Relieful României

România are munți, dealuri, podișuri, câmpii și Delta Dunării. Carpații formează un arc în centrul țării, iar în interiorul lor se află Depresiunea Colinară a Transilvaniei. La exteriorul munților urmează, în multe locuri, Subcarpații, alte dealuri și podișuri. Spre sud și vest se întind Câmpia Română și Câmpia de Vest. Cel mai înalt punct este vârful Moldoveanu, 2 544 m, în Munții Făgăraș.

Aceste trepte de relief nu sunt la fel de înalte și nu au aceeași folosire. În munți este mai frig, iar pădurile sunt urmate la înălțimi mari de pajiști alpine. În câmpii, terenul mai neted este folosit pentru culturi și pentru orașe mari. Râurile Olt, Mureș, Argeș, Siret și Prut traversează ori mărginesc unități de relief. Dunărea ajunge la mare printr-o deltă joasă cu ape și stufărișuri.

Pe hartă, treptele de relief se deosebesc după altitudine: câmpiile au, în general, sub 200 m, dealurile și podișurile între 200 și 800 m, iar munții peste 800 m. În legendă, harta fizică le arată prin culori: verde pentru câmpii, galben sau ocru pentru dealuri și podișuri, maro pentru munți. Treptele sunt așezate în jurul arcului carpatic ca niște inele.

Exemplu. Dacă mergem de la Munții Făgăraș către Dunăre, coborâm din munți spre dealuri și apoi spre Câmpia Română. Pe traseu se schimbă temperatura, vegetația și felul în care oamenii folosesc pământul. Harta reliefului ne ajută să înțelegem de ce un drum de munte este diferit de unul de câmpie.

Exemplu rezolvat. Cum recunoști treapta de relief după altitudine?

1. Vârful Moldoveanu are 2 544 m, peste 800 m: este în zona montană.
2. Dealul Ciungi are 688 m, între 200 și 800 m: este dealuri și podișuri.
3. Câmpia Olteniei are 50–90 m, sub 200 m: este câmpie.

Carpații s-au ridicat prin mișcările tectonice alpine și cuprind roci cristaline, sedimentare și vulcanice. Depresiunea Transilvaniei s-a umplut cu sedimente; dealurile și podișurile au fost modelate de râuri în aceste depozite sau în roci mai vechi. Câmpiile s-au format în mare parte prin acumulare, iar Delta Dunării continuă să fie modelată de sedimentele fluviului și de mare. Altitudinea și expunerea modifică temperatura și precipitațiile: la munte apar păduri de conifere și pajiști alpine, în timp ce câmpiile au silvostepă și terenuri agricole extinse. Carpații românești se împart în Carpații Orientali, Meridionali și Occidentali; cele mai înalte vârfuri, Moldoveanu și Negoiu, se află în Carpații Meridionali, în Munții Făgăraș.

Treptele de relief sunt dispuse concentric în jurul Carpaților: munții, apoi dealurile și podișurile, apoi câmpiile. Depresiunea Transilvaniei este în interiorul arcului, iar Delta Dunării este cea mai joasă unitate, la nivelul mării. Altitudinea determină etajarea climei și a vegetației, deci și folosirea terenurilor. Aceste diferențe se văd pe un profil topografic, adică o secțiune verticală prin teren, în care distanța se măsoară pe orizontală, iar altitudinea pe verticală.

Pe o hartă hipsometrică, culoarea fiecărei porțiuni arată intervalul de altitudine în care se află. Verdele ocupă sudul și vestul, galbenul și ocrul dealurile și podișurile, iar tonurile de maro, arcul carpatic. Pentru citirea corectă a unei astfel de hărți se verifică întâi legenda, pentru că aceeași culoare poate avea alte praguri pe alte hărți.

Exemplu analizat. Pe un profil de la Munții Făgăraș spre Dunăre, altitudinea coboară de la peste 2 500 m prin dealurile subcarpatice și Câmpia Română până la lunca fluviului. În Făgăraș domină pădurile și pajiștile înalte, iar în câmpie se extind cernoziomurile și culturile de cereale. Profilul explică de ce relieful, clima, solurile și folosirea terenului trebuie citite împreună.

Exemplu rezolvat 1 — clasificarea după altitudine. Se dau trei locuri: Pietrosul Rodnei (2 303 m), Dealul Ciungi (688 m) și Bărăganul (50–90 m). Primul depășește 800 m, deci este în zona montană. Al doilea se află între 200 și 800 m: dealuri și podișuri. Al treilea este sub 200 m: câmpie. Pragurile sunt un ajutor; clasificarea completă ține seama și de formă și de geneză, de aceea Subcarpații, cu culmi de peste 900 m, rămân dealuri.

Exemplu rezolvat 2 — diferența dintre două trepte. Moldoveanu (2 544 m) și Dealul Ciungi (688 m) au diferența $2544-688=1856$ m. Raportul $2544/688\approx 3,7$ arată că vârful este de aproape patru ori mai înalt decât cel mai înalt punct al Podișului Sucevei.

Relieful României: fișe de lucru de tipărit

Două fișe de geografie pentru clasa a IV-a, legate de lecția „Relieful României”. Prima fixează reperele, iar a doua le folosește în situații noi. Fiecare fișă include cheia răspunsurilor.

• 

  Relieful României: repere

  Deschide fișa
• 

  Relieful României: aplicații

  Deschide fișa

Greșeli frecvente

• Greșit: Toate dealurile din România sunt podișuri.
  Corect: Subcarpații și Depresiunea Transilvaniei au geneză și structură proprii.
• Greșit: Câmpiile României sunt complet plane.
  Corect: Au terase, lunci și diferențe locale de altitudine.
• Greșit: Treptele de relief sunt așezate la întâmplare.
  Corect: Sunt dispuse concentric în jurul arcului carpatic.

Înainte și după