Râurile și lacurile României

Râurile României pornesc din munți, dealuri sau podișuri și cele mai multe ajung în Dunăre. Fluviul are 2 857 km în total, din care 1 075 km pe teritoriul României, potrivit Administrației Naționale „Apele Române”. Dunărea se varsă în Marea Neagră prin deltă. Râuri importante sunt Mureșul, Oltul, Siretul, Prutul, Argeșul și Jiul. Oltul are aproximativ 615 km și curge integral în România; Mureșul are 761 km pe teritoriul țării.

Râurile au afluenți: în Olt se varsă Cibinul și Oltețul, iar Mureșul primește Târnavele, Arieșul și Streiul. Apa este folosită pentru oameni, agricultură, industrie și energie. Lacurile pot fi naturale sau create de oameni. Bâlea este lac glaciar, Sfânta Ana este într-un crater vulcanic, Sinoe este lagună, iar Vidraru și Izvorul Muntelui sunt lacuri de acumulare. Ploile și topirea zăpezii schimbă nivelul râurilor.

Pe un râu deosebim izvorul, de unde pornește apa, cursul, adică drumul parcurs, și gura de vărsare, unde se varsă într-un alt râu, într-un lac sau în mare. Râurile care se varsă în râul principal se numesc afluenți. Hidrocentralele de pe Argeș și de pe Dunăre, la Porțile de Fier, produc o parte din electricitatea țării.

Exemplu. Urmărim Oltul de la izvoarele din Munții Hășmaș spre Miercurea Ciuc, Râmnicu Vâlcea și Slatina până la Dunăre. Cibinul îi aduce apă din zona Sibiului. Un baraj poate produce electricitate, dar schimbă curgerea apei și habitatul peștilor.

Exemplu rezolvat. Ce parte din lungimea Dunării se află pe teritoriul României?

1. Lungimea totală este 2 857 km, iar pe teritoriul României 1 075 km.
2. Împarți: $1075/2857\approx 0,376$.
3. Aproximativ 38% din lungimea Dunării trece pe teritoriul României.

Rețeaua râurilor are o dispoziție în mare parte radială: râurile pornesc din Carpați spre Tisa, Dunăre ori Marea Neagră. Administrația Națională „Apele Române” indică o rețea hidrografică de 78 905 km în planul de management 2022–2027. Siretul vine din Ucraina, străbate estul țării pe 559 km (Apele Române, bazinul Siret) și primește râuri din Carpații Orientali, între care Suceava, Moldova, Bistrița și Trotuș. Prutul are 742 km pe teritoriul României (Apele Române), marchează o mare parte a graniței estice și se varsă în Dunăre; Someșul și cele trei Crișuri se îndreaptă spre Tisa. Argeșul, Ialomița și Jiul ajung în Dunăre. La vărsare, Dunărea se desparte în brațele Chilia, Sulina și Sfântu Gheorghe. După ploi abundente sau topirea zăpezii, debitele cresc și pot apărea viituri.

Lacurile se compară după origine, nu doar după mărime. Lacul Roșu s-a format prin baraj natural; Snagov este liman fluviatil, iar Techirghiol liman maritim. Lacurile carstice ocupă depresiuni formate în calcar, precum Ochiul Beiului. Razim, fostă lagună, are 425 km² în Planul național de management actualizat din 2021 al Apelor Române și a devenit predominant lac cu apă dulce după închiderea legăturii directe cu marea. Izvorul Muntelui este cel mai mare lac de acumulare aflat integral în România, iar Porțile de Fier I este lacul de acumulare comun cu Serbia. Sub sol se află ape freatice aproape de suprafață și ape de adâncime în strate geologice. Apele minerale de la Borsec și Tușnad și cele termale de la Băile Felix și Băile Herculane sunt folosite în scopuri balneare.

Debitul unui râu este cantitatea de apă care trece într-o secundă printr-o secțiune și se măsoară în metri cubi pe secundă. El variază în timpul anului: crește primăvara, când se topesc zăpezile, și după ploi, iar vara scade. Lacurile de acumulare, precum Vidraru, Izvorul Muntelui și Porțile de Fier I, rețin apa și permit producerea de electricitate în funcție de nevoi. Viiturile și secetele sunt riscuri legate de apă, de aceea se construiesc diguri, baraje și canale.

Exemplu analizat. Pe harta Siretului, marcăm intrarea din Ucraina, afluenții de pe versantul estic al Carpaților și vărsarea în Dunăre lângă Galați. Comparăm acest traseu cu al Someșului, care părăsește România spre Tisa. Direcțiile diferă, deși ambele râuri primesc apă din munți.

Exemplu rezolvat 1 — comparația a două râuri. Prutul are 742 km pe teritoriul României, iar Siretul 559 km. Diferența este $742-559=183$ km. Prutul este deci mai lung pe teritoriul țării, dar Siretul are bazin mai mare și debit mai mare, pentru că primește afluenți din Carpații Orientali.

Exemplu rezolvat 2 — densitatea rețelei. Dacă rețeaua hidrografică are 78 905 km și România 238 397 km², atunci $78905/238397\approx 0,33$ km de râu la fiecare kilometru pătrat. Valoarea arată că, în medie, rețeaua este destul de deasă, dar în Carpați este mai deasă decât în Bărăgan.

Râurile și lacurile României: fișe de lucru de tipărit

Două fișe de geografie pentru clasa a IV-a, legate de lecția „Râurile și lacurile României”. Prima fixează reperele, iar a doua le folosește în situații noi. Fiecare fișă include cheia răspunsurilor.

• 

  Râurile și lacurile României: repere

  Deschide fișa
• 

  Râurile și lacurile României: aplicații

  Deschide fișa

Greșeli frecvente

• Greșit: Toate lacurile României sunt formate prin baraje.
  Corect: Există lacuri glaciare, vulcanice, litorale și de acumulare.
• Greșit: Oltul este afluent al Prutului.
  Corect: Oltul se varsă în Dunăre.
• Greșit: Dunărea se varsă în Marea Neagră printr-un singur braț.
  Corect: Se împarte în trei brațe principale: Chilia, Sulina și Sfântu Gheorghe.

Înainte și după