Subiecte Bac română 2026: subiectele, baremul și rezolvarea

Documentele oficiale

Subiectele și baremele oficiale sunt publicate de Ministerul Educației; mai jos sunt linkurile către ele, pe profiluri.

Sesiunea iunie–iulie: 29 iunie 2026

Sesiunea din august: 10 august 2026

Datele probei

Pagina oficială de arhivă a subiectelor: subiecte.edu.ro/2027/arhiva.

• Sesiunea iunie–iulie: proba E.a) s-a dat pe 29 iunie 2026; lucrarea durează trei ore de lucru efectiv, cum scrie în antetul subiectului. Sursa: calendarul din OMEC 6.059/2025, anexa 1.
• Sesiunea din august: proba E.a) s-a dat pe 10 august 2026. Sursa: aceeași anexă și comunicatul Ministerului Educației din 7 august 2026.
• Subiectele și baremele fiecărei probe se publică în ziua probei, la ora 15:00, pe site-ul subiectelor.

Profil real și tehnologic: sesiunea iunie–iulie 2026

Varianta 6. Filiera teoretică, profilul real; filiera tehnologică; filiera vocațională, toate profilurile, cu excepția profilului pedagogic.

Se acordă 90 de puncte pentru subiecte și 10 din oficiu; timpul de lucru efectiv este de trei ore.

Subiectul I (50 de puncte)

Textul-suport: Pia Pillat, Sufletul nu cunoaște distanțele. Pagini de corespondență cu familia Pillat — o scrisoare din 6 martie 1965, trimisă de Dinu Pillat surorii sale, Pia. Dinu povestește despre primăvara care a venit brusc, despre planul familiei de a ieși duminica din București, despre studiul la care lucrează și despre pachetul primit de la Pia: „A fost ca la pomul de Crăciun.” Textul integral: în PDF-ul oficial.

A. (30 de puncte)

Cerința 1. (6 puncte)

Indică sensul din text al cuvântului bineînțeles și al secvenței îmi dau seama.

Cum răspunzi. Cerința cere două sensuri, fiecare potrivit contextului: un sinonim contextual pentru cuvânt și o explicație pentru secvență. Citești fraza în care apare fiecare și încerci să le înlocuiești cu un echivalent care păstrează sensul propoziției. Răspunsul se scrie în enunțuri, nu ca o listă.

Răspuns-model (41 cuvinte)

În text, cuvântul „bineînțeles” are sensul „desigur” și arată că mersul cu autobuzul este o precizare firească, de la sine înțeleasă. Secvența „îmi dau seama” are sensul „constat” sau „înțeleg”, pentru că Dinu observă singur ce simte Nelli când recitește scrisorile.

Punctaj în barem: 2 puncte pentru sensul cuvântului, 2 puncte pentru sensul secvenței, 1 punct pentru formularea în enunț sau enunțuri, 1 punct pentru corectitudinea exprimării, a ortografiei și a punctuației. Baremul acceptă ca sinonime, de exemplu, „desigur” și „constat”; nu penalizează scrierea fără ghilimele a cuvântului care dă sensul.

Cerința 2. (6 puncte)

Menționează domeniul în care se încadrează studiul la care lucrează Dinu Pillat, utilizând informațiile din textul dat.

Cum răspunzi. Cauți în al treilea paragraf unde Dinu spune la ce lucrează la Institut. Titlul studiului și precizarea că el cere multe lecturi arată domeniul. Răspunsul numește domeniul și arată pe ce informație din text se sprijină.

Răspuns-model (38 cuvinte)

Studiul la care lucrează Dinu Pillat se încadrează în domeniul literar, mai precis al criticii și al istoriei literare. Din scrisoare reiese că este o cercetare despre tendințele romanului francez începând cu Proust, ceea ce presupune multe lecturi.

Punctaj în barem: 4 puncte pentru domeniul menționat (de exemplu domeniul literar sau al criticii literare), 1 punct pentru formularea în enunț, 1 punct pentru corectitudinea exprimării, a ortografiei și a punctuației.

Cerința 3. (6 puncte)

Precizează o reacție a familiei la primirea pachetului trimis de Pia, justificându-ți răspunsul cu o secvență semnificativă din textul dat.

Cum răspunzi. Cerința are două părți: numești o reacție (un sentiment sau o atitudine) și o susții cu o secvență din text. Pachetul este amintit spre finalul scrisorii, ultimul paragraf înainte de formula de încheiere. Secvența aleasă trebuie să arate reacția, nu doar să spună că pachetul a sosit.

Răspuns-model (39 cuvinte)

O reacție a familiei la primirea pachetului este bucuria, amestecată cu emoția surprizei. Dinu o descrie prin secvența „A fost ca la pomul de Crăciun.”, care arată că darurile au adus tuturor aceeași încântare ca într-o seară de sărbătoare.

Punctaj în barem: 2 puncte pentru reacția precizată (de exemplu bucuria), 2 puncte pentru justificarea cu o secvență semnificativă din text, 1 punct pentru formularea în enunț, 1 punct pentru corectitudinea exprimării, a ortografiei și a punctuației.

Cerința 4. (6 puncte)

Explică un motiv pentru care Dinu Pillat și familia sa preferă să părăsească duminica Bucureștiul.

Cum răspunzi. Cauți în al doilea paragraf scopul pentru care familia vrea să iasă din oraș. Ai de făcut doi pași: numești un motiv și îl explici, adică arăți de ce acel motiv contează pentru ei. Nu este suficient să enumeri locurile unde merg.

Răspuns-model (58 cuvinte)

Un motiv pentru care familia Pillat părăsește duminica Bucureștiul este dorința de a respira aer curat și de a se bucura de natură. Odată cu primăvara, ei simt nevoia să iasă dintre zidurile orașului, iar natura trezită devine pentru ei o eliberare. Plimbările la Snagov sau la Mogoșoaia le dau senzația de libertate și le oferă un răgaz.

Punctaj în barem: 2 puncte pentru precizarea motivului (de exemplu atmosfera încărcată a orașului), 2 puncte pentru o explicație nuanțată sau 1 punct pentru o încercare de explicare, 1 punct pentru formularea în enunț, 1 punct pentru corectitudinea exprimării, a ortografiei și a punctuației.

Cerința 5. (6 puncte)

Prezintă, în 30-50 de cuvinte, o trăsătură morală a lui Dinu, desprinsă din al treilea paragraf al textului.

