Simulare Bac istorie 2026: subiectele, baremul și rezolvarea

Documentele oficiale

Subiectele și baremele oficiale sunt publicate de Ministerul Educației; mai jos sunt linkurile către ele, pe profiluri.

Datele probei

Pagina oficială de arhivă a subiectelor: subiecte.edu.ro/2027/arhiva.

Proba E.c) din simularea examenului național de bacalaureat 2026 a avut loc pe 24 martie 2026; lucrarea are trei ore de lucru efectiv, cum scrie în antetul subiectului. Sursa: calendarul simulării din OMEC 6.059/2025, anexa 2. Arhiva oficială a simulării: E_c_2026_Simulare.zip.

Profil umanist și vocațional: simularea din martie 2026

Simulare. Filiera teoretică, profilul umanist, toate specializările; filiera vocațională, profilurile artistic, sportiv, pedagogic (anumite specializări) și teologic. Se acordă 90 de puncte pentru subiecte și 10 din oficiu; timpul de lucru efectiv este de trei ore.

Sursele sunt fragmente din lucrări ale unor istorici. Le citești din PDF-ul oficial; aici redăm cerințele și, pe scurt, ce spune fiecare sursă.

Subiectul I (30 de puncte)

Sursele. Sursa A (I. A. Pop, I. Bolovan, Marea istorie ilustrată a României și a Republicii Moldova) descrie congresul PMR din februarie 1948: cine a devenit secretar general, cum a fost schimbat partidul și cum au fost reformulate, după modelul sovietic, partidul, statul și economia. Sursa B (K. Hitchins, Scurtă istorie a României) vorbește despre instituțiile de represiune create între 1948 și 1951 (Securitatea, Miliția, Comandamentul Trupelor de Securitate) și despre strămutarea țăranilor împotriva colectivizării.

Cerința 1. (2 puncte)

Numiți secretarul general al PMR precizat în sursa A.

Răspuns-model: Secretarul general al PMR precizat în sursa A este Gheorghe Gheorghiu-Dej.

Punctaj în barem: 2 puncte pentru „Gheorghe Gheorghiu-Dej” sau „Gheorghiu-Dej”.

Cerința 2. (2 puncte)

Precizați, din sursa B, o informație referitoare la Miliție.

Răspuns-model: Din sursa B reiese că Miliția a fost înființată în 1949 și că înlocuia forțele de poliție existente.

Punctaj în barem: 2 puncte pentru oricare informație din sursă (a luat ființă Miliția, înlocuia forțele de poliție, a acționat ca forță armată a partidului).

Cerința 3. (6 puncte)

Menționați două spații istorice precizate atât în sursa A, cât și în sursa B.

Răspuns-model: Atât sursa A, cât și sursa B se referă la România și la Uniunea Sovietică.

Punctaj în barem: câte 3 puncte pentru „România” și „Uniunea Sovietică”.

Cerința 4. (3 puncte)

Scrieți, pe foaia de examen, litera corespunzătoare sursei care susține că țăranii se opun colectivizării agriculturii.

Răspuns-model: B.

De ce. Sursa B spune că forțele de securitate au strămutat zeci de mii de țărani pentru a înăbuși rezistența față de colectivizare. Sursa A nu vorbește despre țărani.

Punctaj în barem: 3 puncte pentru litera B.

Cerința 5. (7 puncte)

Scrieți o relație cauză-efect stabilită între două informații selectate din sursa A, precizând rolul fiecăreia dintre aceste informații (cauză, respectiv efect).

Răspuns-model: Cauza: în partid nu puteau fi admiși „membrii claselor exploatatoare”. Efectul: au fost introduse criterii stricte pentru intrarea în partid.

Punctaj în barem: 7 puncte pentru orice relație cauză-efect corectă, cu rolul fiecărei informații. Alt exemplu din barem: cauza, trecerea partidului de la improvizații la rolul de partid-stat cu control pe termen lung; efectul, reformularea partidului, a statului și a economiei după modelul Uniunii Sovietice.

