Subiecte Bac geografie 2026: subiectele, baremul și rezolvarea

Documentele oficiale

Subiectele și baremele oficiale sunt publicate de Ministerul Educației; mai jos sunt linkurile către ele, pe profiluri.

Sesiunea iunie–iulie: 2 iulie 2026

Sesiunea din august: 12 august 2026

Datele probei

Pagina oficială de arhivă a subiectelor: subiecte.edu.ro/2027/arhiva. Lista cu toate arhivele sesiunii 2026 este pe subiecte2026.edu.ro.

• Sesiunea iunie–iulie: proba E.d) s-a dat pe 2 iulie 2026, iar subiectele și baremele au fost publicate la ora 15:00; lucrarea durează trei ore de lucru efectiv, cum scrie în antetul subiectului. Sursa calendarului: OMEC 6.059/2025, anexa 1.
• Sesiunea din august: proba E.d) s-a dat pe 12 august 2026. Sursa: aceeași anexă și comunicatul Ministerului Educației din 7 august 2026.
• Proba E.d) cuprinde mai multe discipline la alegere; lucrarea de geografie este aceeași pentru toate profilurile enumerate în antet.

Subiectele I și II folosesc hărți, iar Subiectul al III-lea un grafic sau un tabel. Hărțile și graficele sunt în PDF-ul oficial; mai jos fiecare număr de pe hartă este identificat după barem, ca să poți urmări rezolvarea pe propria hartă.

Profil umanist, servicii și vocațional: sesiunea iunie–iulie 2026

Varianta 3. Profilul umanist din filiera teoretică, profilul servicii din filiera tehnologică și toate profilurile și specializările din filiera vocațională, cu excepția profilului militar. Se acordă 90 de puncte pentru subiecte și 10 din oficiu; timpul de lucru efectiv este de trei ore.

Subiectul I (30 de puncte)

Harta este cea a Europei politice, cu orașe-capitală numerotate de la 1 la 15 și state numerotate de la 16 la 25.

A. (4 puncte)

Precizați: 1. numele statului marcat cu numărul 18; 2. numele orașului-capitală marcat cu numărul 11.

Răspuns: 1. Statul 18 este Finlanda. 2. Orașul-capitală 11 este Sofia.

Punctaj în barem: câte 2 puncte pentru fiecare răspuns corect.

B. (6 puncte)

Completați: 1. orașul-capitală marcat cu numărul 6 se numește …; 2. statul marcat cu numărul 24 se numește …; 3. versantul estic al Munților Scandinaviei se află în statul marcat cu numărul …

Răspuns: 1. Lisabona. 2. Germania. 3. Statul 23, adică Suedia: munții se află la granița dintre Norvegia și Suedia, iar versantul estic coboară spre Suedia.

Punctaj în barem: câte 2 puncte pentru fiecare răspuns corect.

C. (10 puncte)

Scrieți litera răspunsului corect: 1. Belgrad este marcat cu numărul 3, 9, 10 sau 11; 2. Sena străbate orașul-capitală marcat cu 3, 4, 5 sau 12; 3. statul 19 se numește Belarus, Estonia, Letonia sau Lituania; 4. o producție mare de ulei de măsline se obține în statul 18, 21, 24 sau 25; 5. capitala 2 se numește Bratislava, Minsk, Praga sau Varșovia.

Răspuns: 1. b (Belgrad este 9, la sud de Ungaria). 2. d (Sena trece prin Paris, marcat cu 12). 3. c (statul 19 este Letonia, între Estonia și Lituania). 4. d (uleiul de măsline vine din Spania, statul 25, cu climă mediteraneană). 5. d (capitala 2 este Varșovia, în Polonia).

Punctaj în barem: câte 2 puncte pentru fiecare răspuns corect (1. b; 2. d; 3. c; 4. d; 5. d).

D. (6 puncte)

Prezentați trei deosebiri între clima statului marcat cu numărul 21 și clima statului marcat cu numărul 22.