Cum răspunzi. O trăsătură morală ține de caracter (sinceritate, modestie, afecțiune), nu de aspect sau de ocupație. Alegi o trăsătură pe care o poți dovedi cu ce spune Dinu în al treilea paragraf despre propria întârziere și despre scrisoarea Piei. Respecți intervalul de 30-50 de cuvinte, altfel pierzi punctul pentru numărul de cuvinte.

Răspuns-model (47 cuvinte)

Dinu este un om sincer. În al treilea paragraf el recunoaște că nu are nicio scuză pentru întârzierea răspunsurilor și pentru scurtimea lor, deși nu este prea ocupat. Se compară cu un melc, lent și închis, dar afectuos, și își asumă astfel defectul, fără să se justifice.

Punctaj în barem: 2 puncte pentru trăsătura precizată (de exemplu sinceritatea sau sensibilitatea), 2 puncte pentru o prezentare adecvată și nuanțată sau 1 punct pentru o încercare de prezentare, 1 punct pentru respectarea numărului de cuvinte, 1 punct pentru corectitudinea exprimării, a ortografiei și a punctuației.

B. (20 de puncte)

Redactează un text de minimum 150 de cuvinte, în care să argumentezi dacă pregătirea pentru un examen impune sau nu renunțarea la activitățile preferate, raportându-te atât la informațiile din fragmentul extras din volumul Sufletul nu cunoaște distanțele. Pagini de corespondență cu familia Pillat de Pia Pillat, cât și la experiența personală sau culturală.

În redactarea textului, vei avea în vedere următoarele repere: formularea unei opinii față de problematica pusă în discuție, enunțarea și dezvoltarea corespunzătoare a două argumente adecvate opiniei și formularea unei concluzii pertinente (14 puncte); utilizarea corectă a conectorilor în argumentare, respectarea normelor limbii literare (norme de exprimare, de ortografie și de punctuație), așezarea în pagină, lizibilitatea, respectarea precizării privind numărul minim de cuvinte (6 puncte).

Plan de răspuns pe baremul oficial

• Opinia (1 punct). O propoziție clară, care răspunde la întrebarea din cerință: pregătirea impune sau nu renunțarea la activitățile preferate. Orice poziție este acceptată, dacă este susținută coerent.
• Cele două argumente (2 × 2 puncte pentru enunțare, 2 × 2 puncte pentru dezvoltare). Fiecare argument se enunță într-o propoziție clară, în acord cu opinia, apoi se dezvoltă prin explicații, exemple, consecințe. Argumentele trebuie să fie diferite între ele.
• Valorificarea textului (3 puncte) și experiența personală sau culturală (1 punct). Folosești informațiile din scrisoare ca probă, nu doar le citezi (simpla citare a unor secvențe primește 1 punct din 3). Exemple din text: Monica învață până la extenuare și nu mai are răgaz de poezie; familia își propune ieșiri duminicale în natură. Experiența personală sau culturală (o carte, un film, un obicei de studiu propriu) se leagă de cel puțin un argument și aduce 1 punct.
• Concluzia (1 punct). Revii la opinie și o întărești, fără să repeți integral argumentele.
• Conectorii (2 puncte). Argumentele se leagă cu cuvinte și expresii potrivite (în primul rând, în plus, de aceea, prin urmare, în concluzie). Utilizarea adecvată dă 2 puncte, cea parțial adecvată dă 1 punct.
• Redactarea (4 puncte, câte 1 punct). Normele limbii literare (cel mult o greșeală lexicală sau morfo-sintactică), ortografia și punctuația (cel mult o greșeală), așezarea în pagină și lizibilitatea, respectarea numărului minim de cuvinte (150).
• Textul trebuie să dezvolte subiectul propus, altfel punctajul nu se acordă.

Un exemplu de formulare a opiniei și a unui argument dezvoltat

Consider că pregătirea pentru un examen nu impune renunțarea la activitățile preferate, ci doar o organizare mai atentă a timpului. În primul rând, pauzele petrecute într-o activitate plăcută păstrează puterea de concentrare. Din scrisoare reiese că Monica învață până la epuizare și nu mai găsește timp pentru poezie, în timp ce familia ei își face din ieșirile duminicale în natură un prilej de refacere. Și eu, atunci când mă opresc o oră pentru o plimbare sau pentru muzică, mă întorc la manual mai atent și rețin mai ușor.

Ce punctează baremul la Subiectul I. Baremul admite orice modalitate corectă de rezolvare. Nu se acordă punctaje intermediare în afara celor scrise explicit și nu se acordă fracțiuni de punct. Punctele pentru formularea în enunțuri și pentru corectitudinea exprimării, a ortografiei și a punctuației de la partea A se acordă și atunci când răspunsul dezvoltă subiectul, chiar dacă nu este corect sau complet. La partea B, textul trebuie să dezvolte subiectul propus pentru a fi punctat. Se acordă zece puncte din oficiu, iar nota se obține împărțind la zece punctajul total.

Lecțiile din spate: Sensul cuvântului, Informațiile explicite, Scrisoarea și e-mailul, Textul argumentativ

Subiectul al II-lea (10 puncte)

Prezintă, în minimum 50 de cuvinte, perspectiva narativă din textul de mai jos.

Textul-suport: Liviu Rebreanu, Jar, un fragment în care Liana îl așteaptă pe Dandu într-o odaie, apoi îl examină și se întreabă: „Cum am putut să-l iubesc atâta?” Textul integral: în PDF-ul oficial.

Cum răspunzi. Numești tipul de perspectivă (obiectivă sau subiectivă), apoi arăți ce o dovedește: persoana verbelor, cât știe naratorul despre personaje, dacă povestește din exterior sau din interior. Ilustrezi fiecare observație cu un exemplu din fragment, spus în cuvintele tale.

Răspuns-model (103 cuvinte; minimum 50)

În fragmentul din romanul „Jar” perspectiva narativă este obiectivă. Naratorul nu face parte din acțiune și povestește la persoana a III-a, așa cum arată verbele la perfectul simplu care urmăresc gesturile Lianei și ale lui Dandu. El este omniscient, deoarece cunoaște starea Lianei: știe că inima ei este plină de răni și redă gândul ei nerostit, „Cum am putut să-l iubesc atâta?”. În același timp, naratorul observă gesturile lui Dandu din exterior și doar presupune că el a ales intenționat să stea de partea cealaltă a mesei. Astfel, cititorul vede scena din afară, prin vocea unui martor care știe mai mult decât personajele.

