Ereditatea și genetica

Cromozomi, gene, ADN; cariotipul (autozomi, heterozomi).

Rolul gameților și al fecundației; caractere dominante și recesive; caractere normale și patologice; mutații.

• Arborele genealogic

Compoziția chimică; structura primară și secundară a ADN; tipurile de ARN.

La virusuri, procariote și eucariote.

Obiect, metode și tehnici (PCR), importanță.

• Amplificarea ADN prin PCR

Complementul cromozomial; harta genetică.

Caracterele fenotipice; genetica memoriei, inteligenței, comportamentului.

Anomalii cromozomiale, agenți carcinogeni, oncogene și antioncogene.

• Mutațiile: tipuri și efecte
• Aneuploidiile umane
• Teratogeneza
• Oncogene și gene supresoare tumorale

Antigene, alergeni, anticorpi; transplantul; interferonul.

Sfatul genetic, diagnosticul prenatal, fertilizarea in vitro, clonarea terapeutică, terapia genică.

• Sfatul genetic
• Diagnosticul prenatal
• Fertilizarea in vitro
• Clonarea terapeutică
• Terapia genică

Alele, segregare și încrucișări pentru un caracter.

Segregarea independentă a perechilor de caractere și interpretarea descendenței.

Exprimarea alelelor codominante, cu sistemul ABO ca exemplu.

Schimbul reciproc de material genetic între cromozomi omologi.

Asortarea cromozomilor și variabilitatea combinațiilor din gameți.

Fenotipul intermediar și deosebirea de dominanță și codominanță.

Efectul asupra viabilității și asupra raporturilor de segregare.

Particularitățile heterozigotului comparativ cu homozigoții.

Transmiterea materialului genetic din afara nucleului.

Relația dintre heterozomi, gameți și sexul descendenților.

• Cromatina sexuală

Caractere influențate de mai multe gene și limitele modelelor mendeliene simple.

Interacțiunea factorilor genetici și de mediu în realizarea fenotipului.

Fidelitatea replicării și relația cu stabilitatea genetică.

Modificarea numărului de seturi cromozomiale și variația genetică.

Selecția și diversificarea clonelor celulare.

Organizarea genomului dincolo de genele codificatoare.

Secvențe mobile și contribuția lor la organizarea genomului.

Modificarea exprimării genelor și relația cu mediul și stilul de viață.

Separarea fragmentelor și interpretarea rezultatelor.

Determinarea ordinii nucleotidelor și utilizarea informației obținute.

Obținerea copiilor unei gene în ingineria genetică.

Obținere, aplicații și evaluarea riscurilor și beneficiilor.

Principiul editării și limitele aplicațiilor.

Legătura dintre ingineria genetică și producerea antigenelor vaccinale.

Utilizarea informației genetice în platforme vaccinale.

Rolul ARN mesager în producerea antigenului.

Analiza utilizării organoizilor în cercetarea biomedicală.

Clasificare: boli genice autozomale (albinism, fenilcetonurie) și heterozomale (hemofilie, daltonism), boli cromozomiale numerice și structurale (sindroamele Down, Turner, Klinefelter); exemple.

• Ereditatea legată de sex