Cum răspunzi. Statul 21 este Islanda, iar statul 22 este Italia. Fiecare deosebire se scrie comparativ (în statul 21… față de statul 22…) și cu valori, nu separat; altfel primești doar jumătate din punctaj. Poți alege dintre factorii genetici, tipul de climă, temperaturi, amplitudine termică, precipitații sau vânturi.

Răspuns-model:

1. Tipul de climă: în Islanda clima este temperat-oceanică rece, cu influențe subpolare, iar în Italia clima este mediteraneană în cea mai mare parte a peninsulei.
2. Temperaturile: temperatura medie anuală din Islanda este de câteva grade Celsius, cu veri răcoroase (circa 10–12 °C în iulie), iar în Italia depășește 12–16 °C, cu veri foarte călduroase (peste 24 °C).
3. Factorii genetici: Islanda se află la latitudini mari, aproape de Cercul Polar de Nord, și este încălzită de Curentul Atlanticului de Nord, în timp ce Italia, la latitudini mijlocii, este influențată de Marea Mediterană, care îi aduce ierni blânde.

Punctaj în barem: câte 2 puncte pentru fiecare deosebire prezentată comparativ; răspunsul parțial sau fără valori primește 1 punct, iar prezentarea separată a celor două state primește jumătate din punctaj.

E. (4 puncte)

1. Explicați prezența lacurilor glaciare în Munții Alpi. 2. Precizați numele orașului în care se află cel mai mare port maritim european (ca trafic de mărfuri) și numele statului în care se găsește.

Răspuns: 1. În timpul glaciațiunilor, ghețarii de văi și de circ au modelat circuri și văi glaciare în Alpi. Când ghețarii s-au topit, apa s-a adunat în aceste depresiuni, formând lacuri glaciare. Altitudinile mari și temperaturile scăzute au favorizat acumularea ghețarilor. 2. Rotterdam, în Țările de Jos (Olanda).

Punctaj în barem: 2 puncte pentru explicație (1 punct dacă răspunsul se limitează la „relief”, „ghețari” sau „climă”), 1 punct pentru Rotterdam și 1 punct pentru statul Țările de Jos.

Lecțiile din spate: Harta politică a Europei, Clima Europei, Zonele și tipurile de climă, Relieful glaciar, Relieful Europei, Economia Europei

Subiectul al II-lea (30 de puncte)

Harta este cea a României, cu orașe marcate de la 1 la 6, râuri de la 7 la 12 și unități sau subunități de relief de la 13 la 20.

A. (4 puncte)

Precizați: 1. numele orașului marcat cu numărul 4; 2. numele râului marcat cu numărul 11.

Răspuns: 1. Tulcea. 2. Argeș.

Punctaj în barem: câte 2 puncte pentru fiecare răspuns corect.

B. (6 puncte)

Completați: 1. râul marcat cu numărul 10 se numește …; 2. relieful vulcanic cu conuri și cratere, cu lacul Sfânta Ana, se află în subunitatea marcată cu numărul …; 3. orașul marcat cu numărul 3 se numește …

Răspuns: 1. Jiu. 2. Subunitatea 19, grupa Harghita din Carpații Orientali, unde Lacul Sfânta Ana se află în craterul masivului vulcanic Ciomadul. 3. Reșița.

Punctaj în barem: câte 2 puncte pentru fiecare răspuns corect.

C. (10 puncte)

Alegeți litera: 1. orașul 2 se numește Alba Iulia, Bistrița, Cluj-Napoca sau Târgu Mureș; 2. sare, petrol și gaze naturale există în subunitatea 17, 18, 19 sau 20; 3. orașul 6 se numește Bacău, Bârlad, Buzău sau Focșani; 4. culturile de cereale ocupă suprafețe mari în subunitățile 13 și 15, 14 și 16, 17 și 19 sau 18 și 20; 5. râul 7 străbate Aradul, Oradea, Satu Mare sau Timișoara.