Punctaj în barem: conținut, 6 puncte: 2 puncte pentru precizarea tipului de perspectivă (obiectivă); 4 puncte pentru prezentarea ei adecvată și nuanțată, cu exemple din text (prezentare ezitantă, dar raportată la text: 2 puncte; simpla indicare a unor particularități, fără raportare la text: 1 punct). Redactare, 4 puncte: câte 1 punct pentru limba literară, logica înlănțuirii ideilor, ortografie (cel mult o greșeală) și punctuație (cel mult o greșeală). Redactarea se punctează numai dacă răspunsul are minimum 50 de cuvinte și dezvoltă subiectul.

Lecțiile din spate: Perspectiva narativă, Autor, narator, personaj, Liviu Rebreanu

Subiectul al III-lea (30 de puncte)

Redactează un eseu de minimum 400 de cuvinte, în care să prezinți particularități ale unui text poetic studiat, aparținând lui George Bacovia.

În elaborarea eseului, vei avea în vedere următoarele repere: – evidențierea a două trăsături care fac posibilă încadrarea textului poetic într-o perioadă, într-un curent cultural/literar sau într-o orientare tematică; – comentarea a două imagini/idei poetice semnificative pentru tema textului poetic; – analiza a două elemente de compoziție și/sau de limbaj, relevante pentru textul poetic (de exemplu: titlu, incipit, relații de opoziție și de simetrie, motive poetice, figuri semantice, elemente de prozodie etc.).

Ce punctează baremul. Ordinea reperelor în eseu este la alegere.

• Conținut, 18 puncte (câte 6 pentru fiecare reper).
  • Încadrarea (6 puncte): numești perioada, curentul sau orientarea tematică (2 puncte), numești două trăsături ale acestora (2 × 1 punct) și le arăți în text (2 × 1 punct).
  • Tema și imaginile (6 puncte): precizezi tema (2 puncte) și comentezi două imagini sau idei poetice semnificative pentru ea (2 × 2 puncte; o încercare de comentare primește 1 punct).
  • Elementele de compoziție sau de limbaj (6 puncte): analizezi două elemente (2 × 3 puncte). Trei puncte se acordă pentru analiza care justifică relevanța elementului pentru poezie; fără justificare, 2 puncte; abordarea schematică, 1 punct.
• Redactare, 12 puncte. Existența introducerii, a cuprinsului și a încheierii (1 punct); logica înlănțuirii ideilor (1 punct); abilitățile de analiză și de argumentare, adică relații adecvate între idei și judecăți de valoare relevante (3 puncte; parțial adecvate, 2 puncte; schematism, 1 punct); limba literară (2 puncte; vocabular restrâns sau monoton, 1 punct); ortografia (2 puncte pentru 0-1 greșeli, 1 punct pentru 2 greșeli); punctuația (aceleași trepte); așezarea în pagină și lizibilitatea (1 punct).
• Redactarea se punctează numai dacă eseul are minimum 400 de cuvinte și dezvoltă subiectul propus.

Eseu-model (481 cuvinte)

Introducere. Poezia „Plumb” de George Bacovia dă titlul volumului de debut din 1916 și rămâne una dintre cele mai cunoscute creații ale simbolismului românesc. În numai două catrene, un cadru funerar devine imaginea singurătății și a unei apăsări sufletești fără ieșire. Eseul urmărește încadrarea textului în simbolism, tema sa și două elemente de construcție care o susțin.

Cuprins. Poezia aparține începutului de secol XX, când simbolismul, venit din Franța și răspândit la noi prin cenaclul lui Alexandru Macedonski, pe care Bacovia l-a frecventat, își găsește în poetul de la Bacău cea mai originală voce. Prima trăsătură simbolistă este valoarea de simbol a cuvântului „plumb”. Metalul greu sugerează apăsarea, încremenirea și lipsa de speranță, fără ca eul liric să le numească direct. A doua trăsătură este exteriorizarea unei stări sufletești printr-un decor: moartea, frigul și singurătatea din cavou traduc spleenul, atât de frecvent în poezia simbolistă.

Tema poeziei este condiția eului liric izolat într-un univers al morții și al apăsării, în care nici iubirea nu mai aduce salvare. O primă imagine semnificativă apare în versul „Dormeau adânc sicriele de plumb”. Sicriele nemișcate, florile și veșmântul funerar compun un tablou rece, iar scârțâitul coroanelor, într-un cavou străbătut de vânt, accentuează golul din jurul celui care spune „Stam singur în cavou”. Somnul adânc al sicrielor sugerează moartea ca stare generală, nu ca eveniment, iar imaginea nu cere nicio explicație, pentru că greutatea ei se simte din primul vers. A doua imagine, din strofa finală, este cea a iubirii: „Dormea întors amorul meu de plumb”. Iubirea, care ar trebui să fie vie, doarme și stă cu spatele, iar chemarea eului liric rămâne fără răspuns. Aripile atârnate din ultimul vers adaugă ideea unui zbor imposibil, a unei căderi fără salvare.

Primul element de construcție este titlul, format dintr-un singur cuvânt, care anunță simbolul central. „Plumb” revine de trei ori în fiecare strofă; în fiecare strofă, primul și ultimul vers se termină cu el, prin rimă identică. Repetiția este relevantă, pentru că transformă cuvântul într-o obsesie și dă poemului cadența monotonă a unui bocet, în care greutatea metalului se așază asupra fiecărui vers. Al doilea element este structura simetrică a celor două catrene. Primul înfățișează lumea exterioară, cimitirul și cavoul, iar al doilea realitatea interioară, iubirea moartă. Paralelismul dintre începuturile și sfârșiturile de strofă, întărit de verbele la imperfect („dormeau”, „dormea”, „stam”, „scârțâiau”), arată că interiorul este la fel de pustiit ca exteriorul, iar starea continuă fără ieșire. Rima îmbrățișată și versurile de zece silabe închid fiecare strofă ca pe un spațiu cu pereți, din care cuvintele nu mai pot ieși. Forma strânsă a poeziei nu limitează, așadar, sensul, ci îl adâncește.

Încheiere. Astfel, „Plumb” spune mult prin puține mijloace: un simbol repetat, un decor funerar și o construcție simetrică, în care fiecare vers întărește același sentiment de neputință. De aceea poezia rămâne un exemplu clar de simbolism românesc, în care sugestia contează mai mult decât explicația.

