Simulare Bac română 2026: subiectele, baremul și rezolvarea

Documentele oficiale

Subiectele și baremele oficiale sunt publicate de Ministerul Educației; mai jos sunt linkurile către ele, pe profiluri.

Data probei

Pagina oficială de arhivă a subiectelor: subiecte.edu.ro/2027/arhiva.

Proba E.a) din simularea examenului național de bacalaureat 2026 a avut loc pe 23 martie 2026; lucrarea are trei ore de lucru efectiv, cum scrie în antetul subiectului. Sursa: calendarul simulării din OMEC 6.059/2025, anexa 2.

Profil real și tehnologic: simularea din martie 2026

Simulare. Filiera teoretică – Profilul real; Filiera tehnologică; Filiera vocațională – Toate profilurile (cu excepția profilului pedagogic). Se acordă 90 de puncte pentru subiecte și 10 din oficiu; timpul de lucru efectiv este de trei ore.

Subiectul I (50 de puncte)

Textul-suport: Mircea Micu, Manuscrisul furat, din volumul Întâmplări cu scriitori. Este un text memorialistic cu caracter anecdotic, povestit la persoana I, despre o farsă pe care scriitorii aflați la Mogoșoaia i-au făcut lui Marin Preda în timpul lucrului la romanul Delirul. Un citat scurt: „prețioasa comoară se află de-acum în camera lui”. Textul integral: în PDF-ul oficial.

A. (30 de puncte)

Scrie pe foaia de examen, în enunțuri, răspunsul la fiecare dintre următoarele cerințe cu privire la textul dat.

Cerința 1. (6 puncte)

Indică sensul din text al cuvântului fanteziei și al secvenței tot timpul.

Cum răspunzi. Cerința cere două sensuri contextuale: al unui cuvânt și al unei secvențe. Găsești cuvântul și secvența în text, citești propoziția în care apar și alegi sinonimul sau explicația potrivită acelui context, nu sensul general din dicționar.

Răspuns-model (55 cuvinte)

În textul dat, cuvântul fanteziei are sensul de imaginației, fiindcă geanta ținută mereu aproape de Marin Preda stârnește închipuirea celor care stau la Mogoșoaia și îi împinge spre farse. Secvența tot timpul are sensul de mereu, fără încetare, deoarece Marin Preda îl bănuiește pe pompier pentru că acesta poartă basca pe ochi în orice moment.

Punctaj în barem: 2 puncte pentru sensul cuvântului, 2 puncte pentru sensul secvenței, 1 punct pentru formularea răspunsului în enunțuri, 1 punct pentru corectitudinea exprimării și respectarea normelor de ortografie și de punctuație. Baremul precizează că scrierea fără ghilimele a cuvântului care indică sensul nu se consideră greșeală.

Cerința 2. (6 puncte)

Menționează anotimpul în care se petrece întâmplarea relatată de Mircea Micu, utilizând informațiile din textul dat.

Cum răspunzi. Anotimpul nu este numit direct. Cauți în text o precizare care îl sugerează, de obicei lângă descrierea locului sau a momentului din zi, și îți sprijini răspunsul pe ea.

Răspuns-model (26 cuvinte)

Întâmplarea relatată de Mircea Micu se petrece vara. Această informație reiese din faptul că personajele deslușesc o siluetă pe alee în semiobscuritatea unei nopți de vară.

Punctaj în barem: 4 puncte pentru menționarea anotimpului, 1 punct pentru formularea răspunsului în enunț, 1 punct pentru corectitudinea exprimării, a ortografiei și a punctuației.

Cerința 3. (6 puncte)

Precizează locul în care este ascunsă geanta lui Marin Preda, justificându-ți răspunsul cu o secvență semnificativă din textul dat.

Cum răspunzi. Cerința are două părți: numești locul și îl susții cu o secvență copiată din text. Urmărești ce povestește Andrițoiu după ce urcă scările și alegi propoziția care arată unde se află acum manuscrisul.

