ascendentă senzitivă; dacă coboară de la encefal spre mușchi, caută o cale descendentă motorie. Separă conducerea de funcția reflexă: ele colaborează, dar prima descrie transmiterea pe distanță, iar a doua organizarea unui răspuns la stimul. Lecția Căile ascendente și descendente detaliază traseele.

Măduva spinării este un cilindru de aproximativ 45 cm. Pe secțiune transversală, substanța cenușie, cu formă de H, se află în interior și conține corpii neuronilor: în cornul anterior sunt motoneuronii somatici, în cornul posterior neuronii de asociație care primesc sensibilitatea, iar în cornul lateral (segmentele T1–L2 și S2–S4) neuronii vegetativi preganglionari. Substanța albă, la exterior, este alcătuită din axoni mielinizați grupați în cordoane: anterior, lateral și posterior. În emisferele cerebrale, dimpotrivă, substanța cenușie este la suprafață (scoarța), iar substanța albă în profunzime.

Funcția de conducere se realizează prin căi ascendente (senzitive: aduc informația de la receptori spre encefal) și căi descendente (motorii: duc comenzile din encefal spre efectori). O cale are mai mulți neuroni legați prin sinapse: de exemplu, la calea sensibilă clasică sunt trei neuroni, cu corpul în ganglionul spinal (I), în măduvă sau bulb (II) și în talamus (III). Încrucișarea căilor se face la niveluri diferite, de aceea o leziune a unei emisfere afectează jumătatea opusă a corpului.

Exemplu rezolvat 1: secțiunea completă a măduvei la nivelul T10.

1. Căile ascendente și descendente sunt întrerupte sub nivelul leziunii.
2. Pacientul pierde mișcarea voluntară și sensibilitatea la membrele inferioare (paraplegie).
3. Reflexele spinale de sub leziune se păstrează după faza de șoc, dar nu mai sunt controlate de encefal, deci devin exagerate.
4. Controlul voluntar al vezicii și al intestinului este pierdut.

Exemplu rezolvat 2: hemisecțiunea măduvei (sindromul Brown-Séquard). Se lezează jumătatea dreaptă a măduvei la nivelul T8.

1. Calea piramidală este încrucișată mai sus, în bulb: apare paralizia membrului inferior drept, de aceeași parte cu leziunea.
2. Fasciculele Goll și Burdach urcă de aceeași parte, deci sensibilitatea tactilă fină și proprioceptivă lipsește în dreapta.
3. Calea spinotalamică s-a încrucișat deja la nivelul măduvei, deci durerea și temperatura sunt pierdute în partea opusă, stânga.
4. Concluzie: hemisecțiunea produce un tablou specific, cu deficite de aceeași parte și de partea opusă.

Conducerea nu se limitează la măduvă. În encefal, substanța albă conține fibre de asociație, care unesc arii din aceeași emisferă, fibre comisurale, care unesc cele două emisfere (corpul calos), și fibre de proiecție, care leagă scoarța cu talamusul, trunchiul și măduva (capsula internă). În nervii periferici, fibrele senzitive și motorii călătoresc împreună, iar viteza lor depinde de diametru și de mielinizare. Rădăcina posterioară a nervului spinal introduce fibrele senzitive în cornul posterior, iar rădăcina anterioară scoate fibrele motorii din cornul anterior; astfel, la nivelul fiecărui segment medular, conducerea și funcția reflexă se întâlnesc. Șocul spinal care urmează unei secțiuni medulare totale durează săptămâni, perioadă în care reflexele de sub leziune sunt abolite.

La admitere, clasifică fasciculul după direcția funcțională și informația transportată. Nu echivala automat „anterior” cu motor sau „posterior” cu senzitiv fără a citi structura exactă din enunț. Diferențiază căile de conducere de arcul reflex, chiar dacă un același segment medular participă la ambele.

Reține: substanța cenușie a măduvei este centrală, în formă de H, iar cea albă periferică. Cornul anterior conține neuroni motori, cornul posterior neuroni senzitivi de asociație, iar cornul lateral neuroni vegetativi. Calea clasică senzitivă are trei neuroni, iar calea motorie piramidală are doi (neuronul central și neuronul periferic). Încrucișarea căilor motorii și senzitive explică efectele contralaterale ale leziunilor cerebrale.

Pentru întrebările despre direcția informației, nu confunda cordoanele cu căile: un cordon (anterior, lateral, posterior) conține mai multe fascicule cu funcții diferite. Cordonul posterior conține căi senzitive ascendente, cordonul lateral conține atât căi ascendente (spinotalamică laterală, spinocerebeloase), cât și descendente (corticospinal lateral). Cornul lateral al substanței cenușii există numai la nivelurile T1–L2 și S2–S4.

Exemplu în formatul examenului (complement grupat). Despre funcția de conducere sunt corecte afirmațiile:

1. Substanța cenușie a măduvei este situată la exterior, în jurul substanței albe.
2. Cornul lateral conține neuroni vegetativi.
3. Căile ascendente conduc comenzile motorii spre efectori.
4. Calea sensibilă clasică are trei neuroni, iar primul are corpul în ganglionul spinal.

• a) „Numai afirmațiile 1, 2 și 3 sunt corecte.”
• b) „Numai afirmațiile 1 și 3 sunt corecte.”
• c) „Numai afirmațiile 2 și 4 sunt corecte.”
• d) „Numai afirmația 4 este corectă.”
• e) „Toate afirmațiile sunt corecte sau toate sunt false.”

Răspuns: c. Afirmația 1 este falsă: în măduvă substanța cenușie este centrală, în formă de H, iar cea albă este periferică. Afirmația 2 este adevărată (neuroni vegetativi preganglionari la nivelurile T1–L2 și S2–S4). Afirmația 3 este falsă: căile ascendente conduc informația senzitivă spre encefal, iar comenzile motorii merg pe căile descendente. Afirmația 4 este adevărată: neuronul I al căii sensibile este în ganglionul spinal, neuronul II în măduvă sau bulb, neuronul III în talamus.

Greșeli frecvente

• Greșit: Căile ascendente sunt motorii fiindcă trec prin măduvă.
  Corect: Căile ascendente conduc informație senzitivă spre encefal; cele descendente duc comenzi motorii.
• Greșit: Substanța albă este alcătuită în principal din corpurile neuronilor.
  Corect: Substanța albă cuprinde mai ales axoni, adesea mielinizați.
• Greșit: În măduva spinării, substanța cenușie este la exterior, ca în emisfere.
  Corect: În măduvă substanța cenușie este în interior, în formă de H, iar în emisferele cerebrale este la suprafață.

Înainte și după