Relieful glaciar

Un ghețar este o masă de gheață formată pe uscat din zăpadă acumulată, care se deplasează lent sub propria greutate. În munții înalți, el sapă o căldare glaciară sau circ, la obârșia văii. Valea lărgită de gheață capătă adesea profil de U, deosebit de valea fluvială în V. Pe marginile dintre două circuri rămân creste ascuțite numite custuri; pe vale apar și praguri glaciare. După topirea ghețarului, în căldări se pot forma lacuri glaciare.

Ghețarul smulge și șlefuiește roca: eroziunea sa se numește exarație. Materialul purtat și depus de gheață formează morene. La țărmurile muntoase, o vale glaciară invadată de mare este un fiord, precum cele din Norvegia. În România se observă relief glaciar vechi în Retezat, Făgăraș, Parâng și Rodna. Lacul Bucura din Retezat este cel mai întins lac glaciar din țară, cu 8,9 hectare, conform administrației parcului.

Relieful glaciar arată că în trecut clima permitea existența ghețarilor în locuri unde astăzi nu mai există asemenea mase de gheață. Un lac montan nu este automat glaciar; trebuie observate căldarea, pragul și urmele lăsate de gheață.

În Pleistocen, ghețarii au modelat părțile înalte ale Carpaților Meridionali și ale unor masive din Carpații Orientali: Retezat, Făgăraș, Parâng, Bucegi, Țarcu–Godeanu și Rodna. Ghețarii montani au lăsat circuri, văi în U, praguri, custuri și morene laterale sau frontale. Morena frontală marchează o fostă margine a limbii de gheață; nu este o vale săpată de râu.

Ghețarii continentali sunt calote care acoperă suprafețe întinse, fără să fie limitați la o vale. Antarctica are o calotă de aproximativ 14 milioane km², iar Groenlanda una de circa 1,7 milioane km². La marginea lor, gheața a depus morene frontale; a modelat dealuri alungite numite drumlinuri și a lăsat blocuri eratice, roci aduse de departe pe un substrat diferit. Apele de topire de sub gheață au depus nisip și pietriș în culmi sinuoase numite eskere. Numeroase lacuri din Finlanda și forme din Câmpia Germano-Polonă arată întinderea fostelor calote nord-europene.

Ghețarul modelează două tipuri de forme. Prin eroziune apar circul, valea în U, pragul, cusul, vârful piramidal (horn) și fiordul; prin acumulare apar morenele (laterale, mediane, frontale), drumlinurile, eskerele și blocurile eratice. Compoziția morenei, în care se găsesc deopotrivă blocuri mari și praf fin, arată că ghețarul nu sortează materialul transportat, spre deosebire de râu, care depune pietrișul și nisipul în straturi distincte.

Un circ glaciar se formează în trepte: zăpada se adună într-o adâncitură la obârșia văii, se transformă în gheață, iar gheața își sapă peretele din spate prin dezagregare și îndepărtare, făcându-l tot mai abrupt. Când ghețarul se retrage, apa topirii umple căldarea și formează un lac. Pragul glaciar de la ieșirea circului este bucata de rocă mai dură pe care gheața nu a putut-o săpa la fel de adânc.

Exemplu real analizat — Retezat. Lacul Bucura ocupă o căldare glaciară și are 8,9 ha pe pagina pentru vizitatori a Parcului Național Retezat; planul de management al parcului dă 8,8 ha, astfel că valoarea trebuie legată de sursa ei. Transformarea primei valori este $8,9\times 10000=89000$ m². Zănoaga, tot în Retezat, este cel mai adânc lac glaciar din România, cu aproximativ 29 m. Geneza se recunoaște din forma căldării, prag și morene, nu numai din suprafața sau adâncimea lacului.

Exemplu rezolvat 1 — diferența dintre două măsurători. Lacul Bucura are 8,9 ha într-o sursă și 8,8 ha în alta. Diferența este de $0,1$ ha, adică $0,1\cdot 10000=1000$ m², aproximativ 1,1% din suprafață. Când două surse oficiale dau valori ușor diferite, se citează sursa din care provine fiecare număr.

Exemplu rezolvat 2 — calota Antarcticii față de România. Suprafața Antarcticii acoperită de gheață este de aproximativ 14 milioane km², iar România are 238 397 km². Raportul $14000000/238397\approx 59$ arată că Antarctica este de circa 59 de ori mai întinsă decât România; în Pleistocen, calotele din nordul Europei acopereau suprafețe de același ordin de mărime.

Greșeli frecvente

• Greșit: Eroziunea ghețarului se numește abraziune marină.
  Corect: În terminologia școlară românească, eroziunea glaciară este exarația.
• Greșit: O morenă este roca pe care o dizolvă apa.
  Corect: Este material transportat și depus de ghețar.
• Greșit: Un fiord este orice golf.
  Corect: Este o vale glaciară inundată de mare.
• Greșit: Valea glaciară are profil în V ca valea unui râu.
  Corect: Ghețarul lărgește valea și îi dă profil în U; profilul în V este caracteristic eroziunii râului.

Înainte și după