Genuri, specii și istorie literară

Epicul, liricul și dramaticul ca moduri de organizare a operei.

Fantasticul, formulele și motivele tradiționale.

Prelucrarea literară a modelului popular.

Narațiunea alegorică și morala.

Descrierea naturii în textul poetic.

Acțiunea concentrată și construcția personajelor.

Trăsături romantice și construcția conflictului.

Verosimil, observație socială și obiectivare narativă.

Construcția complexă a acțiunii, personajelor și perspectivei.

Analiza vieții interioare și perspectiva subiectivă.

Autenticitate, experiență și relatare subiectivă.

Conflict, tipuri de comic și satira socială.

Vocea lirică, sugestia și limbajul poetic.

Specii poetice și trăsături de expresie.

Comentariul critic asupra unei opere.

Circulație orală, autor și rescriere literară.

Ecouri renascentiste, cronica și viziunea despre om.

Discursul istoric și arta portretului.

Raționalism, educație și Școala Ardeleană.

Ideile iluministe și latinitatea.

Program cultural, presă și literatură națională.

Programul lui Mihail Kogălniceanu și direcțiile literare propuse.

Imaginar, antiteză, istorie, folclor și expresivitate.

Societatea literară, revista și orientarea critică.

Critica de direcție și evaluarea valorii estetice.

Verosimil, tipic, observație socială și construcție narativă.

Sugestie, simbol, muzicalitate și corespondențe.

Înnoirea expresiei poetice și prozastice.

Teme, valori și forme ale orientării tradiționaliste.

Experiment și ruptură estetică în literatura română.

Intertextualitate, joc și rescriere.

Poezie, roman și teatru în contexte istorice diferite.

Raportul dintre creație și constrângerea ideologică.

Vocea poetică și modalitățile de exprimare a afectivității.

Proză scurtă concentrată pe un episod reprezentativ.

Narațiunea de largă circulație și convențiile ei.

Primele forme ale romanului în spațiul românesc.

Relatarea inclusă în altă relatare și rolul povestitorului.

Specia dramatică și conflictul grav.

Receptări și interpretări diferite ale aceleiași opere.

Memoriile, amintirile și autobiografia ca reprezentare a lumii și a eului; raportul dintre fapt trăit și ficțiune.

Relatarea unei călătorii reale: itinerar, observație, comparație culturală și perspectiva călătorului.

Narațiunea în versuri de mare întindere: eroi, acțiune, viziune istorică sau satirică.

Specia epică de întindere medie centrată pe actul relatării, cu narator implicat și ton oral.

Repere ale criticii literare de la Maiorescu la critica actuală: direcții, metode și polemici.

Cazania, predica și traducerile biblice în formarea limbii literare și a culturii vechi.

Poezia lui Coșbuc, Goga și Iosif între tradiția romantică și echilibrul clasic.

Aceeași temă tratată prin limbajul literaturii și prin limbajul picturii.

Raportul dintre limbajul poetic și cel muzical: ritm, motiv, structură, adaptări.

Legenda populară și cultă; modele de comportament și valori etice în legendele greco-romane și ale altor popoare.