Răspuns-model (40 cuvinte)

Geanta lui Marin Preda este ascunsă în camera lui Andrițoiu. Răspunsul se justifică prin secvența „prețioasa comoară se află de-acum în camera lui”, din explicațiile prin care Andrițoiu arată că manuscrisul, găsit în fața ușii, a ajuns în camera sa.

Punctaj în barem: 2 puncte pentru precizarea locului, 2 puncte pentru justificarea cu o secvență semnificativă din text, 1 punct pentru formularea răspunsului în enunț/enunțuri, 1 punct pentru corectitudinea exprimării, a ortografiei și a punctuației.

Cerința 4. (6 puncte)

Explică motivul pentru care, după ce își recuperează cheia, Marin Preda este nervos și surprins.

Cum răspunzi. Reconstruiești ordinea faptelor: de ce a coborât Preda, ce s-a întâmplat cât timp a lipsit și ce descoperă la întoarcere. Motivul trebuie explicat prin legătura dintre aceste fapte și importanța manuscrisului pentru el.

Răspuns-model (58 cuvinte)

Marin Preda este nervos și surprins deoarece, după ce își recuperează cheia din mașină și se întoarce la locul unde lăsase geanta, descoperă că aceasta a dispărut. Manuscrisul romanului este pentru el un bun foarte prețios, de care nu se despărțea nicio clipă, așa că lipsa lui îl agită, iar dispariția într-un interval atât de scurt îl uimește.

Punctaj în barem: 2 puncte pentru precizarea motivului (de exemplu, descoperirea dispariției servietei), 2 puncte pentru o explicare nuanțată (1 punct pentru o simplă încercare de explicare), 1 punct pentru formularea răspunsului în enunț/enunțuri, 1 punct pentru corectitudinea exprimării, a ortografiei și a punctuației.

Cerința 5. (6 puncte)

Prezintă, în 30-50 de cuvinte, atitudinea lui Marin Preda față de Nicolae Ștefănescu, așa cum reiese din finalul textului dat.

Cum răspunzi. Citești atent finalul, adică ultimele replici ale lui Preda, și stabilești ce simte și cum se poartă față de Ștefănescu. Răspunsul trebuie să aibă între 30 și 50 de cuvinte, deci numeri cuvintele după ce îl scrii.

Răspuns-model (44 cuvinte)

Marin Preda arată față de Nicolae Ștefănescu o recunoștință sinceră, pe care o exprimă de fiecare dată când îl întâlnește. Îl numește prietenos și afirmă că, fără ajutorul lui, nu și-ar mai fi găsit niciodată manuscrisul. Îl privește, așadar, ca pe salvatorul lucrării sale.

Punctaj în barem: 4 puncte pentru conținut (2 puncte pentru precizarea atitudinii, de exemplu recunoștința, și 2 puncte pentru o prezentare adecvată și nuanțată, respectiv 1 punct pentru o încercare de prezentare), 1 punct pentru respectarea precizării privind numărul de cuvinte și 1 punct pentru corectitudinea exprimării, a ortografiei și a punctuației.

B. (20 de puncte)

Redactează un text de minimum 150 de cuvinte, în care să argumentezi dacă o farsă poate avea sau nu consecințe grave, raportându-te atât la informațiile din fragmentul extras din volumul Întâmplări cu scriitori de Mircea Micu, cât și la experiența personală sau culturală. (20 de puncte)

În redactarea textului, vei avea în vedere următoarele repere: – formularea unei opinii față de problematica pusă în discuție, enunțarea și dezvoltarea corespunzătoare a două argumente adecvate opiniei și formularea unei concluzii pertinente; (14 puncte) – utilizarea corectă a conectorilor în argumentare, respectarea normelor limbii literare (norme de exprimare, de ortografie și de punctuație), așezarea în pagină, lizibilitatea, respectarea precizării privind numărul minim de cuvinte. (6 puncte)

În vederea acordării punctajului, textul trebuie să dezvolte subiectul propus.