Unde se acoperă fiecare cerință din barem

Lecțiile din spate: George Bacovia, Simbolismul, Eseul interpretativ, Textul liric

Profil umanist și pedagogic: sesiunea iunie–iulie 2026

Varianta 6. Filiera teoretică, profilul umanist; filiera vocațională, profilul pedagogic.

Se acordă 90 de puncte pentru subiecte și 10 din oficiu; timpul de lucru efectiv este de trei ore.

Subiectele I și II (enunțuri și barem) sunt aceleași ca la profilul real și tehnologic, rezolvate mai sus, în secțiunea dedicată acelei lucrări; aici urmează Subiectul al III-lea, care diferă prin autorul cerut.

Subiectul al III-lea (30 de puncte)

Redactează un eseu de minimum 400 de cuvinte, în care să prezinți particularități ale unui text poetic studiat, aparținând lui Tudor Arghezi.

În elaborarea eseului, vei avea în vedere următoarele repere: – evidențierea a două trăsături care fac posibilă încadrarea textului poetic într-o perioadă, într-un curent cultural/literar sau într-o orientare tematică; – comentarea a două imagini/idei poetice semnificative pentru tema textului poetic; – analiza a două elemente de compoziție și/sau de limbaj, relevante pentru textul poetic (de exemplu: titlu, incipit, relații de opoziție și de simetrie, motive poetice, figuri semantice, elemente de prozodie etc.).

Ce punctează baremul. Ordinea reperelor în eseu este la alegere.

• Conținut, 18 puncte (câte 6 pentru fiecare reper).
  • Încadrarea (6 puncte): numești perioada, curentul sau orientarea tematică (2 puncte), numești două trăsături ale acestora (2 × 1 punct) și le arăți în text (2 × 1 punct).
  • Tema și imaginile (6 puncte): precizezi tema (2 puncte) și comentezi două imagini sau idei poetice semnificative pentru ea (2 × 2 puncte; o încercare de comentare primește 1 punct).
  • Elementele de compoziție sau de limbaj (6 puncte): analizezi două elemente (2 × 3 puncte). Trei puncte se acordă pentru analiza care justifică relevanța elementului pentru poezie; fără justificare, 2 puncte; abordarea schematică, 1 punct.
• Redactare, 12 puncte. Existența introducerii, a cuprinsului și a încheierii (1 punct); logica înlănțuirii ideilor (1 punct); abilitățile de analiză și de argumentare, adică relații adecvate între idei și judecăți de valoare relevante (3 puncte; parțial adecvate, 2 puncte; schematism, 1 punct); limba literară (2 puncte; vocabular restrâns sau monoton, 1 punct); ortografia (2 puncte pentru 0-1 greșeli, 1 punct pentru 2 greșeli); punctuația (aceleași trepte); așezarea în pagină și lizibilitatea (1 punct).
• Redactarea se punctează numai dacă eseul are minimum 400 de cuvinte și dezvoltă subiectul propus.

Eseu-model (484 cuvinte)

Introducere. „Testament” de Tudor Arghezi deschide volumul „Cuvinte potrivite” (1927) și este una dintre artele poetice ale literaturii române interbelice. Poezia are forma unui monolog adresat unui fiu spiritual, căruia poetul nu îi lasă avere, ci o carte. Eseul urmărește încadrarea textului în modernism, tema sa și două elemente de construcție care o susțin.

Cuprins. Poezia aparține modernismului interbelic, perioadă în care lirica românească își înnoiește temele și limbajul. Prima trăsătură modernistă este estetica urâtului: orice material al realității, fie și cel respingător, poate deveni artă. Ea se vede în versul „Din bube, mucegaiuri și noroi”, urmat de afirmația că din ele au izvorât frumuseți și prețuri noi, și în ideea că poetul a preschimbat veninul în miere, adică suferința și ocara în expresie. A doua trăsătură este înnoirea limbajului și a prozodiei. Cele cinci strofe au număr inegal de versuri, ceea ce rupe simetria clasică, iar vocabularul alătură cuvinte vechi sau țărănești, precum „hrisov”, „rob” sau „brazdă”, cu termeni ai scrisului, precum „condei” și „călimară”.

Tema poeziei este creația literară văzută ca meșteșug și ca moștenire spirituală, transmisă de la înaintași la urmași. O primă imagine semnificativă este cea a cărții ca moștenire: „Cartea mea-i, fiule, o treaptă”. Metafora arată că opera nu este un bun de păstrat, ci un loc din care urmașul poate urca mai sus; în aceeași serie, cartea devine „hrisov” al robilor, un act în care sunt consemnate durerea și drepturile celor umiliți. A doua imagine este transformarea muncii în scris: „Sapa-n condei și brazda-n călimară”. Uneltele muncii țărănești ale străbunilor se schimbă în unelte ale scrisului, iar truda fizică devine truda cuvântului. Astfel, poetul se așază în linia celor care au muncit pământul și își numește opera o continuare a acestei munci prin alte mijloace.

Primul element de analizat este titlul, care are o dublă accepție. În sens propriu, el numește actul juridic prin care cineva își lasă averea după moarte; în sens religios, trimite la Vechiul și la Noul Testament, texte care transmit o învățătură. Poezia îmbină cele două sensuri, pentru că ceea ce se lasă nu este avere, ci o operă. Titlul este relevant, fiindcă răstoarnă așteptarea cititorului și anunță o artă poetică. Al doilea element este relația dintre incipit și final. Începutul, cu rimele pereche moarte–carte și vine–tine, anunță că singura moștenire este o carte. Finalul îl opune pe cel care scrie celui care citește: „Robul a scris-o, Domnul o citește”. Opoziția arată că cititorul privilegiat nu cunoaște durerea adunată în carte. Relația este relevantă, deoarece cuprinde întreg drumul artei poetice, de la dăruire la receptare, și arată condiția poetului ca purtător al suferinței strămoșilor.

Încheiere. Așadar, „Testament” este o artă poetică modernă, în care poezia nu înfrumusețează lumea, ci transformă truda și suferința în valoare. Prin estetica urâtului, prin limbajul înnoit, prin metaforele cărții și prin construcția care leagă dăruirea de lectură, Arghezi arată că poetul, deși rob, lasă o moștenire care îl depășește.