Răspuns: 1. d (Târgu Mureș, pe Mureș). 2. d (subunitatea 20, Subcarpații Curburii, are zăcăminte de sare, petrol și gaze). 3. d (Focșani, la curbura Subcarpaților, lângă Siret). 4. b (14 și 16: 14 este Podișul Dobrogei, iar 16 este zonă de câmpie, ambele cu soluri fertile, cernoziomuri și faeoziomuri). 5. b (Oradea, străbătută de Crișul Repede).

Punctaj în barem: câte 2 puncte pentru fiecare răspuns corect (1. d; 2. d; 3. d; 4. b; 5. b).

D. (6 puncte)

Prezentați trei deosebiri între relieful subunității marcate cu numărul 17 și relieful subunității marcate cu numărul 18.

Cum răspunzi. Barem: subunitatea 17 este Câmpia Jijiei (Câmpia Moldovei), iar subunitatea 18 cuprinde grupele Parâng și Retezat-Godeanu din Carpații Meridionali. Compari pe aspecte precum altitudine, mod de formare, roci, fragmentare sau tipuri de relief.

Răspuns-model:

1. Altitudinile: subunitatea 17 are altitudini mici, de ordinul a 100–300 m, iar subunitatea 18 are altitudini care depășesc 2.000 m (Vârful Parâng, Retezat).
2. Modul de formare și rocile: subunitatea 17 este un relief colinar de platformă, format pe roci sedimentare moi (argile, nisipuri), în timp ce subunitatea 18 a rezultat din cutarea alpină și are roci dure, șisturi cristaline și granite.
3. Fragmentarea și tipurile de relief: în subunitatea 17 fragmentarea este redusă, cu văi largi și interfluvii netede, iar în subunitatea 18 fragmentarea este puternică, cu văi adânci și relief glaciar (circuri, lacuri glaciare).

Punctaj în barem: câte 2 puncte pentru fiecare deosebire comparativă; 1 punct pentru răspuns incomplet sau fără valori; jumătate din punctaj pentru tratarea separată a celor două subunități.

E. (4 puncte)

Pentru subunitatea marcată cu numărul 15: 1. prezentați o cauză care determină cantitatea mare de precipitații; 2. precizați două resurse de subsol.

Răspuns: Subunitatea 15 este Munții Apuseni. 1. Munții Apuseni se află în calea maselor de aer umed de vest, venite dinspre Atlantic; aerul urcă pe versanți, se răcește și produce precipitații abundente (peste 1.000 mm anual), amplificate de altitudine. 2. Resurse de subsol: aur și argint (Roșia Montană, Brad), cupru, plumb și zinc, bauxită, calcar și marmură.

Punctaj în barem: 2 puncte pentru cauză (1 punct pentru „vânturi de vest” sau „altitudine”, fără explicație), câte 1 punct pentru fiecare resursă corectă.

Lecțiile din spate: Relieful României, Carpații, Subcarpații, Podișurile României, Clima României, Resurse minerale și exploatare, Râurile și lacurile României

Subiectul al III-lea (30 de puncte)

Graficul este un grafic cu coloane, cu producția de energie electrică din diverse surse (combustibili fosili, energie nucleară, eoliană, hidroenergie, solară), în procente, în Finlanda, Franța și Luxemburg, la nivelul anului 2023 (sursa: Eurostat).

A. (4 puncte)

Precizați: 1. numele statului cu cea mai mare pondere a energiei nucleare și valoarea ei; 2. numele statului cu cea mai mare pondere a energiei solare și valoarea ei.

Răspuns: 1. Franța, cu circa 65% energie nucleară (baremul acceptă valori între 64 și 66%). 2. Luxemburg, cu circa 21% energie solară (se acceptă valori între 20 și 22%).

Punctaj în barem: 1 punct pentru numele statului și 1 punct pentru valoare, la fiecare dintre cele două cerințe.

B. (6 puncte)

1. Calculați ponderea totală a surselor regenerabile pentru Franța. 2. Explicați procentul redus de energie solară din Finlanda. 3. Explicați procentul ridicat de energie eoliană din Luxemburg.

