Pe scurt
| Componenta | Părțile | Rolul |
|---|---|---|
| Tunica externă (fibroasă) | sclerotica, albă și opacă; corneea, transparentă, în față | protejează globul ocular; corneea refractă lumina |
| Tunica medie (vasculară) | coroida; corpul ciliar; irisul, cu pupila în centru | hrănește retina; corpul ciliar realizează acomodarea; irisul reglează cantitatea de lumină |
| Tunica internă (nervoasă) | retina: celule cu conuri și cu bastonașe, neuroni bipolari și multipolari | transformă lumina în impulsuri nervoase |
| Mediile refringente | corneea, umoarea apoasă, cristalinul, corpul vitros | refractă lumina și formează imaginea pe retină |
| Organele anexe | sprâncenele, pleoapele, aparatul lacrimal, mușchii extrinseci | protejează ochiul și îl mișcă |
| Calea optică | nervul optic, chiasma optică, tractul optic, corpul geniculat lateral (în diencefal) | conduce impulsurile spre scoarță |
| Segmentul central | aria vizuală din lobul occipital, pe marginile scizurii calcarine | formarea senzației vizuale |
Cum este alcătuit ochiul
Organele anexe
Sprâncenele și pleoapele apără ochiul de praf, transpirație și lumina prea puternică. Aparatul lacrimal secretă lacrimile, care umezesc și curăță corneea; prin clipire, pleoapele le întind pe suprafața ochiului. Șase mușchi extrinseci, prinși de sclerotică, rotesc globul ocular în toate direcțiile; ei sunt comandați de nervii cranieni III, IV și VI.
Tunicile globului ocular
Tunica externă este formată în cea mai mare parte de sclerotică, albă și rezistentă, iar în față de cornee, transparentă și bombată. Tunica medie are trei părți: coroida, bogată în vase de sânge și pigment, corpul ciliar, care conține mușchiul ciliar, și irisul, colorat, cu un orificiu central, pupila. Irisul are mușchi care micșorează pupila la lumină puternică și o dilată la lumină slabă.
Tunica internă este retina. Stratul ei de fotoreceptori are celule cu conuri și celule cu bastonașe. În centrul retinei se află pata galbenă, cu cea mai mare densitate de conuri: aici vedem cel mai clar. Mai spre nas se află pata oarbă, unde axonii neuronilor multipolari se adună și formează nervul optic.
Mediile refringente
Lumina trece, în ordine, prin cornee, umoarea apoasă, pupilă, cristalin și corpul vitros. Cristalinul este o lentilă biconvexă, elastică, prinsă de corpul ciliar prin ligamentul suspensor. Imaginea formată pe retină este reală, mai mică și răsturnată; scoarța cerebrală o interpretează corect.
- corneea
- umoarea apoasă
- pupila
- cristalinul
- corpul vitros
- retina
Cum funcționează analizatorul vizual
Acomodarea
Ochiul vede clar și obiectele apropiate, și pe cele îndepărtate, pentru că cristalinul își schimbă curbura. La vederea de aproape, mușchiul ciliar se contractă, ligamentul suspensor se relaxează, iar cristalinul se bombează și refractă mai puternic. La vederea de departe, mușchiul ciliar se relaxează, ligamentul se întinde și cristalinul se aplatizează. Defectele de vedere, miopia și hipermetropia, sunt explicate la fizică, în lecția despre miopie și hipermetropie.
Fotorecepția
Conurile funcționează la lumină puternică și asigură vederea clară și a culorilor; există trei tipuri de conuri, sensibile mai ales la roșu, verde și albastru. Bastonașele conțin un pigment numit rodopsină, sunt foarte sensibile și asigură vederea la lumină slabă, fără culori. Lumina descompune pigmenții din fotoreceptori, iar această reacție declanșează impulsul nervos.
Calea optică și senzația
Impulsul trece de la fotoreceptori la neuronii bipolari și apoi la neuronii multipolari, ai căror axoni formează nervul optic. Cei doi nervi optici se întâlnesc în chiasma optică, unde fibrele care vin din jumătatea dinspre nas a fiecărei retine trec de partea opusă. Calea continuă prin tracturile optice până în corpul geniculat lateral, din diencefal, și de acolo până la aria vizuală din lobul occipital, unde se formează senzația. O parte din fibre merg în mezencefal, la centrii reflexelor pupilare, explicate în lecția despre trunchiul cerebral.
- retina
- nervul optic
- chiasma optică
- tractul optic
- corpul geniculat lateral
- aria vizuală, lobul occipital
Exemple rezolvate
Exemplul 1: drumul luminii
Scrie, în ordine, structurile prin care trece lumina de la un obiect până la fotoreceptori.
Răspuns: corneea → umoarea apoasă → pupila (orificiul irisului) → cristalinul → corpul vitros → retina, la stratul de celule cu conuri și bastonașe.
Exemplul 2: de ce nu vedem culorile noaptea?
- Culorile sunt percepute de conuri.