Cerința 6. (6 puncte)

Prezentați alte două practici politice totalitare utilizate în statul român, în afara celor precizate în sursele date.

Cum răspunzi. Cuvintele „în afara celor precizate în sursele date” înseamnă că nu repeți Securitatea, Miliția, supravegherea, arestările sau strămutările. Alegi alte două practici (de exemplu cenzura, cultul personalității, adoptarea unei constituții de tip sovietic) și le prezinți cu câte două informații.

Răspuns-model: Prima practică este cenzura. Din 1949, Direcția Generală a Presei și Tipăriturilor controla ce se publica, iar cărțile și publicațiile considerate dăunătoare regimului erau interzise. A doua practică este cultul personalității. Regimul comunist îl prezenta pe conducătorul partidului drept lider providențial, prin propagandă, portrete și discursuri oficiale, iar acest cult a devenit mai puternic în timpul lui Nicolae Ceaușescu.

Punctaj în barem: câte 1 punct pentru menționarea a două practici (de exemplu adoptarea Constituției din 1948, 1952 sau 1965, cenzura) și câte 2 puncte pentru prezentarea fiecăreia, cu două informații.

Cerința 7. (4 puncte)

Menționați o asemănare între două practici politice utilizate în statul român, în perioada 1990–1996.

Răspuns-model: Organizarea alegerilor parlamentare libere și pluralismul politic din perioada 1990–1996 au avut ambele caracter democratic.

Punctaj în barem: 4 puncte pentru orice asemănare corectă (de exemplu caracter democratic sau respectarea drepturilor și libertăților cetățenești). Se punctează numai menționarea asemănării.

Lecțiile din spate: România sub regimul comunist, Democrația după 1989, Analiza critică a surselor, Cauze și consecințe

Subiectul al II-lea (30 de puncte)

Sursa. Fragmentul (din Istoria românilor) descrie regimul fanariot: domniile de trei ani reconfirmate prin plata mucarerului, Sfatul domnesc, opoziția boierilor față de reformele fanariote și memoriile adresate în 1772 și 1790 puterilor creștine, cu cererea unirii, a independenței și a domnilor pământeni.

Cerința 1. (2 puncte)

Numiți un domn fanariot precizat în sursa dată.

Răspuns-model: Un domn fanariot precizat în sursă este Nicolae Mavrocordat.

Punctaj în barem: 2 puncte pentru oricare dintre răspunsurile Nicolae Mavrocordat sau Mihai Racoviță.

Cerința 2. (2 puncte)

Precizați secolul la care se referă sursa dată.

Răspuns-model: Sursa se referă la secolul al XVIII-lea (domniile din 1715–1730, memoriile din 1772 și 1790).

Punctaj în barem: 2 puncte pentru „al XVIII-lea”.

Cerința 3. (6 puncte)

Menționați statul care a impus regimul fanariot în Țările Române și un aspect cu privire la durata domniei în timpul acestui regim, la care se referă sursa dată.

Răspuns-model: Regimul fanariot a fost impus de Imperiul Otoman. Domniile se acordau de obicei pe trei ani și puteau fi reconfirmate de sultan, prin plata mucarerului.

Punctaj în barem: 3 puncte pentru „Imperiul Otoman” (sau Poarta) și 3 puncte pentru un aspect privind durata domniei (domniile de trei ani; reconfirmarea prin plată).

Cerința 4. (6 puncte)

Menționați, din sursa dată, două informații despre Sfatul domnesc.

Răspuns-model: Sfatul domnesc a continuat să fie principala instituție a statului în sprijinul domniei. Era alcătuit în special din boieri pământeni, dar și din dregători străini, rude și apropiați ai domnilor fanarioți, numiți de aceștia.

Punctaj în barem: câte 3 puncte pentru oricare două informații din sursă (principala instituție în sprijinul domniei; componența; atribuții în organizarea vieții interne).