Cum răspunzi. La punctul 1 aduni, din grafic, barele de energie eoliană, hidroenergie și solară ale Franței (sursele regenerabile din grafic). Rezultatul acceptat de barem este între 24% și 26%.

Răspuns: 1. Aproximativ 25% (eolian, hidroenergie și solar adunate). 2. Finlanda se află la latitudini mari, are nopți polare și zile foarte scurte iarna, cer frecvent noros și radiație solară redusă, deci panourile solare produc puțin. 3. Luxemburg are o poziție în vestul Europei, sub influența maselor de aer oceanic, cu vânturi frecvente de vest, iar relieful de podiș din nord este expus acestor vânturi, ceea ce favorizează amplasarea turbinelor eoliene.

Punctaj în barem: 2 puncte pentru calcul (orice valoare între 24% și 26%), câte 2 puncte pentru fiecare explicație (1 punct pentru un răspuns incomplet, de exemplu doar „climă” sau „așezare geografică”).

C. (10 puncte)

Pentru Ungaria, precizați: 1. numele a două unități de relief; 2. numele a trei ape curgătoare; 3. numele celui mai mare lac; 4. numele a trei orașe; 5. tipul de vegetație naturală din regiunile de câmpie.

Răspuns: 1. Marea Câmpie Ungară (Câmpia Panonică) și Munții Mátra (sau Dealurile Transdanubiei). 2. Dunărea, Tisa și Drava (sau Rába). 3. Lacul Balaton. 4. Budapesta, Debrecen și Szeged. 5. Pusta, o stepă (baremul acceptă și silvostepa).

Punctaj în barem: câte 1 punct pentru fiecare element corect (2 + 3 + 1 + 3 + 1).

D. (6 puncte)

Tabelul dă procentul populației de până la 14 ani în 2009 și 2019: Portugalia 15,4% și 13,7%, România 15,8% și 15,7% (sursa: Eurostat). 1. Calculați cu cât a scăzut procentul în Portugalia. 2. Calculați cu cât a fost mai mare procentul în România față de Portugalia în 2019. 3. Prezentați un factor care determină scăderea procentului.

Răspuns: 1. 15,4% − 13,7% = 1,7 puncte procentuale. 2. 15,7% − 13,7% = 2 puncte procentuale. 3. Scăderea natalității: familiile au mai puțini copii din cauza costului creșterii lor, a urbanizării și a emigrării tinerilor, iar populația îmbătrânește.

Punctaj în barem: 2 puncte pentru 1,7%, 2 puncte pentru 2% și 2 puncte pentru factorul prezentat complet (1 punct pentru o mențiune incompletă, de exemplu „natalitate” sau „îmbătrânirea populației”).

E. (4 puncte)

Prezentați un avantaj și un dezavantaj pentru transportul naval al mărfurilor în Europa.

Răspuns: Avantaj: se pot transporta cantități foarte mari de mărfuri, cu cost redus pe tonă, pe distanțe lungi, mai ales pe Dunăre, Rin și mări. Dezavantaj: viteza este mică, iar transportul depinde de condițiile naturale, de exemplu de înghețul apelor sau de debitul scăzut al râurilor.

Punctaj în barem: 2 puncte pentru avantaj și 2 puncte pentru dezavantaj (1 punct pentru un răspuns incomplet, de exemplu doar „costuri” sau „durată”).

Lecțiile din spate: Grafice și date geografice, Producerea energiei electrice, Resurse energetice, Țările vecine României, Structuri demografice, Bilanțul natural, Transporturile

Sesiunea din august 2026

În a doua sesiune, proba E.d) de geografie s-a dat pe 12 august 2026, cu Varianta 1. Rezolvările urmează mai jos.

Profil umanist, servicii și vocațional: sesiunea august 2026

Varianta 1. Aceleași filiere și profiluri ca în sesiunea din iunie–iulie. Se acordă 90 de puncte pentru subiecte și 10 din oficiu; timpul de lucru efectiv este de trei ore.