Unde se acoperă fiecare cerință din barem

Lecțiile din spate: Tudor Arghezi, Modernismul, Eseul interpretativ, Imagini artistice

Sesiunea din august 2026

În a doua sesiune, proba E.a) s-a dat pe 10 august 2026, cu Varianta 4. Subiectele I și II au fost aceleași la ambele profiluri; Subiectul al III-lea a fost un eseu despre un text narativ de Liviu Rebreanu sau Camil Petrescu, cu reperele diferite la fiecare profil. Rezolvările urmează mai jos.

Profil real și tehnologic: sesiunea august 2026

Varianta 4. Filiera teoretică – Profilul real; Filiera tehnologică; Filiera vocațională – Toate profilurile (cu excepția profilului pedagogic).

Se acordă 90 de puncte pentru subiecte și 10 din oficiu; timpul de lucru efectiv este de trei ore.

Subiectul I (50 de puncte)

Textul-suport: Maria Filotti, „La Iași. În vreme de război”, din volumul „Am ales teatrul”, fragment de memorialistică în care actrița povestește refugiul la Iași în 1916, munca la teatru și cea la spital. Din text: „Din fericire, am început să joc, să repet, să lucrez”. Textul integral: în PDF-ul oficial.

A. (30 de puncte)

Cerința 1. (6 puncte)

Indică sensul din text al cuvântului înfricoșătoare și al secvenței aduce alinare.

Cum răspunzi. Cerința cere două sensuri, al unui adjectiv și al unei expresii, așa cum funcționează ele în fragment, nu toate sensurile din dicționar. Cauți cele două contexte (războiul pentru „înfricoșătoare”, muzica lui Enescu pentru „aduce alinare”) și le explici prin sinonime sau prin parafrază, într-un enunț complet.

Răspuns-model (33 cuvinte)

În text, cuvântul „înfricoșătoare” are sensul „care provoacă teamă, înspăimântătoare” și descrie realitățile războiului. Secvența „aduce alinare” înseamnă „liniștește, mângâie, ușurează suferința”, deoarece arcușul lui Enescu era o mângâiere pentru cei care sufereau.

Punctaj în barem: 2 puncte pentru sensul cuvântului „înfricoșătoare” și 2 puncte pentru sensul secvenței „aduce alinare”; 1 punct pentru formularea răspunsului în enunț sau enunțuri; 1 punct pentru exprimare corectă, ortografie și punctuație. Baremul dă ca sensuri așteptate, de exemplu, „înspăimântătoare” și „liniști”, și precizează că scrierea fără ghilimele a cuvântului care indică sensul nu se consideră greșeală.

Cerința 2. (6 puncte)

Menționează numele orașelor românești din care proveneau actorii refugiați la Iași în 1916, utilizând informațiile din textul dat.

Cum răspunzi. Parcurgi paragraful în care autoarea enumeră artiștii adunați la Iași și notezi numai localitățile din România de unde veneau. Marioara Ventura vine de la Paris, deci nu intră în răspuns, pentru că cerința cere orașe românești.

Răspuns-model (32 cuvinte)

Actorii refugiați la Iași în 1916 proveneau din București și din Craiova. Autoarea spune că în capitala Moldovei se aflau mulți artiști ai Teatrului Național din București și ai celui din Craiova.

Punctaj în barem: 2 puncte pentru București și 2 puncte pentru Craiova; 1 punct pentru formularea răspunsului în enunț; 1 punct pentru exprimare corectă, ortografie și punctuație.

Cerința 3. (6 puncte)

Precizează profesia Mariei Filotti, justificându-ți răspunsul cu o secvență semnificativă din textul dat.

Cum răspunzi. Cerința are două părți: numești profesia și o susții cu o secvență din text. Cauți propozițiile în care autoarea vorbește despre ce face ea însăși la teatru (joacă, repetă) și alegi una scurtă și clară.

Răspuns-model (33 cuvinte)

Maria Filotti este actriță. Profesia ei reiese din secvența „Din fericire, am început să joc, să repet, să lucrez”, în care autoarea spune că a reluat munca la teatru după sosirea la Iași.

Punctaj în barem: 2 puncte pentru profesia „actriță”; 2 puncte pentru justificarea cu o secvență semnificativă (baremul dă ca exemplu „Din fericire, am început să joc”); 1 punct pentru formularea răspunsului în enunț sau enunțuri; 1 punct pentru exprimare corectă, ortografie și punctuație.

Cerința 4. (6 puncte)

Explică motivul pentru care Maria Filotti se refugiază la Iași.

Cum răspunzi. Cerința cere un motiv și o explicație, nu doar o afirmație. Pornești de la începutul fragmentului, unde autoarea descrie efectele războiului asupra Bucureștiului și asupra teatrului, și le legi de situația ei personală.

Răspuns-model (49 cuvinte)

Maria Filotti se refugiază la Iași din cauza războiului, care îi oprise viața obișnuită. Teatrul își amâna deschiderea stagiunii, mulți actori fuseseră mobilizați, iar autoritățile se evacuau în Moldova. Rămasă singură cu fiul ei, pentru că toți ai ei erau pe front, a ales să plece spre capitala Moldovei.

Punctaj în barem: 2 puncte pentru precizarea motivului (baremul dă ca exemplu declanșarea războiului); 2 puncte pentru o explicație nuanțată, respectiv 1 punct pentru o încercare de explicare; 1 punct pentru formularea răspunsului în enunț sau enunțuri; 1 punct pentru exprimare corectă, ortografie și punctuație.

Cerința 5. (6 puncte)

Prezintă, în 30-50 de cuvinte, o trăsătură morală a autoarei, așa cum reiese din textul dat.

Cum răspunzi. Alegi o trăsătură morală (nu una fizică și nu profesia), o numești și o legi de o faptă din text. Cerința are limită de cuvinte, deci numeri cuvintele înainte să predai lucrarea: sub 30 sau peste 50 pierzi punctul pentru respectarea precizării.

Răspuns-model (44 cuvinte)

Maria Filotti are un puternic simț al datoriei. Deși este actriță și are grijă de un copil, ea socotește că fiecare trebuie să ajute în vreme de război și lucrează în fiecare dimineață ca infirmieră, chiar dacă primul contact cu spitalul a fost greu.