Cerința 5. (10 puncte)

Formulați, pe baza sursei date, un punct de vedere referitor la memoriile boierești, susținându-l cu două informații selectate din sursă.

Răspuns-model: Memoriile boierești conțin solicitări referitoare la statutul internațional al Țărilor Române. Informațiile din sursă care susțin acest punct de vedere sunt: boierii au cerut ca noul stat să funcționeze sub protecția colectivă a Rusiei, a Imperiului Habsburgic și a Prusiei, iar memoriul din 1790 cerea neutralitate și neatârnare politică sub garanția Rusiei și a Imperiului Habsburgic.

Punctaj în barem: 4 puncte pentru punctul de vedere și câte 3 puncte pentru fiecare informație din sursă; cu o singură informație, 7 puncte. Baremul acceptă și alt punct de vedere, de exemplu că memoriile vizează instituția politică centrală (domnia), susținut cu informații despre domnii pământeni.

Cerința 6. (4 puncte)

Argumentați, printr-un fapt istoric relevant, afirmația conform căreia în secolul al XVI-lea au avut loc acțiuni politice care au vizat o instituție centrală din Transilvania sau din Țara Românească. (Se punctează prezentarea unui fapt istoric relevant și utilizarea conectorilor care exprimă cauzalitatea și concluzia.)

Răspuns-model: Afirmația este adevărată, deoarece după 1541, când Buda a fost cucerită de otomani, Transilvania a devenit principat autonom sub suzeranitate otomană. Dieta, adunarea stărilor, alegea principele și hotăra impozitele, iar principele conducea țara. Așadar, în secolul al XVI-lea s-au desfășurat acțiuni politice care au vizat instituțiile centrale din Transilvania.

Punctaj în barem: 4 puncte pentru un fapt relevant (baremul dă ca exemple organizarea Principatului Transilvaniei și Tratatul de la Alba Iulia), cu două informații despre el și cu conectori de cauzalitate și de concluzie.

Lecțiile din spate: Secolul fanariot, Instituții centrale medievale, Transilvania medievală, Analiza critică a surselor

Subiectul al III-lea (30 de puncte)

Elaborați, în aproximativ două pagini, un eseu despre statul român în a doua jumătate a secolului al XIX-lea – primele trei decenii ale secolului al XX-lea, având în vedere: menționarea a două măsuri de politică internă care au contribuit la constituirea și consolidarea statului român în perioada 1860–1865; precizarea constituției adoptate în statul român în a doua jumătate a secolului al XIX-lea și menționarea a două aspecte referitoare la prevederile acesteia; prezentarea unui fapt istoric desfășurat în Transilvania în anul 1918, pentru realizarea României Mari; formularea unui punct de vedere referitor la politica internă a României în perioada 1919–1927 și susținerea lui printr-un argument istoric.

Plan de răspuns pe baremul oficial

• Două măsuri de politică internă, 1860–1865 (2 × 3 puncte). De exemplu constituirea Adunării legislative unice la București, Legea rurală sau Legea instrucțiunii publice.
• Constituția din 1866 (2 + 2 × 3 puncte). O numești (2 puncte) și menționezi două aspecte: separarea puterilor în stat, monarhia constituțională, garantarea drepturilor cetățenești.
• Un fapt din Transilvania, 1918 (2 + 3 puncte). De exemplu Adunarea Națională de la Alba Iulia organizată de Consiliul Național Român Central sau adoptarea Rezoluției, cu două informații și o relație cauză-efect (3 puncte; 1 punct pentru o singură informație).
• Punct de vedere despre politica internă din 1919–1927 (1 + 4 puncte). O afirmație (de exemplu „au fost folosite practici politice cu caracter democratic”), susținută printr-un fapt istoric cu două informații și cu conectori.
• Redactarea (6 puncte).

Eseu-model (505 de cuvinte)

În a doua jumătate a secolului al XIX-lea și în primele trei decenii ale secolului al XX-lea, statul român a trecut de la unirea Principatelor la România Mare. Consolidarea sa a presupus unificarea instituțiilor, reforme sociale, adoptarea unor constituții moderne și realizarea unității naționale. Schimbarea teritorială a fost însoțită de organizarea politică a statului.