Subiectul I (30 de puncte)

Harta este cea a Europei politice, cu orașe-capitală numerotate de la 1 la 15 și state numerotate de la 16 la 25.

A. (4 puncte)

Precizați: 1. numele statului marcat cu numărul 24; 2. numele orașului-capitală marcat cu numărul 4.

Răspuns: 1. Portugalia. 2. Atena.

Punctaj în barem: câte 2 puncte pentru fiecare răspuns corect.

B. (6 puncte)

Completați: 1. orașul-capitală marcat cu numărul 9 se numește …; 2. statul marcat cu numărul 25 se numește …; 3. orașele-port Varna și Burgas se află în statul marcat cu numărul …

Răspuns: 1. Paris. 2. Norvegia. 3. Statul 20, adică Bulgaria, la Marea Neagră.

Punctaj în barem: câte 2 puncte pentru fiecare răspuns corect.

C. (10 puncte)

Alegeți litera: 1. Budapesta este marcată cu 5, 11, 12 sau 13; 2. Tamisa străbate capitala marcată cu 1, 7, 10 sau 12; 3. Berna este marcată cu 2, 6, 7 sau 11; 4. capitala statului 22 se numește Copenhaga, Minsk, Riga sau Vilnius; 5. statul 19 se numește Bulgaria, Polonia, Slovacia sau Slovenia.

Răspuns: 1. d (13). 2. c (10, Londra, pe Tamisa). 3. a (2, Berna, în Elveția). 4. c (statul 22 este Letonia, deci capitala este Riga). 5. b (statul 19 este Polonia).

Punctaj în barem: câte 2 puncte pentru fiecare răspuns corect (1. d; 2. c; 3. a; 4. c; 5. b).

D. (6 puncte)

Prezentați trei deosebiri între clima statului marcat cu numărul 18 și clima statului marcat cu numărul 23.

Cum răspunzi. Statul 18 este Republica Moldova, iar statul 23 este Italia. Fiecare deosebire se scrie comparativ.

Răspuns-model:

1. Tipul de climă: în Republica Moldova clima este temperat-continentală, iar în Italia clima este mediteraneană în sud și pe litoral.
2. Temperaturile și amplitudinea: în Republica Moldova iernile sunt reci (în ianuarie sub 0 °C), iar verile călduroase, deci amplitudinea termică este mare; în Italia iernile sunt blânde (peste 5 °C pe coastă), iar amplitudinea este mai mică.
3. Precipitațiile: în Republica Moldova precipitațiile sunt reduse, de circa 400–600 mm anual, și apar în special la începutul verii, în timp ce în Italia sunt mai bogate (600–1.000 mm și peste în nord și în munți), cu un maxim toamna și iarna.

Punctaj în barem: câte 2 puncte pentru fiecare deosebire comparativă; 1 punct pentru răspuns incomplet; jumătate din punctaj pentru prezentarea separată.

E. (4 puncte)

1. Prezentați o cauză a densității reduse a populației în statul al cărui oraș-capitală este marcat cu numărul 3. 2. Precizați numele a două unități de relief din statul al cărui oraș-capitală este marcat cu numărul 15.

Răspuns: Orașul 3 este Reykjavík, deci statul este Islanda. 1. Densitatea este redusă din cauza condițiilor naturale: clima rece, ghețarii și vulcanii, relieful de platouri vulcanice și deșerturi de lavă, cu terenuri puțin favorabile așezărilor. 2. Orașul 15 este Berlin, deci statul este Germania. Unități de relief: Alpii Bavarezi (sau Câmpia Germană de Nord), Pădurea Neagră.

Punctaj în barem: 2 puncte pentru cauză (1 punct dacă răspunzi doar „ghețari”, „vulcani”, „relief” sau „climă”), câte 1 punct pentru fiecare unitate de relief din Germania.

Lecțiile din spate: Harta politică a Europei, Clima Europei, Populația Europei, Germania, Relieful Europei

Subiectul al II-lea (30 de puncte)

Harta este cea a României, cu orașe de la 1 la 6, râuri de la 7 la 12 și unități sau subunități de relief de la 13 la 20.