Punctaj în barem: 2 puncte pentru precizarea trăsăturii (baremul dă ca exemple tăria de caracter, empatia, simțul datoriei); 2 puncte pentru o prezentare adecvată și nuanțată, respectiv 1 punct pentru o încercare de prezentare; 1 punct pentru respectarea numărului de cuvinte; 1 punct pentru exprimare corectă, ortografie și punctuație. Cele 6 puncte se împart deci în 4 puncte de conținut și 2 puncte de formă.

B. (20 de puncte)

Redactează un text de minimum 150 de cuvinte, în care să argumentezi dacă implicarea în acțiuni civice este importantă sau nu în situații de criză, raportându-te atât la informațiile din fragmentul extras din volumul Am ales teatrul de Maria Filotti, cât și la experiența personală sau culturală.

În redactarea textului, vei avea în vedere următoarele repere:

– formularea unei opinii față de problematica pusă în discuție, enunțarea și dezvoltarea corespunzătoare a două argumente adecvate opiniei și formularea unei concluzii pertinente (14 puncte);

– utilizarea corectă a conectorilor în argumentare, respectarea normelor limbii literare (norme de exprimare, de ortografie și de punctuație), așezarea în pagină, lizibilitatea, respectarea numărului minim de cuvinte (6 puncte).

Plan de răspuns pe baremul oficial.

• Opinia (1 punct). O formulezi clar, într-o propoziție: pentru sau împotriva implicării în acțiuni civice în situații de criză, în acord cu tot ce scrii după aceea.
• Două argumente enunțate (2 x 2 puncte). Fiecare argument se enunță clar și în concordanță cu opinia (2 puncte); o simplă încercare de enunțare valorează 1 punct.
• Dezvoltarea celor două argumente (2 x 2 puncte). Fiecare argument se dezvoltă clar și nuanțat (2 puncte); o dezvoltare schematică valorează 1 punct.
• Valorificarea textului-suport (3 puncte) și raportarea la experiența personală sau culturală (1 punct). Informațiile din fragmentul Mariei Filotti trebuie folosite în dezvoltarea argumentelor (3 puncte); simpla citare a unor secvențe valorează 1 punct. Un exemplu din experiența ta sau din cultură, în oricare argument, aduce al patrulea punct.
• Concluzia (1 punct). O concluzie pertinentă, care reia opinia în lumina argumentelor.
• Conectorii (2 puncte). Utilizare adecvată: 2 puncte; utilizare parțial adecvată: 1 punct.
• Norme și aranjare (4 puncte). Normele limbii literare: 1 punct pentru 0-1 greșeli lexicale sau morfosintactice. Ortografia și punctuația: 1 punct pentru 0-1 greșeli. Așezarea în pagină și lizibilitatea: 1 punct. Respectarea numărului minim de 150 de cuvinte: 1 punct.

Baremul precizează că, pentru a primi punctajul, textul trebuie să dezvolte subiectul propus.

Exemplu de formulare a opiniei și a unui argument dezvoltat.

Consider că implicarea în acțiuni civice este importantă în situații de criză, pentru că ajută comunitatea acolo unde instituțiile nu mai pot face singure față și îi ține pe oameni solidari. Un prim argument este că acțiunile civice completează efortul oficial prin ajutor concret. În text, Maria Filotti lucrează ca infirmieră la spitalul din localul Liceului-Internat și ajută la sala de operații după o foarte scurtă explicație, deși meseria ei este alta. Același lucru s-a văzut în pandemie, când voluntari au dus alimente și medicamente persoanelor în vârstă rămase singure.

Ce punctează baremul la Subiectul I. Baremul spune că se punctează orice modalitate corectă de rezolvare, că nu se acordă fracțiuni de punct și că punctajele intermediare se dau numai acolo unde baremul le prevede. La partea A, punctul pentru formularea în enunțuri și cel pentru exprimare corectă, ortografie și punctuație se acordă dacă răspunsul dezvoltă subiectul, chiar când nu este corect sau complet. La cerința 5, cele două puncte de formă (numărul de cuvinte și exprimarea) sunt separate de cele patru de conținut. La partea B, textul primește punctaj numai dacă dezvoltă subiectul propus. Cele 50 de puncte ale Subiectului I se împart în 30 pentru partea A (cinci cerințe de câte 6 puncte) și 20 pentru partea B (14 puncte pentru argumentare, 6 pentru conectori și redactare).

Lecțiile din spate: Memorialistica, Sensul cuvântului, Informațiile explicite, Textul argumentativ

Subiectul al II-lea (10 puncte)

Prezintă, în minimum 50 de cuvinte, rolul notațiilor autorului în textul de mai jos.

Textul-suport: Ion Băieșu, „Chițimia”, text dramatic (partea I). Din text: „O cameră oarecare, neîngrijită și mobilată fără gust”. Textul integral: în PDF-ul oficial.

Cum răspunzi. Notațiile autorului sunt didascaliile, adică indicațiile pe care dramaturgul le dă pentru decor, personaje, gesturi și ton. Spui ce rol au (de exemplu, arată cum se joacă și cum arată scena) și susții cu două sau trei exemple din text, într-un răspuns de cel puțin 50 de cuvinte.

Răspuns-model (88 cuvinte)

Notațiile autorului, numite didascalii, au rolul de a facilita transpunerea scenică a textului dramatic. La început, ele indică spațiul și decorul: o cameră neîngrijită, un glasvand care desparte salonul de dormitor, un pat foarte larg și o oglindă. Totodată, notațiile caracterizează personajele prin costum și gesturi: Chițimia I poartă un halat jerpelit și trântește scaunul, iar Vica scoate capul de sub plapumă. Indicațiile dintre paranteze, care descriu glasul Vicăi și lipsa de răspuns la întrebarea ei, arată tonul replicii și sugerează lipsa de comunicare dintre cele două personaje.

Punctaj în barem: 6 puncte de conținut: 2 puncte pentru precizarea rolului notațiilor (de exemplu facilitarea transpunerii scenice, indicarea detaliilor scenografice, caracterizarea personajului), iar pentru prezentare 4 puncte dacă este adecvată și nuanțată, 2 puncte dacă este ezitantă și 1 punct pentru o încercare. 4 puncte de redactare: câte 1 punct pentru limba literară, pentru logica înlănțuirii ideilor, pentru ortografie (0-1 greșeli) și pentru punctuație (0-1 greșeli). Redactarea se punctează numai dacă răspunsul are minimum 50 de cuvinte și dezvoltă subiectul.