Plan de răspuns pe baremul oficial. Textul argumentativ ia punctajul maxim dacă urmează, în ordine, aceste componente:

• Opinia (1 punct). O propoziție clară: poți susține că o farsă are sau nu are consecințe grave. Opinia trebuie să rămână aceeași în tot textul.
• Două argumente enunțate (2 × 2 = 4 puncte). Fiecare argument se enunță limpede și în acord cu opinia (2 puncte); o simplă încercare de enunțare primește 1 punct.
• Două argumente dezvoltate (2 × 2 = 4 puncte). Fiecare dezvoltare este clară și nuanțată (2 puncte); o încercare de dezvoltare sau schematismul primește 1 punct.
• Valorificarea textului-suport și raportarea la experiență (3 + 1 = 4 puncte). Într-unul dintre argumente folosești informațiile din fragmentul lui Mircea Micu (3 puncte; simpla citare a unor secvențe valorează 1 punct) și, în oricare dintre argumente, te raportezi la experiența personală sau culturală (1 punct).
• Concluzia (1 punct). O concluzie pertinentă, care reia opinia în alți termeni.
• Conectorii (2 puncte). Utilizare adecvată a conectorilor în argumentare (2 puncte); utilizare parțial adecvată (1 punct).
• Normele limbii literare (1 punct). Cel mult o greșeală lexicală sau morfo-sintactică (2 sau mai multe greșeli: 0 puncte).
• Ortografia și punctuația (1 punct). Cel mult o greșeală ortografică sau de punctuație (2 sau mai multe: 0 puncte).
• Așezarea în pagină și lizibilitatea (1 punct) și numărul minim de cuvinte, 150 (1 punct).

Un exemplu de formulare a opiniei:

Consider că o farsă poate avea consecințe grave, chiar dacă cei care o pun la cale o privesc drept o simplă glumă.

Un exemplu de formulare și dezvoltare a unui argument:

Un prim argument este că farsa poate produce o suferință reală celui păcălit. În fragmentul lui Mircea Micu, Marin Preda crede că i s-a furat manuscrisul romanului la care lucra și devine agitat, nervos și bănuitor, deși prietenii lui doar se amuzau; dacă pierderea ar fi fost adevărată, urmările ar fi putut fi ireparabile. La fel, în viața de școlar, o glumă care ascunde caietul unui coleg înaintea unei lucrări îi poate aduce o notă slabă și o umilință greu de uitat.

Ce punctează baremul la Subiectul I. Baremul acceptă orice modalitate de rezolvare corectă și nu permite punctaje intermediare în afara celor scrise explicit în el; nu se acordă fracțiuni de punct. La partea A, punctele pentru formularea în enunțuri și pentru corectitudinea exprimării, a ortografiei și a punctuației se acordă dacă răspunsul dezvoltă subiectul propus, chiar dacă nu este corect sau complet. La partea B, punctajul se acordă numai dacă textul dezvoltă subiectul propus. Nota finală se calculează împărțind la zece punctajul total, în care intră și cele zece puncte din oficiu.

Lecțiile din spate: Memorialistica, Sensul cuvântului, Informațiile explicite, Textul argumentativ

Subiectul al II-lea (10 puncte)

Prezintă, în minimum 50 de cuvinte, două modalități de caracterizare a personajului, identificate în textul de mai jos.

Textul-suport: Anton Bacalbașa, Moș Teacă. Este un fragment de proză umoristică, în care sunt înfățișate năzdrăvăniile copilului Tecuță. Un citat scurt: „Adevărat copil năzdrăvan!”. Textul integral: în PDF-ul oficial.

Cum răspunzi. Cerința cere două modalități de caracterizare și exemple din text pentru fiecare. Numești întâi caracterizarea directă (trăsăturile sunt spuse explicit de narator, de alte personaje sau de personajul însuși) și caracterizarea indirectă (trăsăturile reies din fapte, vorbe, gesturi și mediu). Apoi ilustrezi fiecare modalitate cu un exemplu din fragment și scrii cel puțin 50 de cuvinte.