A. (4 puncte)

Precizați: 1. numele orașului marcat cu numărul 5; 2. numele râului marcat cu numărul 9.

Răspuns: 1. Iași. 2. Someș.

Punctaj în barem: câte 2 puncte pentru fiecare răspuns corect.

B. (6 puncte)

Completați: 1. orașul 3 se numește …; 2. râul 11 se numește …; 3. Vaslui este marcat cu numărul …

Răspuns: 1. Arad. 2. Prut. 3. Numărul 1.

Punctaj în barem: câte 2 puncte pentru fiecare răspuns corect.

C. (10 puncte)

Alegeți litera: 1. grinduri se află în unitatea 13, 15, 16 sau 20; 2. petrol, gaze și sare în subunitatea 17, 18, 19 sau 20; 3. influențe submediteraneene pătrund în 13, 14, 18 sau 19; 4. orașul 6 se numește Alba Iulia, Deva, Petroșani sau Sibiu; 5. râul 7 se numește Mureș, Someșul Mare, Someșul Mic sau Târnava Mică.

Răspuns: 1. d (20, Delta Dunării, cu grinduri fluvio-maritime). 2. a (17, Subcarpații, cu sare, petrol și gaze). 3. a (13, Dealurile de Vest, deschise influențelor submediteraneene). 4. d (Sibiu). 5. d (Târnava Mică).

Punctaj în barem: câte 2 puncte pentru fiecare răspuns corect (1. d; 2. a; 3. a; 4. d; 5. d).

D. (6 puncte)

Prezentați trei deosebiri între relieful subunității marcate cu numărul 14 și relieful subunității marcate cu numărul 19.

Cum răspunzi. Baremul numește subunitatea 14 Bucegi și Făgăraș (Carpații Meridionali) și subunitatea 19 Podișul Sucevei. Poți compara oricare trei aspecte: altitudine, mod de formare, roci, fragmentare, relief glaciar.

Răspuns-model:

1. Altitudinile: în subunitatea 14 se ating cele mai mari înălțimi din țară, de peste 2.500 m (Vârful Moldoveanu), iar în subunitatea 19 altitudinile sunt mult mai mici, sub 1.000 m.
2. Modul de formare și rocile: subunitatea 14 este relief de munte, format prin cutare alpină pe șisturi cristaline, calcare și conglomerate, iar subunitatea 19 s-a format pe roci sedimentare.
3. Relieful glaciar și fragmentarea: subunitatea 14 are circuri și lacuri glaciare, creste ascuțite și văi adânci, iar subunitatea 19 nu are relief glaciar, cu forme mai rotunjite și văi mai largi.

Punctaj în barem: câte 2 puncte pentru fiecare deosebire comparativă; 1 punct pentru răspuns incomplet; jumătate din punctaj pentru tratare separată.

E. (4 puncte)

1. Prezentați un factor natural care favorizează cultivarea cerealelor pe suprafețe mari în subunitatea marcată cu numărul 16. 2. Precizați numele a două unități sau subunități de relief pe care le străbate sau le delimitează râul marcat cu numărul 8.

Răspuns: 1. Subunitatea 16 este Câmpia Română. Relieful plan permite mecanizarea, iar solurile, în special cernoziomurile, sunt foarte fertile, în climă temperat-continentală cu veri călduroase. 2. Râul 8 este Jiul. Jiul străbate Depresiunea Petroșani și Podișul Getic, apoi Câmpia Română; el trece prin defileul dintre Munții Parâng și Retezat.

Punctaj în barem: 2 puncte pentru factor (1 punct dacă răspunzi doar „relief” sau „soluri”), câte 1 punct pentru fiecare unitate de relief corectă.

Lecțiile din spate: Relieful României, Carpații, Câmpiile României, Dealurile de Vest, Râurile și lacurile României, Delta Dunării, Subcarpații

Subiectul al III-lea (30 de puncte)

Graficul arată producția de ulei de măsline în principalele state europene pentru anii de recoltă 2019–2020 și 2022–2023 (sursa: Consiliul Internațional de Măsline).