Lecțiile din spate: Textul dramatic, Informație explicită și implicită

Subiectul al III-lea (30 de puncte)

Redactează un eseu de minimum 400 de cuvinte, în care să prezinți particularități ale unui text narativ aparținând lui Liviu Rebreanu sau lui Camil Petrescu.

În elaborarea eseului, vei avea în vedere următoarele repere:

– evidențierea a două trăsături care fac posibilă încadrarea textului narativ studiat într-o perioadă, într-un curent cultural/literar sau într-o orientare tematică;

– comentarea a două episoade/secvențe semnificative pentru tema textului narativ studiat;

– analiza a două elemente de structură, de compoziție și/sau de limbaj, relevante pentru textul narativ studiat (de exemplu: acțiune, conflict, relații temporale și spațiale, incipit, final, tehnici narative, instanțe ale comunicării narative, perspectivă narativă, registre stilistice, limbaj etc.).

Ce punctează baremul. Conținutul valorează 18 puncte, câte 6 pentru fiecare reper, iar ordinea reperelor în eseu este la alegere.

• Încadrarea (6 puncte). 2 puncte pentru precizarea perioadei, a curentului sau a orientării tematice; 2 x 1 punct pentru numirea a două trăsături ale acesteia; 2 x 1 punct pentru evidențierea fiecărei trăsături prin textul narativ studiat.
• Tema și episoadele (6 puncte). 2 puncte pentru precizarea temei; câte 2 puncte pentru comentarea a două episoade sau secvențe semnificative (comentare adecvată: 2 puncte; simpla numire sau tendința de rezumare: 1 punct).
• Elementele de structură, compoziție sau limbaj (2 x 3 puncte). Analiza fiecărui element cu justificarea relevanței pentru textul studiat: 3 puncte; analiza fără justificarea relevanței: 2 puncte; abordarea schematică, fără justificare: 1 punct.

Redactarea valorează 12 puncte: 1 punct pentru existența părților componente (introducere, cuprins, încheiere), 1 punct pentru logica înlănțuirii ideilor, 3 puncte pentru abilitățile de analiză și de argumentare (relație adecvată între idei și argumente și judecăți de valoare relevante: 3 puncte; parțial adecvate: 2 puncte; schematism: 1 punct), 2 puncte pentru limba literară (vocabular restrâns și monoton: 1 punct), câte 2 puncte pentru ortografie și pentru punctuație (0-1 greșeli: 2 puncte; 2 greșeli: 1 punct; 3 sau mai multe: 0 puncte) și 1 punct pentru așezarea în pagină și lizibilitate. Punctajul de redactare se acordă numai dacă eseul are minimum 400 de cuvinte și dezvoltă subiectul propus.

Eseu-model (465 cuvinte)

Introducere. Liviu Rebreanu publică romanul „Ion” în 1920, iar opera este socotită un moment de cotitură pentru proza românească. Romanul urmărește destinul unui țăran sărac, Ion al Glanetașului, care vrea să iasă din condiția lui și să câștige respectul satului. Textul narativ aparține perioadei interbelice și ilustrează realismul de tip obiectiv, iar tema lui este lupta pentru pământ într-un sat ardelenesc de la începutul secolului al XX-lea. Cuprins. Încadrarea în realismul obiectiv se sprijină pe două trăsături. Prima este tematica socială, urmărită prin personaje tipice: Ion este țăranul sărac, mistuit de dorința de a avea pământ, iar Vasile Baciu este țăranul înstărit, care își alege ginerele după avere. Veridicitatea se vede în monografia satului, cu hora, nunta și neînțelegerile de la hotar, ca și în replicile personajelor, pline de apelative și interjecții populare. A doua trăsătură este obiectivitatea: povestitorul, omniscient și detașat, relatează la persoana a treia și nu comentează faptele. După uciderea lui Ion, scena este lăsată pe seama primarului, a jandarmilor și a medicului, fără niciun comentariu al naratorului, deci cititorul judecă singur. Tema romanului este pământul ca măsură a demnității sociale, iar patima pentru el îl dezumanizează pe erou: „Iubirea pământului l-a stăpânit de mic copil”. Primul episod semnificativ este hora din capitolul „Începutul”. Ion o joacă pe Ana, fata bogată, deși o iubise pe Florica, săraca, iar Vasile Baciu îl umilește în fața satului, numindu-l „sărăntocule”. Insulta deschide conflictul dintre ei: Ion nu are pământ, deci nici dreptul de a cere mâna fetei, așa că ajunge să folosească dragostea Anei ca mijloc de a-l obține. Scena arată cât de strâns se leagă, în sat, respectul de avere. Al doilea episod este sărutarea pământului din capitolul „Sărutarea”. Ajuns stăpânul tuturor ogoarelor, Ion se lasă în genunchi și „își lipi buzele cu voluptate de pământul ud”. Gestul arată o iubire pătimașă, aproape erotică, dar anticipează și destinul eroului, care va muri pentru că râvnește la femeia altuia. Compoziția circulară este primul element de structură analizat. Romanul se deschide cu drumul care duce spre Pripas, „Din șoseaua ce vine de la Cârlibaba”, trece pe lângă crucea cu Hristosul de tinichea și se încheie cu același drum, care părăsește satul. Simetria arată că viața comunității continuă nepăsătoare, deci drama lui Ion este tipică, nu excepțională. Al doilea element este conflictul dublu: cel exterior, între Ion și Baciu, și cel interior, dintre pământ și iubire, personificate de Ana și Florica. Titlurile celor două volume, „Glasul pământului” și „Glasul iubirii”, dau simetrie compoziției și arată că aceeași patimă, dusă la extrem, îl duce pe erou la pierzanie. Încheiere. Prin obiectivitate, tipologie socială și construcție riguroasă, „Ion” rămâne un roman fundamental al realismului interbelic. Destinul lui Ion arată că patima nestăpânită distruge omul, iar titlul, dat după numele eroului, îl face exponent al țărănimii prin dragostea lui pentru pământ.

Unde se acoperă fiecare cerință din barem

Lecțiile din spate: Ion, Liviu Rebreanu, Realismul, Perspectiva narativă

Profil umanist și pedagogic: sesiunea august 2026

Varianta 4. Filiera teoretică – Profilul umanist; Filiera vocațională – Profilul pedagogic.

Se acordă 90 de puncte pentru subiecte și 10 din oficiu; timpul de lucru efectiv este de trei ore.

