Podișurile României

Podișurile sunt întinderi relativ înalte, cu suprafețe fragmentate de văi. În România se află Podișul Moldovei în est, Podișul Dobrogei între Dunăre și Marea Neagră, Podișul Getic la sud de Subcarpați și Podișul Mehedinți în sud-vest. Podișul Moldovei cuprinde Podișul Sucevei, Câmpia Moldovei și Podișul Bârladului. Dealul Ciungi (688 m) se află în Podișul Sucevei și este cel mai înalt punct atât al acestei subdiviziuni, cât și al întregului Podiș al Moldovei. Altitudinea medie a Podișului Moldovei este de aproximativ 250 m; Dealul Mare–Tudora (587 m) este un alt reper înalt, nu maximul unității.

În Dobrogea de Nord sunt roci vechi și Munții Măcinului, cu vârful Țuțuiatu, 467 m; numele de munți nu schimbă faptul că altitudinea este mică. Podișul Getic s-a format din materiale aduse din Carpați, iar Mehedințiul are calcare și peșteri. Clima este mai uscată în Dobrogea și mai umedă spre nordul Moldovei. Siretul, Bârladul, Prutul, Jiul și Oltul taie sau mărginesc aceste regiuni. Oamenii cultivă pământul și folosesc piatra și peisajele; Iași, Botoșani, Tulcea și Drobeta-Turnu Severin sunt centre cunoscute.

În Podișul Moldovei, la Cotnari, se cultivă viță-de-vie de secole, iar Podișul Getic este cunoscut pentru livezile de pruni. Dobrogea are cel mai uscat climat din România. Oamenii folosesc podișurile pentru agricultură, creșterea animalelor, turism și piatră de construcție.

Exemplu. Iașiul se află în Podișul Moldovei, într-o regiune cu dealuri și văi, nu într-o câmpie perfect dreaptă. Drumurile și râurile folosesc văile, iar pe versanți apar vii și livezi.

Exemplu rezolvat. Cu cât este mai înalt Dealul Ciungi decât Dealul Mare–Tudora?

1. Dealul Ciungi are 688 m, iar Dealul Mare–Tudora 587 m.
2. Scazi: $688-587=101$.
3. Dealul Ciungi este mai înalt cu 101 m.

Cele patru podișuri au origini geologice diferite. În Moldova, stratele de argile, marne și gresii pot forma cueste, iar alunecările apar pe unele pante argiloase; rețeaua văilor dirijează drumurile și localitățile. În Dobrogea, nordul cu roci foarte vechi contrastează cu Podișul Casimcei și cu calcarele mai noi din sud; Cheile Dobrogei arată modelarea calcarului. Podișul Getic este un piemont: râurile coborâte din Carpați au depus materiale, apoi au tăiat depozitele în interfluvii. În Podișul Mehedinți, calcarele favorizează peșteri, ponoare și izvoare carstice. Comparația biogeografică distinge silvostepa mai uscată din Dobrogea de pădurile de foioase din sectoarele mai umede ale Moldovei și Geticului. Cultivarea cerealelor ori a viței-de-vie depinde atât de climă, cât și de tipul de sol și de accesul la apă.

Podișurile au o utilizare diferită. În Moldova predomină agricultura, viticultura și livezile pe versanții însoriți. În Podișul Getic, interfluviile largi sunt folosite pentru culturi și pomi fructiferi, iar văile pentru drumuri și așezări. În Dobrogea, clima uscată și solurile fertile permit culturi de cereale și vii, iar carierele de piatră au furnizat materiale de construcție.

Podișul Moldovei are trei subdiviziuni mari. Podișul Sucevei, în nord-vest, este cel mai înalt, cu relief variat: Dealurile Dragomirnei, Depresiunea Rădăuți și Podișul Fălticenilor. Câmpia Moldovei (a Jijiei), în nord-est, este cea mai joasă, cu 200–300 m, iar pe Jijia și afluenții ei s-au amenajat numeroase iazuri. Podișul Bârladului ocupă centrul și sudul, între Siret și Prut, și cuprinde Podișul Central Moldovenesc, Colinele Tutovei, Dealurile Fălciului, Podișul Covurlui, Depresiunea Vaslui și Depresiunea Elanului. Substratul argilo-marnos și defrișările au favorizat aici alunecările de teren și procesele torențiale.

Exemplu analizat. Pe un profil din Podișul Getic spre Podișul Mehedinți, aceleași altitudini aproximative pot ascunde forme diferite: în primul sector se văd interfluvii tăiate în depozite de râuri, în al doilea apar forme carstice în calcare. De aceea, pentru a numi corect o unitate de relief, observăm nu doar înălțimea, ci și rocile, apa și formele de modelare.

Exemplu rezolvat 1 — maxim și medie. Podișul Moldovei are altitudinea medie de circa 250 m, iar maximul de 688 m. Diferența dintre maxim și medie este $688-250=438$ m, iar raportul $688/250\approx 2,75$. Rezultatul arată că cea mai mare parte a podișului este mult mai joasă decât punctul lui cel mai înalt.

Exemplu rezolvat 2 — comparația a două puncte maxime. Țuțuiatu are 467 m, iar Dealul Ciungi 688 m. Diferența este $688-467=221$ m, iar Ciungi este de $688/467\approx 1,5$ ori mai înalt. Deși se numesc „munți”, Munții Măcinului au altitudini mai mici decât cele mai înalte dealuri ale Moldovei, pentru că sunt vechi și erodați.

Exemplu rezolvat 3 — scăderea altitudinii în Podișul Bârladului. Altitudinile coboară de la 400–500 m în nord la 200–300 m în sud. Scăderea cea mai mică este $400-300=100$ m, iar cea mai mare $500-200=300$ m; deci, de la nord la sud, podișul coboară cu 100–300 m și se apropie de nivelul Câmpiei Române.

Podișurile României: fișe de lucru de tipărit

Două fișe de geografie pentru clasa a IV-a, legate de lecția „Podișurile României”. Prima fixează reperele, iar a doua le folosește în situații noi. Fiecare fișă include cheia răspunsurilor.

• 

  Podișurile României: repere

  Deschide fișa
• 

  Podișurile României: aplicații

  Deschide fișa

Greșeli frecvente

• Greșit: Subcarpații sunt unul dintre podișurile României.
  Corect: Formează o unitate separată de dealuri și depresiuni.
• Greșit: Un podiș este totdeauna mai înalt decât un munte.
  Corect: Clasificarea ține de formă, structură și geneză, nu de o singură altitudine.
• Greșit: Munții Măcinului sunt la fel de înalți ca Munții Făgăraș.
  Corect: Țuțuiatu are 467 m, iar Moldoveanu 2 544 m; Măcinul este un masiv vechi, puternic erodat.

Înainte și după