Grupele de plante

Plantele nu au toate flori și fructe. Mușchii sunt plante mici, fără vase conducătoare dezvoltate ca la plantele mai înalte; trăiesc des în locuri umede și se înmulțesc prin spori. Ferigile au vase conducătoare și organe mai bine diferențiate, dar nu produc semințe; se înmulțesc tot prin spori. Pe dosul frunzei unei ferigi se pot vedea sorii, grupări ale structurilor care produc spori.

Gimnospermele, precum mulți coniferi, produc semințe care nu sunt închise într-un fruct. Angiospermele, plantele cu flori, au semințe protejate în fruct. Un măr sau o fasole sunt exemple familiare de angiosperme. Grupele pot fi comparate după vase conducătoare, spori, semințe, flori și fructe. Aceste trăsături ajută la recunoaștere, dar fiecare grupă cuprinde numeroase specii diferite.

În clasificarea școlară a regnului Plante intră și algele verzi și roșii. Ele fac fotosinteză, dar nu au corpul organizat ca plantele terestre; algele verzi sunt înrudite cu plantele terestre. Algele verzi sunt importante pentru înțelegerea originii plantelor de uscat, iar algele roșii sunt o altă linie fotosintetizantă. Nu le confunda cu algele brune. În lecția Diversitatea plantelor vei găsi exemple de roluri ecologice și economice ale acestor grupe.

Trecerea de la apă la uscat a cerut trei lucruri: protecție împotriva pierderii apei (cuticula de la suprafața organelor aeriene), vase conducătoare pentru transportul apei și al substanțelor și o reproducere tot mai puțin legată de apa liberă. Grupele de plante se compară după felul în care au rezolvat aceste probleme.

Algele. Algele verzi au clorofilele a și b, amidon ca substanță de rezervă și perete celulozic; Spirogyra este filamentoasă, cu cloroplast spiralat, Chlamydomonas este unicelulară cu doi flageli, iar Ulva are talul lamelar. Plantele terestre provin dintr-un grup de alge verzi. Algele roșii au, pe lângă clorofilă, ficoeritrina, un pigment roșu care folosește lumina albastră, singura ce ajunge mai adânc în apă; trăiesc mai ales în mări, iar din Gelidium se extrage agar-agar.

Reproducerea. La mușchi, capsula cu spori (sporofitul) rămâne fixată pe gametofitul verde, iar fecundația cere apă, fiindcă anterozoizii înoată până la oosferă. La ferigi, spora germinează într-un protal mic, în formă de inimă, iar din zigot crește planta cu frunze, al cărei dos poartă sori formați din sporangi. La gimnosperme, gametofitul masculin este grăuntele de polen, ajuns pe ovulele descoperite de pe solzii conului, unde formează tub polinic, deci fecundația nu mai depinde de apă. La angiosperme, ovulele sunt închise în ovar, ovarul devine fruct, iar fecundația este dublă: un nucleu spermatic formează zigotul (2n), celălalt se unește cu doi nuclei polari și dă albumenul (3n). Angiospermele se împart în dicotiledonate (două cotiledoane, rădăcină pivotantă, flori cu 4 sau 5 elemente: fasolea, floarea-soarelui) și monocotiledonate (un cotiledon, rădăcină fasciculată, nervuri paralele: grâul, ceapa, laleaua).

Exemplu rezolvat 1. Se determină grupa a patru plante: P1 are tal filamentos verde, în apă stătătoare; P2 formează o pernă verde pe un trunchi umed, are rizoizi și capsule cu spori pe pedicel; P3 are frunze mari, divizate, cu grupări brune pe dos, dar fără flori și semințe; P4 este un arbore cu ace, conuri și ovule descoperite.

1. Corpul are rădăcină, tulpină și frunze? P1 nu are, deci este o algă verde (Spirogyra).
2. Are vase conducătoare? P2 nu are, deci este un mușchi.
3. Produce semințe? P3 nu produce și are sori pe dosul frunzei, deci este o ferigă.
4. Sămânța este închisă în fruct? La P4 nu, deci este o gimnospermă (Picea abies).

Exemplu rezolvat 2. O ferigă are 2n = 40 de cromozomi (valoare didactică). Se urmărește ploidia în ciclu.

1. Celulele-mamă ale sporilor din sporangi sunt 2n = 40; prin meioză dau câte 4 spori cu n = 20.
2. Un sporangiu cu 25 de celule-mamă produce $25\times 4=100$ de spori.
3. Spora (n = 20) germinează în protal (n = 20), care formează gameți (n = 20) prin mitoză.
4. Prin fecundație rezultă zigotul 2n = 40, din care crește sporofitul 2n = 40, faza dominantă.

Greșeli frecvente

• Greșit: Ferigile fac semințe pe dosul frunzei.
  Corect: Acolo se pot forma sporii, nu semințele.
• Greșit: Conurile coniferelor sunt fructe.
  Corect: Gimnospermele nu formează fructe în sensul angiospermelor.
• Greșit: Mușchii au rădăcini, tulpină și frunze adevărate ca ferigile.
  Corect: Mușchii au rizoizi și o tulpiniță cu frunzulițe, fără vase conducătoare; rădăcinile adevărate apar la ferigi.
• Greșit: Toate gimnospermele sunt conifere veșnic verzi.
  Corect: Zada (Larix decidua) și Ginkgo biloba sunt gimnosperme care își pierd frunzele toamna.

Înainte și după