Harta politică a Europei

Harta politică arată statele, capitalele și frontierele. În Europa sunt țări mari ca Franța și Ucraina și state foarte mici ca Monaco, San Marino și Vaticanul. Unele state se întind și în Asia, precum Rusia și Turcia. Uniunea Europeană are 27 de membri, dar pe continent există și state care nu fac parte din ea, precum Norvegia, Elveția și Regatul Unit.

Pe o hartă politică, culoarea separă statele, iar un semn arată capitala. Dimensiunea desenată nu spune câți oameni are fiecare stat: Rusia ocupă o suprafață uriașă, dar state mici pot fi foarte dense. Ucraina se află la nord și la est de România, iar Vaticanul este un stat foarte mic în interiorul Romei. Nu confunda continentul cu organizațiile lui: Elveția și Norvegia se află în Europa fără să fie membre UE. Hărțile trebuie citite cu anul lor, deoarece frontierele și apartenența la organizații se pot schimba în timp. Capitala politică nu este neapărat cel mai mare oraș economic.

În Europa există aproximativ 45–50 de state, în funcție de modul de delimitare a continentului și de statutul unor teritorii. Cele mai mici sunt Vaticanul, Monaco, San Marino, Liechtenstein și Malta; cea mai mare este Rusia, cu partea ei europeană. Capitalele se învață împreună cu statele: Paris – Franța, Berlin – Germania, Roma – Italia, Madrid – Spania, București – România, Londra – Regatul Unit. Granițele sunt, în unele locuri, râuri sau munți: Rinul, Dunărea, Pirineii.

Pe harta politică, granițele sunt linii convenționale, de aceea pot fi trasate diferit pe hărți vechi. Statele au simboluri naționale: drapel, imn, monedă.

Exemplu rezolvat. Câți locuitori ai Europei trăiesc în Uniunea Europeană, dacă UE are 450,4 milioane, iar Europa 744,4 milioane?

1. Împarți populația UE la cea a Europei: $450,4:744,4\approx 0,605$.
2. Transformi în procente: $0,605\cdot 100\approx 60,5\%$.
3. Aproximativ 60% dintre europeni trăiesc în UE; restul trăiesc în state din afara Uniunii, precum Rusia, Ucraina, Regatul Unit, Elveția sau Norvegia.

Statele și capitalele se învață pe grupe geografice: în vest Franța–Paris, Belgia–Bruxelles, Țările de Jos–Amsterdam și Regatul Unit–Londra; în centru Germania–Berlin, Polonia–Varșovia, Cehia–Praga, Austria–Viena; în sud Spania–Madrid, Portugalia–Lisabona, Italia–Roma, Grecia–Atena; în est România–București, Ucraina–Kiev și Republica Moldova–Chișinău; în nord Suedia–Stockholm, Norvegia–Oslo, Finlanda–Helsinki și Danemarca–Copenhaga; la Marea Baltică Estonia–Tallinn, Letonia–Riga și Lituania–Vilnius; în Balcani și în Europa Centrală Serbia–Belgrad, Bulgaria–Sofia, Croația–Zagreb, Ungaria–Budapesta, Slovacia–Bratislava și Elveția–Berna. Capitala oficială nu este obligatoriu sediul tuturor instituțiilor: guvernul și parlamentul Țărilor de Jos lucrează la Haga. După 1991, destrămarea Uniunii Sovietice a modificat harta estului; destrămarea Iugoslaviei a creat state noi în sud-est. Regatul Unit a ieșit din UE în 2020, dar rămâne stat european. Populațiile diferă după delimitare: ONU estima circa 744 de milioane pentru Europa în 2025, iar Eurostat 450,4 milioane pentru UE la 1 ianuarie 2025.

Harta politică a Europei s-a schimbat de mai multe ori în ultimele secole. După Primul Război Mondial s-au destrămat imperiile austro-ungar, țarist și otoman și au apărut state noi; în 1989–1991 s-a prăbușit sistemul comunist, Germania s-a reunificat în 1990, iar Uniunea Sovietică, Iugoslavia și Cehoslovacia s-au destrămat. Uniunea Europeană a crescut în etape, de la 6 state fondatoare (1957) la 27 de membri; ultimul stat intrat este Croația, în 2013, iar România și Bulgaria au aderat în 2007. Un stat poate fi în Europa fără a fi în UE (Norvegia, Elveția, Ucraina), după cum un stat poate face parte din UE fără a avea moneda euro. Statele se clasifică și după forma de guvernământ (republici sau monarhii constituționale) și după forma de stat (unitare sau federale: Germania, Austria, Elveția).

Instituțiile europene au sediul în câteva orașe: Comisia Europeană și Consiliul la Bruxelles, Parlamentul European la Strasbourg și Bruxelles, Curtea de Justiție la Luxemburg, Banca Centrală Europeană la Frankfurt. Zona euro cuprinde statele UE care folosesc moneda euro; România este membră UE din 2007, dar nu folosește încă euro. Spațiul Schengen permite circulația fără control la frontierele interne: România a intrat în spațiul Schengen pentru frontierele aeriene și maritime la 31 martie 2024, iar pentru cele terestre la 1 ianuarie 2025.

Exemplu analizat. Norvegia este în Europa și face parte din Spațiul Economic European, dar nu este membră UE. România este în Europa și în UE. Colorarea ambelor cu aceeași culoare pe o hartă „a Europei” este corectă, dar pe harta „statelor UE” numai România primește culoarea membrilor. Titlul și legenda decid ce reprezintă harta.

Exemplu rezolvat — ani de la ieșirea din UE. Regatul Unit a ieșit din UE pe 31 ianuarie 2020. Până în 2026 au trecut $2026-2020=6$ ani, iar UE a rămas cu 27 de membri. Numărul statelor europene nu se schimbă, deoarece Regatul Unit rămâne în Europa.

Greșeli frecvente

• Greșit: Orice stat european este membru UE.
  Corect: Continentul și organizația au limite diferite.
• Greșit: Capitala unui stat este întotdeauna și cel mai mare oraș al lui.
  Corect: În Elveția, Berna este sediul autorităților federale, dar cel mai mare oraș este Zürich.
• Greșit: Granițele Europei au rămas neschimbate din secolul XX.
  Corect: Au apărut state noi după 1991, prin destrămarea Uniunii Sovietice, Iugoslaviei și Cehoslovaciei.

Înainte și după