Câmpiile României

Câmpia Română se află la sudul țării, între dealuri și Dunăre. Câmpia de Vest se întinde la vestul Carpaților Occidentali. Câmpia Română cuprinde Câmpia Olteniei, Câmpia Vlăsiei și Bărăganul; Câmpia de Vest cuprinde, între altele, Câmpia Crișurilor, Câmpia Aradului și Câmpia Timișului. Altitudinile sunt mici: câmpiile tabulare, ca Bărăganul și Câmpia Olteniei, au 50–90 m, iar câmpiile înalte de la poalele dealurilor, ca Câmpia Piteștilor, au 200–300 m.

Râurile au adus nisipuri și pietrișuri în locurile joase. În Bărăgan, loessul și cernoziomul ajută culturile de grâu și floarea-soarelui, dar verile uscate pot aduce secetă. În vest, unele terenuri joase au avut nevoie de drenaj. Oltul, Argeșul și Ialomița traversează Câmpia Română spre Dunăre; Crișurile, Mureșul și Timișul străbat vestul. Pădurile și silvostepa au fost în multe locuri înlocuite cu terenuri agricole. Orașe importante sunt București, Craiova, Brăila, Timișoara și Arad.

Câmpia Română este cea mai întinsă unitate de relief a țării. Ea s-a format în locul unei mări vechi, care s-a retras treptat dinspre nord spre sud și dinspre vest spre est. De aceea râurile curg dinspre Carpați spre Dunăre. Câmpia de Vest este parte dintr-o câmpie mai mare, Câmpia Panonică, și s-a format în locul unui lac vechi.

Exemplu. Un tractor poate lucra ușor un câmp întins din Bărăgan, dar fără ploi sau irigații recolta poate fi mică. Terenul neted ajută agricultura, însă nu garantează apă suficientă.

Exemplu rezolvat. Cu cât este mai înaltă o câmpie piemontană (200–300 m) decât una tabulară (50–90 m)?

1. Cea mai mică diferență: $200-90=110$ m.
2. Cea mai mare diferență: $300-50=250$ m.
3. Câmpiile înalte sunt mai ridicate cu 110–250 m.

Câmpiile s-au format prin acumularea pietrișurilor, nisipurilor, argilelor și loessului aduse de râuri sau depuse în bazine joase. Luncile și terasele arată lucrul apelor; în Bărăgan, loessul și cernoziomul favorizează culturile, dar seceta de vară este un risc. Câmpia de Vest primește în general mai multă umezeală și are sectoare joase care au necesitat drenaj. Râurile care coboară din Carpați formează pe câmpie meandre și lunci largi; în Câmpia de Vest, digurile limitează inundațiile. Silvostepa și pădurile de stejar au fost mult înlocuite de culturi; cernoziomurile și solurile aluviale sunt importante. Resursele includ terenul agricol, apa și, local, petrolul și gazele. Orașele mari au apărut unde existau apă, drumuri și piețe, la contactul cu dealurile sau pe cursurile râurilor.

Câmpia Română se împarte după formă și geneză în câmpii înalte, piemontane (Piteștilor, Târgoviștei, Ploieștilor, Râmnicului), câmpii joase de subsidență (Titu, Gherghiței, Buzăului, Siretului Inferior) și câmpii tabulare (Olteniei, Vlăsiei, Bărăganului, Brăilei). Substratul este de nisipuri și pietrișuri, peste care s-a depus un strat de loess, a cărui grosime crește de la 5–6 m în vest la peste 60 m în est. Câmpia de Vest are 375 km lungime și este formată din depozite aduse de râuri în fostul Lac Panonic.

În Câmpia Olteniei și în Bărăgan apar dune de nisip și crovuri, adică mici depresiuni în care se adună apa de ploaie. Pe solurile nisipoase, culturile suferă mai ușor de secetă decât pe cernoziom, de aceea agricultorii folosesc irigații și lucrări de protecție a solului.

Exemplu analizat. În Bărăgan, câmpurile joase și întinse permit mecanizarea culturilor de grâu și floarea-soarelui. Apropierea Dunării nu elimină seceta de pe terenurile depărtate de râu; irigațiile și protecția solului rămân importante. Pe hartă, Ialomița traversează sectorul spre est. Altitudinea nu este aceeași în toată câmpia: câmpiile înalte, piemontane, au 200–300 m, iar cele tabulare 50–90 m.

Exemplu rezolvat 1 — grosimea loessului. Loessul are 5–6 m în vest și peste 60 m în est. Raportul $60/6=10$ arată că stratul din est este de cel puțin zece ori mai gros decât cel din vest.

Exemplu rezolvat 2 — intervale de altitudine. Câmpiile tabulare au 50–90 m, iar cele înalte 200–300 m. Amplitudinea câmpiilor tabulare este $90-50=40$ m, iar a celor înalte $300-200=100$ m. Cele înalte variază deci mai mult, pentru că se află la contactul cu dealurile.

Exemplu rezolvat 3 — lungimea unei câmpii. Câmpia de Vest are o lungime de 375 km. Un tren cu viteza medie de 75 km/h o parcurge în $375/75=5$ ore. Același calcul arată că viteza medie este un reper: în realitate trenul oprește în stații și încetinește pe unele sectoare.

Câmpiile României: fișe de lucru de tipărit

Două fișe de geografie pentru clasa a IV-a, legate de lecția „Câmpiile României”. Prima fixează reperele, iar a doua le folosește în situații noi. Fiecare fișă include cheia răspunsurilor.

• 

  Câmpiile României: repere

  Deschide fișa
• 

  Câmpiile României: aplicații

  Deschide fișa

Greșeli frecvente

• Greșit: O câmpie este perfect plată și lipsită de văi.
  Corect: Are lunci, terase, câmpuri înalte și joase.
• Greșit: Câmpia de Vest și Câmpia Română sunt aceeași unitate.
  Corect: Se află în părți diferite ale țării și au subdiviziuni proprii.
• Greșit: Toată Câmpia Română are aceeași altitudine.
  Corect: Are câmpii înalte, de 200–300 m, și câmpii tabulare, de 50–90 m.

Înainte și după