- Conurile au nevoie de lumină puternică.
- Noaptea funcționează mai ales bastonașele, care nu deosebesc culorile, deci vedem în nuanțe de gri.
Exemplul 3: acomodarea
Citești un mesaj pe telefon, apoi privești un munte îndepărtat. Ce se întâmplă cu cristalinul?
- La telefon (aproape): mușchiul ciliar este contractat, ligamentul suspensor relaxat, cristalinul bombat.
- La munte (departe): mușchiul ciliar se relaxează, ligamentul se întinde, cristalinul se aplatizează.
Exemplul 4: grilă cu patru afirmații
Despre drumul impulsurilor vizuale de la retină spre scoarță sunt adevărate afirmațiile:
nervul optic este format din axonii neuronilor multipolari din retină;
fibrele care vin din partea dinspre nas a fiecărei retine trec în chiasmă de partea opusă;
calea trece prin corpul geniculat lateral, din diencefal;
în chiasmă trec de partea opusă și fibrele din jumătatea temporală a fiecărei retine.
Adevărată.
Adevărată.
Adevărată: de acolo, impulsurile ajung în aria vizuală din lobul occipital.
Falsă: fibrele din jumătatea temporală a retinei rămân de aceeași parte; se încrucișează numai cele din jumătatea nazală.
Sunt adevărate 1, 2 și 3, deci, după cheia UMFCD, răspunsul este A.
Unde apare la examen
- Admiterea la Medicină, UMF „Carol Davila”: tematica pentru 2026 cere tot manualul de clasa a XI-a de la Editura Corint, fără rubricile „Noțiuni elementare de igienă și patologie”, deci fără cataractă, glaucom sau conjunctivită (tematica UMFCD 2026). La aceeași admitere, cine alege Fizica are în tematică și ochiul ca sistem optic, la optica geometrică (tematica UMFCD 2026, partea de Fizică). Formatul testului este pe pagina Admitere Medicină Carol Davila.
- Bacalaureatul, Anatomie și fiziologie umană, genetică și ecologie umană: programa cere segmentele analizatorului și fiziologia analizatorului vizual (programa de examen, anexa 2 la OMECTS 4800/2010).
- Bacalaureatul, Biologie vegetală și animală: programa cere structura și rolul ochiului la mamifere și deficiențele de vedere ale omului (miopia, hipermetropia, strabismul, astigmatismul) (programa de examen, anexa 2 la OMECTS 4800/2010). La sesiunea din iunie–iulie 2026, varianta 3 a avut la Subiectul I un item cu alegere despre componentele sistemului optic al ochiului (subiectele și baremele Bac 2026).
Miopia și hipermetropia, la varianta cu Fizică
La admiterea la Medicină, UMF „Carol Davila”, defectele de vedere țin, după tematica 2026, de varianta cu Fizică, unde ochiul apare ca sistem optic. La Biologie, tematica lasă deoparte rubricile de igienă și patologie. Verifică tematica anului în care dai examenul.
Explicația completă e la fizică, în lecția despre miopie și hipermetropie.
Greșeli frecvente
- Greșit: Pupila tratată ca o structură.Corect: Pupila este orificiul din centrul irisului; irisul este cel care se contractă.
- Greșit: Cristalinul, singurul mediu refringent.Corect: Toate cele patru medii refractă lumina, iar corneea o refractă chiar mai puternic decât cristalinul; doar cristalinul însă își poate modifica refracția.
- Greșit: Pata galbenă confundată cu pata oarbă.Corect: Pata galbenă are cele mai multe conuri; pata oarbă nu are fotoreceptori.
- Greșit: Conurile și bastonașele inversate.Corect: Conuri = culori, lumină puternică; bastonașe = lumină slabă, alb-negru.
- Greșit: Aria vizuală pusă în lobul frontal.Corect: Aria vizuală este în lobul occipital.
- Greșit: Acomodarea pentru aproape cu mușchiul ciliar relaxat.Corect: Pentru aproape, mușchiul ciliar se contractă.
Testează-te pe această lecție
Lecția o citești aici, fără cont. Testele pe lecții și capitole sunt în cont, cu Premium: grile originale Didaxis, cu explicația fiecăreia. Premium costă 49 de lei pe lună, pentru fiecare copil.
Înainte și după
Întrebări frecvente
Care sunt mediile refringente ale ochiului?
Ce diferență este între conuri și bastonașe?
Ce este pata oarbă?
Surse
- Programa școlară de biologie pentru clasele a V-a – a VIII-a (OMEN 3393/2017), CNCE
- Programa școlară de biologie, clasa a X-a (OMEC 4598/2004)
- Programa școlară de biologie, clasa a XI-a (OMEC 3252/2006)
- Programa de examen de bacalaureat la Biologie (anexa 2 la OMECTS 4800/2010)
- Subiectele și baremele Bacalaureatului 2026
- Tematica și bibliografia, Facultatea de Medicină, UMF „Carol Davila”, admiterea 2026