În perioada 1860–1865, două măsuri de politică internă au contribuit la consolidarea acestuia. Prima a fost constituirea Adunării legislative unice la București, în 1862. Astfel, unirea realizată prin dubla alegere a lui Alexandru Ioan Cuza a dobândit o organizare instituțională comună, în locul funcționării a două adunări separate. A doua măsură a fost adoptarea Legii rurale din 1864, prin care țăranii clăcași au fost împroprietăriți. Reforma a făcut parte din programul de modernizare promovat de Cuza și de guvernul lui Mihail Kogălniceanu. În același an, Statutul dezvoltător al Convenției de la Paris a întărit autoritatea domnitorului, pe fondul conflictului dintre puterea executivă și Adunare. Consolidarea statului a inclus, prin urmare, atât reforme, cât și tensiuni privind exercitarea puterii.

Constituția adoptată în a doua jumătate a secolului al XIX-lea este cea din 1866, elaborată după venirea lui Carol de Hohenzollern-Sigmaringen. Un prim aspect al prevederilor sale este monarhia constituțională ereditară: tronul se transmitea în dinastia conducătoare, potrivit regulilor stabilite prin legea fundamentală. Al doilea aspect este separarea puterilor. Puterea legislativă revenea domnului și Parlamentului bicameral, alcătuit din Adunarea Deputaților și Senat; executivul era exercitat de domn prin miniștri, iar justiția prin instanțele judecătorești. Constituția garanta și drepturi cetățenești, precum libertatea individuală, libertatea presei și dreptul de asociere. Aceste prevederi ofereau un cadru juridic pentru funcționarea instituțiilor și pentru activitatea politică.

Un fapt istoric desfășurat în Transilvania în 1918 este Marea Adunare Națională de la Alba Iulia, din 1 decembrie. Organizată de Consiliul Național Român Central, ea a reunit delegați ai românilor și o numeroasă participare populară. Deoarece destrămarea Austro-Ungariei permitea exprimarea voinței naționale, reprezentanții românilor au adoptat rezoluția unirii cu România. Documentul nu prevedea doar unirea, ci și principii pentru organizarea viitorului stat: libertate națională pentru popoarele conlocuitoare, libertate confesională și un regim democratic. Așadar, hotărârea de la Alba Iulia a legat realizarea unității naționale de un program de drepturi și reforme.

Consider că politica internă a României din perioada 1919–1927 a urmărit consolidarea statului național unitar prin practici democratice. Un argument este adoptarea Constituției din 1923, în timpul regelui Ferdinand I. Noua lege fundamentală definea România ca stat național, unitar și indivizibil și menținea separarea puterilor. Ea consacra votul universal masculin, înlocuind sistemul cenzitar, și garanta drepturi fără deosebire de origine etnică, limbă sau religie. Deoarece unirea provinciilor din 1918 schimbase structura teritorială și populația statului, era necesară adaptarea cadrului constituțional la această realitate. Așadar, Constituția din 1923 a oferit o bază juridică pentru integrarea politică a provinciilor și pentru lărgirea participării cetățenilor la viața publică.

În concluzie, reformele lui Cuza, Constituția din 1866, unirea din 1918 și organizarea constituțională din 1923 reprezintă etape legate între ele. Statul român s-a consolidat prin instituții comune, transformări sociale și afirmarea unor principii democratice.

Punctaj în barem: 24 de puncte pentru informația istorică și 6 puncte pentru ordonarea și exprimarea ideilor.

Lecțiile din spate: Reformele lui Alexandru Ioan Cuza, Constituțiile României, Marea Unire din 1918, România interbelică

Mai departe

• Bacalaureat la istorie: programa, structura probei și lecțiile
• Bac istorie 2026: subiectele din iulie și august 2026
• Simularea Bacalaureatului, pe probe

Întrebări frecvente