Răspuns-model (105 cuvinte; minimum 50)

În fragmentul din Moș Teacă, personajul Tecuță este caracterizat direct și indirect. Caracterizarea directă apare în vorbele naratorului, care îl numește de la început copil năzdrăvan și spune că din cauza lui nu se puteau odihni cinci mahalale, deci îl arată neastâmpărat și supărător pentru vecini. Tot direct îl înfățișează părinții celor păgubiți, prin plângerile lor repetate. Caracterizarea indirectă rezultă din fapte: Tecuță sparge geamuri, leagă o tinichea de coada lui Samurache, omoară un porumbel și cere mereu jucării soldățești, pe care le distruge în trei zile. Din aceste fapte se deduc poznele, lipsa de grijă față de lucruri și pasiunea pentru jocul de-a soldații.

Punctaj în barem: 6 puncte pentru conținut: 2 puncte pentru precizarea celor două modalități de caracterizare (câte 1 punct pentru caracterizarea directă și pentru cea indirectă) și 4 puncte pentru prezentarea fiecărei modalități (câte 2 puncte pentru o prezentare adecvată și nuanțată, ilustrată cu exemple din text; câte 1 punct pentru o încercare de prezentare sau pentru simpla indicare a unor trăsături). 4 puncte pentru redactare: câte 1 punct pentru utilizarea limbii literare, logica înlănțuirii ideilor, ortografie și punctuație (la ortografie și la punctuație, 0-1 greșeli: 1 punct; 2 sau mai multe: 0 puncte). Punctajul de redactare se acordă numai dacă răspunsul are minimum 50 de cuvinte și dezvoltă subiectul propus.

Lecțiile din spate: Caracterizarea personajului, Personajul, Textul narativ

Subiectul al III-lea (30 de puncte)

Redactează un eseu de minimum 400 de cuvinte, în care să prezinți particularități ale unui text poetic studiat, aparținând lui Lucian Blaga.

În elaborarea eseului, vei avea în vedere următoarele repere: – evidențierea a două trăsături care fac posibilă încadrarea textului poetic într-o perioadă, într-un curent cultural/literar sau într-o orientare tematică; – comentarea a două imagini/idei poetice semnificative pentru tema textului poetic; – analiza a două elemente de compoziție și/sau de limbaj, relevante pentru textul poetic (de exemplu: titlu, incipit, relații de opoziție și de simetrie, motive poetice, figuri semantice, elemente de prozodie etc.).

Notă. Ordinea integrării reperelor în cuprinsul eseului este la alegere. Pentru conținutul eseului, vei primi 18 puncte (câte 6 puncte pentru fiecare cerință/reper). Pentru redactarea eseului, vei primi 12 puncte (existența părților componente – introducere, cuprins, încheiere – 1 punct; logica înlănțuirii ideilor – 1 punct; abilități de analiză și de argumentare – 3 puncte; utilizarea limbii literare – 2 puncte; ortografia – 2 puncte; punctuația – 2 puncte; așezarea în pagină, lizibilitatea – 1 punct). În vederea acordării punctajului pentru redactare, eseul trebuie să aibă minimum 400 de cuvinte și să dezvolte subiectul propus.

Ce punctează baremul. Conținutul valorează 18 puncte, câte 6 pentru fiecare reper:

• Încadrarea (6 puncte). 2 puncte pentru precizarea perioadei, a curentului cultural/literar sau a orientării tematice; 2 puncte pentru numirea a două trăsături ale acestora (2 × 1 punct); 2 puncte pentru evidențierea celor două trăsături prin valorificarea textului (2 × 1 punct).
• Tema și imaginile/ideile poetice (6 puncte). 2 puncte pentru precizarea temei; 4 puncte pentru comentarea a două imagini sau idei poetice semnificative pentru temă (câte 2 puncte pentru o comentare adecvată, câte 1 punct pentru o încercare de comentare).
• Elementele de compoziție și/sau de limbaj (6 puncte). Câte 3 puncte pentru analiza fiecăruia dintre două elemente, cu justificarea relevanței lor pentru textul poetic; 2 puncte dacă relevanța nu este justificată; 1 punct pentru o abordare schematică, fără justificare.