Subiectele I și II sunt aceleași ca la profilul real și tehnologic, cu același text-suport, aceleași cerințe și același barem: vezi Subiectele I și II, rezolvate la profilul real și tehnologic.

Subiectul al III-lea (30 de puncte)

Redactează un eseu de minimum 400 de cuvinte, în care să prezinți particularități de construcție a unui personaj într-un text narativ aparținând lui Liviu Rebreanu sau lui Camil Petrescu.

În elaborarea eseului, vei avea în vedere următoarele repere:

– prezentarea statutului social, psihologic, moral etc. al personajului ales;

– evidențierea unei trăsături a personajului ales, prin două episoade/secvențe comentate;

– analiza a două elemente de structură, de compoziție și/sau de limbaj ale textului narativ studiat, relevante pentru construcția personajului ales (de exemplu: acțiune, conflict, modalități de caracterizare, relații temporale și spațiale, incipit, final, tehnici narative, instanțe ale comunicării narative, registre stilistice, limbaj etc.).

Ce punctează baremul. Conținutul valorează 18 puncte, câte 6 pentru fiecare reper, iar ordinea reperelor în eseu este la alegere.

• Statutul personajului (6 puncte). Prezentarea statutului social, psihologic, moral etc.: adecvată și nuanțată, 6 puncte; ezitantă, 3 puncte; încercare de prezentare, 1 punct.
• Trăsătura și episoadele (6 puncte). 2 puncte pentru menționarea unei trăsături a personajului; 4 puncte pentru ilustrarea ei prin două episoade sau secvențe comentate (2 + 2 puncte; simpla numire a episoadelor sau tendința de rezumare: 1 + 1 puncte).
• Elementele de structură, compoziție sau limbaj (2 x 3 puncte). Analiza fiecărui element cu justificarea relevanței pentru construcția personajului: 3 puncte; fără justificarea relevanței: 2 puncte; abordarea schematică, fără justificare: 1 punct.

Redactarea valorează 12 puncte: 1 punct pentru existența părților componente (introducere, cuprins, încheiere), 1 punct pentru logica înlănțuirii ideilor, 3 puncte pentru abilitățile de analiză și de argumentare (relație adecvată între idei și argumente și judecăți de valoare relevante: 3 puncte; parțial adecvate: 2 puncte; schematism: 1 punct), 2 puncte pentru limba literară (vocabular restrâns și monoton: 1 punct), câte 2 puncte pentru ortografie și pentru punctuație (0-1 greșeli: 2 puncte; 2 greșeli: 1 punct; 3 sau mai multe: 0 puncte) și 1 punct pentru așezarea în pagină și lizibilitate. Punctajul de redactare se acordă numai dacă eseul are minimum 400 de cuvinte și dezvoltă subiectul propus.

Eseu-model (469 cuvinte)

Introducere. Camil Petrescu publică în 1930 romanul „Ultima noapte de dragoste, întâia noapte de război”, o operă a prozei subiective, de analiză psihologică. Povestea iubirii pentru Ela și a experienței războiului este spusă chiar de Ștefan Gheorghidiu, un intelectual în căutarea iubirii absolute. Construcția acestui personaj-narator, ancorată în conștiința lui, definește romanul interbelic modern. Cuprins. Statutul lui Ștefan este mai întâi social: este student la filosofie, căsătorit cu Ela, colega lui de facultate, iar cei doi trăiesc modest până când unchiul Tache îi lasă o moștenire însemnată. Rudele îi contestă o parte din avere, iar Ștefan nu își ia întreaga parte, ceea ce arată detașarea lui de lumea pragmatică. După moștenire, Ela se lasă atrasă de viața mondenă, iar distanța dintre soți crește. Psihologic, Ștefan este un intelectual lucid și hipersensibil, care analizează fiecare gest, iar moral este onest și intransigent, incapabil de compromis în iubire. Contradicția dintre ceea ce cere de la Ela și ceea ce primește stă la baza dramei lui. Trăsătura urmărită este gelozia, născută din nevoia de absolut: el crede că cei care se iubesc au „drept de viață și de moarte, unul asupra celuilalt”. Primul episod este excursia la Odobești. Ela pare să flirteze cu domnul G., un avocat dansator, iar ea explică totul ca pe un joc social. Ștefan, care așteaptă o dăruire totală, trăiește aceeași scenă ca pe o trădare. Al doilea episod apare în capitolul „Între oglinzi paralele”. Întors de la Azuga, Ștefan nu o găsește pe Ela acasă și interpretează absența ei drept dovadă a infidelității. Află mai târziu că ea petrecuse noaptea la o rudă. Episodul confirmă propria lui formulă, „Orice iubire e ca un monoideism, voluntar la început, patologic pe urmă”, și arată că gelozia nu e o simplă vanitate, ci prețul unui ideal prea înalt, care îi deformează percepția. Primul element de structură este perspectiva narativă. Ștefan este narator-personaj, la persoana I, cu focalizare internă, iar introspecția și monologul interior sunt singurele căi de cunoaștere, căci pentru el adevărata cunoaștere este cea a propriei conștiințe. Prin autoanaliză, cititorul vede cum interpretează personajul faptele, iar lipsa unei alte voci explică de ce suspiciunile par certitudini. Al doilea element este compoziția în două cărți, cu incipit la popotă. O discuție despre o crimă pasională îl face pe Ștefan să se retragă în cameră și să își amintească iubirea, deci timpul subiectiv înlocuiește timpul cronologic. Cartea a doua aduce războiul, iar în finalul „Comunicat apocrif” Ela îi pare o străină, iar el îi lasă tot trecutul. Războiul, trăit pe front, îi arată că o suferință reală poate fi mai mare decât una imaginată. Structura arată astfel evoluția personajului, de la obsesia absolutului la detașare. Încheiere. Ștefan Gheorghidiu rămâne un personaj construit din interior, în care autoanaliza devine adevăratul subiect al romanului. Războiul îi relativizează drama, dar nu îi șterge luciditatea.

Unde se acoperă fiecare cerință din barem

Lecțiile din spate: Ultima noapte de dragoste, întâia noapte de război, Camil Petrescu, Romanul psihologic, Caracterizarea personajului

Mai departe

• Bacalaureat la limba și literatura română: programa, structura probei și lecțiile
• Simulare Bac română 2026: subiectele de la simularea din 23 martie 2026
• Simularea Bacalaureatului, pe probe

Întrebări frecvente