A. (4 puncte)

Precizați: 1. numele statului cu cea mai mare producție de ulei de măsline în 2019–2020 și valoarea ei; 2. numele statului cu cea mai mică producție în 2022–2023 și valoarea ei.

Răspuns: 1. Spania, cu circa 1.120.000 de tone (se acceptă valori între 1.100.000 și 1.140.000). 2. Portugalia, cu o valoare între 110.000 și 140.000 (baremul scrie unitatea „ha”, dar graficul arată producția de ulei; folosește unitatea de pe axa graficului).

Punctaj în barem: 1 punct pentru fiecare stat și 1 punct pentru fiecare valoare acceptată.

B. (6 puncte)

1. Calculați producția de ulei de măsline obținută de statele din Peninsula Iberică în 2019–2020. 2. Calculați diferența dintre producțiile din cei doi ani din Italia. 3. Precizați tipul de climă care oferă cele mai bune condiții pentru măslini.

Răspuns: 1. Aduni producția Spaniei și pe cea a Portugaliei din 2019–2020: aproximativ 1.250.000 de tone (se acceptă între 1.220.000 și 1.280.000). 2. Scazi, în Italia, valoarea mai mică din cea mai mare: aproximativ 110.000 de tone (se acceptă între 100.000 și 120.000). 3. Clima mediteraneană (subtropicală), cu veri calde și uscate și ierni blânde.

Punctaj în barem: 2 puncte pentru fiecare cerință corectă.

C. (10 puncte)

Pentru Spania, precizați numele a: 1. două state vecine; 2. două unități de relief; 3. două ape curgătoare; 4. patru orașe.

Răspuns: 1. Portugalia și Franța. 2. Meseta Centrală și Munții Pirinei (sau Sierra Nevada). 3. Ebro și Tajo (sau Duero, Guadalquivir). 4. Madrid, Barcelona, Valencia și Sevilla.

Punctaj în barem: câte 1 punct pentru fiecare element corect (2 + 2 + 2 + 4).

D. (6 puncte)

Tabelul (Eurostat) dă numărul navelor care au făcut escală în porturi în 2013 și 2023: Finlanda 32.673 și 23.997; Grecia 466.682 și 477.115; Italia 406.488 și 449.131; Malta 22.882 și 45.949; România 4.593 și 5.210. 1. Statul cu dublare a numărului. 2. Diferența dintre 2013 și 2023 în statul cu ieșire la Marea Baltică. 3. Cu cât a crescut numărul în România.

Răspuns: 1. Malta, de la 22.882 la 45.949 (peste dublu). 2. Finlanda: 32.673 − 23.997 = 8.676 nave. 3. România: 5.210 − 4.593 = 617 nave.

Punctaj în barem: 2 puncte pentru fiecare răspuns corect.

E. (4 puncte)

1. Prezentați un avantaj al transporturilor feroviare de mărfuri față de cele rutiere. 2. Precizați cele două state care au aderat la Uniunea Europeană în 2007.

Răspuns: 1. Trenul transportă cantități mari de mărfuri pe distanțe lungi, cu cost mai mic pe tonă și poluare mai redusă decât camioanele, fiind mai puțin afectat de aglomerația din trafic. 2. Bulgaria și România.

Punctaj în barem: 2 puncte pentru avantaj (1 punct pentru un răspuns incomplet, de exemplu doar „costuri”), 1 punct pentru Bulgaria și 1 punct pentru România.

Lecțiile din spate: Spania, Portugalia, Italia, Grafice și date geografice, Agricultura, Transporturile, Formarea Uniunii Europene, România în Uniunea Europeană

Mai departe

• Bacalaureat la geografie: programa, structura probei și lecțiile
• Simulare Bac geografie 2026: subiectele de la simularea din 25 martie 2026
• Simularea Bacalaureatului, pe probe

Întrebări frecvente