Redactarea valorează 12 puncte: 1 punct pentru existența părților componente (introducere, cuprins, încheiere), 1 punct pentru logica înlănțuirii ideilor, 3 puncte pentru abilitățile de analiză și de argumentare (relație adecvată între idei și argumente și judecăți de valoare relevante: 3 puncte; relație parțial adecvată: 2 puncte; schematism: 1 punct), 2 puncte pentru utilizarea limbii literare (stil și vocabular potrivite temei, claritate, varietate a lexicului, sintaxă adecvată; vocabular restrâns, monoton: 1 punct), 2 puncte pentru ortografie și 2 puncte pentru punctuație (0-1 greșeli: 2 puncte; 2 greșeli: 1 punct; 3 sau mai multe: 0 puncte) și 1 punct pentru așezarea în pagină și lizibilitate. Punctajul pentru redactare se acordă numai dacă eseul are minimum 400 de cuvinte și dezvoltă subiectul propus.

Eseu-model (507 cuvinte; minimum 400)

Introducere. Lucian Blaga este poet, filosof și dramaturg al perioadei interbelice, iar volumul său de debut, Poemele luminii (1919), se deschide cu poezia Eu nu strivesc corola de minuni a lumii. Textul are rol de program: este o artă poetică modernă, în care eul liric nu descrie un peisaj și nu povestește o întâmplare, ci își explică felul de a cunoaște lumea și rostul poetului în fața misterului.

Cuprins. Textul se încadrează în modernismul interbelic, cu accente expresioniste, prin două trăsături. Prima este lirismul filosofic, în care emoția este intelectualizată: poezia pune față în față două feluri de cunoaștere, cea logică, ce disecă și distruge taina, și cea poetică, ce o ocrotește, idei pe care Blaga le dezvoltă în opera sa filosofică sub numele de cunoaștere paradisiacă și cunoaștere luciferică. Poetul spune că nu ucide „cu mintea tainele, ce le-ntâlnesc”, deci refuză explicația rece. A doua trăsătură este afirmarea puternică a eului creator, specifică expresionismului: pronumele eu revine în momentele-cheie, iar verbele la persoana întâi trec de la refuz la asumare, de la a nu strivi la a spori și a iubi. Poetul nu este un observator rece, ci un participant la misterul lumii.

Tema poeziei este cunoașterea lumii prin iubire, adică păstrarea și sporirea misterului, nu reducerea lui la explicații. Prima imagine poetică semnificativă este metafora din titlu, corola de minuni a lumii: lumea apare ca o floare cu petale fragile, o formă rotundă și armonioasă alcătuită din taine, pe care mintea le poate strivi; de aceea refuzul poetului este un gest de ocrotire. A doua imagine este cea a luminii poetului, asemănată cu lumina lunii: așa cum luna nu risipește noaptea, ci îi adâncește taina, eul liric afirmă „așa îmbogățesc și eu întunecata zare”, iar neînțelesul devine și mai mare sub privirea lui. Lumina celorlalți, dimpotrivă, este numită printr-un verb violent, care sugerează sugrumarea misterului.

Primul element de compoziție analizat este titlul, reluat ca prim vers. Prin pronumele eu, prin verbul negativ și prin metafora corolei, el anunță direct atitudinea poetului și face din text o declarație de artă poetică. Relevanța lui constă în faptul că întreaga poezie, cu opoziția dintre cele două lumini, argumentează această atitudine inițială. Al doilea element este prozodia împreună cu structura: poezia are o singură strofă de douăzeci de versuri libere, fără rimă și cu măsură variabilă, iar ritmul interior urmează mersul gândirii. Textul se desfășoară în trei secvențe: refuzul, opoziția dintre lumini, marcată de conjuncția adversativă și de reluarea pronumelui după pauză, apoi motivarea prin iubire, cuprinsă în finalul care enumeră „și flori și ochi și buze și morminte”. Enumerația adună viața, privirea, rostirea și moartea, adică misterul întreg al existenței. Forma liberă se potrivește unui text despre libertatea imaginației, opusă rigorii cunoașterii logice.

Încheiere. Eu nu strivesc corola de minuni a lumii rămâne o artă poetică reprezentativă pentru modernismul românesc, deoarece transformă o idee filosofică într-un program liric coerent. Valoarea poeziei stă în echilibrul dintre idee și imagine: Blaga nu demonstrează, ci sugerează, iar poezia apare ca un act de iubire care adâncește misterul în loc să-l explice.

