Delta Dunării

Delta Dunării s-a format acolo unde fluviul se varsă în Marea Neagră. Dunărea aduce nisip și mâl, iar apa mării și curenții modelează țărmul. Fluviul se împarte în trei brațe principale: Chilia, Sulina și Sfântu Gheorghe. Între ele sunt canale, lacuri, grinduri și stufărișuri. Multe locuri sunt foarte joase, aproape de nivelul mării.

În Deltă trăiesc păsări, pești și plante de apă. Stuful și sălciile cresc în locuri umede, iar pe grinduri nisipoase vegetația este diferită. Clima este temperat-continentală, cu influență marină, și plouă relativ puțin; apa fluviului păstrează însă întinse zone umede. Locuitorii din Sulina, Sfântu Gheorghe, Crișan și Mila 23 folosesc navigația, pescuitul și turismul. Activitățile trebuie să respecte regulile rezervației pentru a proteja viețuitoarele.

Delta Dunării este cea mai nouă și cea mai joasă unitate de relief a țării, formată în ultimii zece mii de ani într-un vechi golf al Mării Negre. Fluviul depune în fiecare an aproximativ 60 de milioane de tone de aluviuni. Aproximativ 83% din suprafața deltei este acoperită de apă, iar uscatul se reduce la grinduri și ostroave. Grindul Letea, cu 12,4 m, este printre cele mai înalte puncte ale ei.

Exemplu. Bunul UNESCO Delta Dunării, înscris în 1991, are 312 440 ha. Rezervația Biosferei este mai întinsă, aproximativ 580 000 ha, fiindcă include și zone vecine. Cifrele descriu limite diferite. Pe brațul Sulina circulă nave, dar navigația trebuie organizată astfel încât habitatele să nu fie deteriorate.

Exemplu rezolvat. Cum se împarte apa Dunării între brațele deltei?

1. La Pătlăgeanca, Chilia preia aproximativ 60% din debit.
2. Restul merge pe brațul Tulcea: $100\%-60\%=40\%$.
3. Brațul Tulcea se desparte în Sulina (19%) și Sfântu Gheorghe (21%): $19\%+21\%=40\%$.

Delta are sectoare fluviale și fluvio-maritime. Brațul Chilia formează în mare parte granița cu Ucraina, Sulina este amenajat pentru navigație, iar Sfântu Gheorghe are meandre și ajunge la mare în sud. Aluviunile se depun în zone cu apă lentă, în timp ce valurile pot eroda țărmul; astfel, conturul deltei nu este fix. Clima este temperat-continentală cu influență marină, precipitațiile sunt relativ reduse, dar apa fluviului întreține zonele umede. Stuful, sălciile și plopii cresc pe terenurile potrivite; solurile hidromorfe și nisipurile de pe grinduri diferă de cernoziomurile câmpiilor. Resursele includ peștele, stuful și turismul, exploatate cu reguli de protecție. Sulina, Sfântu Gheorghe, Crișan și Mila 23 sunt așezări ale deltei.

Relieful deltei are forme pozitive și negative. Grindurile sunt fâșii de uscat: cele continentale din nord, rămase din uscatul de dinainte (Chilia, 6,4 m), cele fluvio-maritime transversale (Letea, 12,4 m, și Caraorman, 7 m) și cele fluviale, înguste, de 1–3 m, de-a lungul brațelor. Formele negative sunt brațele, gârlele, lacurile, bălțile și mlaștinile. Țărmul este modelat de curenții litorali, care au închis unele golfuri și au format lagune, precum Razim–Sinoe.

Delta este o zonă umedă de importanță internațională, aflată pe lista Ramsar din 1991, adică a zonelor umede protejate prin convenție. Grindul Letea păstrează o pădure de stejar pufos și frasin, cu liane, aproape de nisipurile dunelor. Apa din lacuri și canale ține la un loc stufărișurile, peștii și păsările care cuibăresc aici sau poposesc în migrație. De aceea intervențiile asupra canalelor, a digurilor sau a nivelului apei trebuie evaluate înainte, pentru a nu strica echilibrul hidrologic.

Un grind poate fi recunoscut pe hartă după altitudine: în timp ce restul deltei are valori apropiate de zero, Letea (12,4 m) și Caraorman (7 m) apar ca fâșii mai înalte. Diferența dintre ele este $12,4-7=5,4$ m.

Exemplu analizat. Între brațele Chilia și Sulina, grindul Letea are teren nisipos cu vegetație diferită de stufărișurile din jur. Între Sulina și Sfântu Gheorghe, grindul Caraorman separă canale și lacuri. Pe o hartă a Deltei, marcăm întâi brațele, apoi grindurile; așa observăm că delta nu este o întindere uniformă de apă. Depunerile Dunării și valurile mării modelează în continuare această alternanță.

Exemplu rezolvat 1 — debitele brațelor. Dacă Dunărea ar avea, pentru exercițiu, un debit de 6 000 m³/s, Chilia ar prelua $0,60\cdot 6000=3600$ m³/s, Sulina $0,19\cdot 6000=1140$ m³/s, iar Sfântu Gheorghe $0,21\cdot 6000=1260$ m³/s. Suma este $3600+1140+1260=6000$ m³/s (valoarea debitului este aleasă pentru exercițiu).

Exemplu rezolvat 2 — aluviunile. Cu aproximativ 60 de milioane de tone pe an, aluviunile ar umple în fiecare an $60000000/20=3000000$ de camioane de câte 20 t. Pe zece ani, depunerea este de aproximativ 600 de milioane de tone, motiv pentru care delta continuă să se extindă.

Delta Dunării: fișe de lucru de tipărit

Două fișe de geografie pentru clasa a IV-a, legate de lecția „Delta Dunării”. Prima fixează reperele, iar a doua le folosește în situații noi. Fiecare fișă include cheia răspunsurilor.

• 

  Delta Dunării: repere

  Deschide fișa
• 

  Delta Dunării: aplicații

  Deschide fișa

Greșeli frecvente

• Greșit: Toată rezervația biosferei este identică cu bunul UNESCO.
  Corect: Au delimitări și suprafețe diferite.
• Greșit: Delta Dunării s-a format prin eroziunea munților la țărm.
  Corect: A rezultat mai ales din depunerea aluviunilor aduse de Dunăre.
• Greșit: Brațul Sulina duce cea mai mare parte a apei Dunării.
  Corect: Chilia preia aproximativ 60% din debit, iar Sulina doar 19%.

Înainte și după