Bilanțul natural

Bilanțul natural este diferența dintre născuții vii și decese într-o populație și într-un interval. Dacă nașterile sunt mai multe, bilanțul este pozitiv; dacă decesele sunt mai multe, este negativ. El nu include oamenii care vin sau pleacă din țară. În România, din 1992, decesele depășesc în fiecare an nașterile (INS).

Pentru comparații între regiuni de mărimi diferite se folosesc rate la 1 000 de locuitori, exprimate în ‰. O rată de 10‰ înseamnă zece evenimente la fiecare mie de locuitori, nu 10%.

În 2025, datele semidefinitive INS indică 145 725 născuți vii și 239 691 decese în România: 145 725 − 239 691 = −93 966 persoane. Numărul total al locuitorilor se poate modifica și prin migrație. Pentru a compara corect județe de mărimi diferite, folosim ratele la mia de locuitori.

Rata natalității este n = N/P × 1 000, unde N este numărul născuților vii și P populația medie. Rata mortalității este m = M/P × 1 000, unde M este numărul de decese. Rata sporului natural = n − m; în valori absolute, sporul natural este N − M. Ratele brute privesc întreaga populație și sunt influențate de structura pe vârste: o țară cu mulți vârstnici poate avea rată a mortalității mai mare chiar dacă serviciile medicale sunt bune. Pentru comparații mai precise se folosesc și indicatori specifici pe vârste.

Rata fertilității arată câți copii ar avea în medie o femeie în timpul vieții, dacă ratele de fertilitate pe vârste din acel an ar rămâne neschimbate. Pentru ca o populație să se înlocuiască singură, fără migrație, sunt necesari aproximativ 2,1 copii pe femeie. Rata natalității poate fi mică și pentru că femeile în vârstă fertilă sunt puține, nu numai pentru că fertilitatea este mică. De aceea se compară ambele rate.

Natalitatea scade când educația și venitul cresc, când vârsta la prima naștere crește și când mai mulți oameni trăiesc în orașe. Mortalitatea depinde de vârsta populației, de calitatea îngrijirii medicale și de condițiile de viață.

Exemplu analizat. În 2025, INS indică pentru România rate provizorii de 6,7‰ natalitate și 11,1‰ mortalitate (raportate la populația după domiciliu): rata sporului natural este 6,7 − 11,1 = −4,4‰. În județul Ilfov, datele semidefinitive arată 4 415 nașteri și 4 294 decese: +121 persoane. Ratele județului sunt 8,2‰ și 8,0‰, deci aproximativ +0,2‰. Prin contrast, județul Teleorman avea 5,3‰ natalitate și 16,7‰ mortalitate, adică −11,4‰. Structura pe vârste și migrația explică o parte din contrast; un total național negativ nu înseamnă că fiecare județ are același bilanț.

Exemplu rezolvat 1 — populația implicită. În 2025, 145 725 de născuți vii corespundeau unei rate de 6,7‰. Populația la care s-a raportat rata este $145725/6,7\cdot 1000\approx 21,7$ milioane, deci este populația după domiciliu, mai mare decât cea rezidentă din recensământ. De aceea ratele nu se compară cu cele calculate pe altă populație.

Exemplu rezolvat 2 — populația județului Ilfov. Cu 4 415 nașteri și o rată de 8,2‰, populația implicită este $4415/8,2\cdot 1000\approx 538000$ de locuitori. Sporul natural al județului este $4415-4294=+121$, deci rata sporului este $8,2-8,0=+0,2$‰, în timp ce în Teleorman este $5,3-16,7=-11,4$‰.

Exemplu rezolvat 3 — importanța bazei de calcul. Rata sporului natural de $-4,4$‰, aplicată populației după domiciliu de aproximativ 21,7 milioane, dă $-0,0044\cdot 21700000\approx -95500$ de persoane, aproape de valoarea reală de $-93966$. Aplicată populației rezidente de 19,04 milioane, dă doar $-83800$. Rezultatul arată că ratele și numărul absolut trebuie legate de aceeași populație.

Greșeli frecvente

• Greșit: Sporul natural include emigrarea.
  Corect: Include numai nașteri și decese.
• Greșit: 8,2‰ înseamnă 8,2%.
  Corect: Este 0,82%.
• Greșit: Dacă natalitatea crește, bilanțul natural devine automat pozitiv.
  Corect: Contează diferența dintre natalitate și mortalitate.

Înainte și după