Unde se acoperă fiecare cerință din barem

Lecțiile din spate: Lucian Blaga, Modernismul, Textul liric, Eseul interpretativ

Profil umanist și pedagogic: simularea din martie 2026

Simulare. Filiera teoretică – Profilul umanist; Filiera vocațională – Profilul pedagogic. Se acordă 90 de puncte pentru subiecte și 10 din oficiu; timpul de lucru efectiv este de trei ore.

Subiectele I și II, rezolvate la profilul real și tehnologic, sunt aceleași și la acest profil, cu aceleași enunțuri și același barem, așa că mai jos urmează numai Subiectul al III-lea.

Subiectul al III-lea (30 de puncte)

Redactează un eseu de minimum 400 de cuvinte, în care să prezinți particularități ale unui text poetic studiat, aparținând lui Ion Barbu.

În elaborarea eseului, vei avea în vedere următoarele repere: – evidențierea a două trăsături care fac posibilă încadrarea textului poetic într-o perioadă, într-un curent cultural/literar sau într-o orientare tematică; – comentarea a două imagini/idei poetice semnificative pentru tema textului poetic; – analiza a două elemente de compoziție și/sau de limbaj, relevante pentru textul poetic (de exemplu: titlu, incipit, relații de opoziție și de simetrie, motive poetice, figuri semantice, elemente de prozodie etc.).

Notă. Ordinea integrării reperelor în cuprinsul eseului este la alegere. Pentru conținutul eseului, vei primi 18 puncte (câte 6 puncte pentru fiecare cerință/reper). Pentru redactarea eseului, vei primi 12 puncte (existența părților componente – introducere, cuprins, încheiere – 1 punct; logica înlănțuirii ideilor – 1 punct; abilități de analiză și de argumentare – 3 puncte; utilizarea limbii literare – 2 puncte; ortografia – 2 puncte; punctuația – 2 puncte; așezarea în pagină, lizibilitatea – 1 punct). În vederea acordării punctajului pentru redactare, eseul trebuie să aibă minimum 400 de cuvinte și să dezvolte subiectul propus.

Ce punctează baremul. Conținutul valorează 18 puncte, câte 6 pentru fiecare reper:

• Încadrarea (6 puncte). 2 puncte pentru precizarea perioadei, a curentului cultural/literar sau a orientării tematice; 2 puncte pentru numirea a două trăsături ale acestora (2 × 1 punct); 2 puncte pentru evidențierea celor două trăsături prin valorificarea textului (2 × 1 punct).
• Tema și imaginile/ideile poetice (6 puncte). 2 puncte pentru precizarea temei; 4 puncte pentru comentarea a două imagini sau idei poetice semnificative pentru temă (câte 2 puncte pentru o comentare adecvată, câte 1 punct pentru o încercare de comentare).
• Elementele de compoziție și/sau de limbaj (6 puncte). Câte 3 puncte pentru analiza fiecăruia dintre două elemente, cu justificarea relevanței lor pentru textul poetic; 2 puncte dacă relevanța nu este justificată; 1 punct pentru o abordare schematică, fără justificare.

Redactarea valorează 12 puncte: 1 punct pentru existența părților componente (introducere, cuprins, încheiere), 1 punct pentru logica înlănțuirii ideilor, 3 puncte pentru abilitățile de analiză și de argumentare (relație adecvată între idei și argumente și judecăți de valoare relevante: 3 puncte; relație parțial adecvată: 2 puncte; schematism: 1 punct), 2 puncte pentru utilizarea limbii literare (stil și vocabular potrivite temei, claritate, varietate a lexicului, sintaxă adecvată; vocabular restrâns, monoton: 1 punct), 2 puncte pentru ortografie și 2 puncte pentru punctuație (0-1 greșeli: 2 puncte; 2 greșeli: 1 punct; 3 sau mai multe: 0 puncte) și 1 punct pentru așezarea în pagină și lizibilitate. Punctajul pentru redactare se acordă numai dacă eseul are minimum 400 de cuvinte și dezvoltă subiectul propus.

Eseu-model (506 cuvinte; minimum 400)

Introducere. Ion Barbu, pseudonimul matematicianului Dan Barbilian, este un poet modernist al perioadei interbelice. Riga Crypto și lapona Enigel, publicată în 1924 și inclusă apoi în volumul Joc secund (1930), aparține etapei sale baladice. Subintitulat baladă, poemul spune povestea unei iubiri imposibile dintre două ființe din regnuri diferite și o transformă într-o alegorie a cunoașterii.

Cuprins. Poezia se încadrează în modernismul interbelic prin două trăsături. Prima este transfigurarea simbolică a întâmplării: deși are subiect narativ, personajele nu sunt tratate realist, ci ca simboluri ale unor aspirații. Crypto este rigă al ciupercilor, o ființă a umbrei și a răcorii, al cărei nume trimite la cuvântul grecesc pentru „ascuns”, iar Enigel, lapona venită din ținuturile de gheață, merge spre soare. Povestea de dragoste devine astfel o poezie de idei, care pregătește ermetismul de mai târziu al lui Barbu. A doua trăsătură este înnoirea speciei: balada cultă păstrează povestea fantastică, dar o reia cu rolurile inversate. Spre deosebire de Luceafărul lui Eminescu, unde fata îl cheamă pe astru, aici ființa superioară, Enigel, este cea chemată; de aceea poemul a fost numit „Luceafăr întors”.

Tema poeziei este incompatibilitatea dintre două aspirații, iubirea fiind privită ca drum spre cunoaștere. Prima imagine semnificativă este soarele ales de Enigel. Fata își asumă opțiunea prin versul „Mă-nchin la soarele-nțelept” și o motivează prin „Că sufletu-i fântână-n piept”: soarele este înțelept fiindcă are adâncime, ca o fântână, deci devine simbolul cunoașterii și al idealului. A doua imagine este sfârșitul lui Crypto, introdus prin versul „Dar soarele, aprins inel”: astrul se oglindește în el, iar lumina pe care Enigel o caută îl nimicește pe cel făcut pentru umbră, căci o ciupercă de pădure nu poate îndura mult soare. Finalul îl arată pe Crypto ca pe un nebun rătăcitor, iar sentința povestitorului, potrivit căreia gândul este pentru ființele firave un pahar cu otravă, arată că depășirea propriei condiții se plătește.

Primul element analizat este rama narativă. Primele patru strofe așază povestea într-un cadru de petrecere: un menestrel este rugat să cânte încet, pe ton stins, „La spartul nunții, în cămară”, istoria unei alte nunți, neîmplinite. Relevanța ramei constă în faptul că distanțează întâmplarea, o încadrează în specia baladei și îi dă tonul unui cântec de lume. Al doilea element este dialogul cu structură ternară. Crypto o cheamă pe Enigel de trei ori, prin apelul repetat al numelui ei, și încearcă pe rând să o convingă cu dulceață și fragi, cu rugămintea de a fi cules el primul și, în cele din urmă, cu somnul fraged și răcoarea; primele două chemări primesc refuzuri politicoase, iar a treia, un răspuns hotărât. Repetiția creează un ceremonial, iar versurile scurte și rimele variate, în strofe inegale, dau cântecului ritm de baladă. Dialogul este relevant fiindcă dramatizează conflictul dintre cele două lumi.

Încheiere. Riga Crypto și lapona Enigel rămâne un poem reprezentativ pentru modernismul românesc, pentru că dă unei povești de dragoste valoarea unei alegorii despre cunoaștere și limite. Finalul amar arată că iubirea nu anulează deosebirea dintre ființe, iar alegerea laponei, spre lumină, rămâne gestul care dă poemului sensul său profund.

Unde se acoperă fiecare cerință din barem

Lecțiile din spate: Ion Barbu, Modernismul, Balada, meditația și elegia, Eseul interpretativ

Mai departe

• Bacalaureat la limba și literatura română: programa, structura probei și lecțiile
• Subiecte Bac română 2026: sesiunile iunie–iulie și august, pe profiluri
• Simularea Bacalaureatului, pe probe

Întrebări frecvente