Democrația după 1989

Revoluția din decembrie 1989 a încheiat regimul comunist și a deschis revenirea la pluralism politic și alegeri libere. La 20 mai 1990, cetățenii au ales Senatul și Camera Deputaților. Aceste camere au lucrat și ca Adunare Constituantă, care a adoptat o nouă Constituție în 1991. Constituția a fost aprobată prin referendumul din 8 decembrie 1991. Ea a așezat statul pe principii precum drepturile cetățenilor, pluralismul și separația puterilor.

O democrație are nevoie și de aplicarea regulilor: competiție politică, libertatea exprimării, instituții care se controlează reciproc și posibilitatea de a contesta deciziile autorităților. În 2003, Constituția a fost revizuită, apoi republicată. Revizuire înseamnă modificarea textului existent, nu revenirea la Constituția comunistă din 1965.

Etapele importante ale democrației postcomuniste:

• Decembrie 1989: Consiliul Frontului Salvării Naționale preia puterea provizoriu; la 31 decembrie sunt legalizate partidele.
• 20 mai 1990: primele alegeri libere; Ion Iliescu este ales președinte, iar Parlamentul devine Adunare Constituantă.
• Aprilie–iunie 1990: manifestația din Piața Universității; la 13–15 iunie, mineri aduși în București sunt folosiți pentru a o dispersa, eveniment numit „mineriada”.
• 8 decembrie 1991: cetățenii aprobă prin referendum Constituția.
• 1996: prima alternanță la putere prin alegeri; Emil Constantinescu este ales președinte.
• 1999: este înființat CNSAS, care permite accesul la dosarele Securității.
• 2003: revizuirea Constituției, aprobată la referendum; mandatul prezidențial crește de la 4 la 5 ani.

Exemplu rezolvat — un caz pe pași: cine a ales și cine a aprobat? Cerința: explică ce s-a decis la 20 mai 1990 și ce la 8 decembrie 1991.

1. La 20 mai 1990 cetățenii au votat persoane: deputați, senatori și președintele țării. Era o alegere de reprezentanți.
2. Parlamentul ales a lucrat și ca Adunare Constituantă și a redactat o Constituție nouă.
3. La 8 decembrie 1991 cetățenii au votat un text: au aprobat Constituția prin referendum.
4. Concluzie: primul vot a ales oamenii care au scris legea fundamentală, iar al doilea a aprobat legea scrisă de ei.

Democrația se măsoară prin mai multe criterii: alegeri libere și corecte, pluralism politic, libertatea presei, independența justiției și respectarea drepturilor minorităților. Pe parcursul anilor 1990, tranziția a fost marcată de dificultăți economice, inflație și privatizări contestate. Pentru un răspuns de Bac, aceste dificultăți se menționează alături de progresele înregistrate.

Un test important este alternanța la guvernare: oponenți politici care câștigă alegerile și preiau puterea fără violență. În România, aceasta a avut loc în 1996, 2000 și în anii următori. Alte instituții relevante sunt Curtea Constituțională, Consiliul Superior al Magistraturii și Avocatul Poporului.

Constituția din 1965 consacra rolul conducător al Partidului Comunist Român, iar instituțiile statului erau subordonate acestuia. După 1989, au putut funcționa din nou partide și organizații politice diferite, iar ordinea politică a fost reconstruită în jurul pluralismului. Parlamentul ales în 1990 a fost bicameral, cu Senat și Cameră a Deputaților.

Constituția din 1991 a prevăzut că România este o republică și un stat de drept, democratic și social. Textul protejează pluralismul politic, drepturile și libertățile, alegerile și accesul la justiție. Puterea este organizată prin instituții cu atribuții diferite: Parlamentul legiferează, Guvernul exercită conducerea administrației și aplică programul de guvernare, iar instanțele judecătorești înfăptuiesc justiția. Președintele este ales prin vot universal direct și are atribuții distincte de cele ale Guvernului. Parlamentul îl poate suspenda, iar demiterea se decide prin referendum; mecanismul a fost folosit față de președintele Traian Băsescu în 2007 și în 2012, iar în ambele cazuri el a rămas în funcție. Revizuirea din 2003 a modificat regulile unor instituții și a creat temeiul constituțional al integrării în Uniunea Europeană.

Exemplu rezolvat — de la regulă la instituție: o sursă din 1991 arată că cetățenii pot forma partide, iar o a doua descrie alegeri la care participă mai multe partide. (1) Din prima identifici dreptul de asociere politică. (2) Din a doua identifici competiția electorală. (3) Compari norma cu situația: dreptul scris creează cadrul, iar alegerile arată folosirea lui. (4) Nu concluzionezi că existența unui articol garantează, prin ea însăși, aplicarea deplină a tuturor libertăților; verifici faptele și instituțiile.

Tranziția a fost însoțită de dezbateri despre cum se tratează trecutul. Unele state au adoptat legi de lustrație, adică limitarea accesului la funcții publice pentru foști colaboratori ai regimului; în România, accentul s-a pus pe deschiderea arhivelor prin CNSAS. Dosarele trebuie citite critic, pentru că au fost produse de Securitate.

Exemplu rezolvat — calcularea intervalelor. Cerința: câți ani au trecut de la primele alegeri libere (1990) până la prima alternanță la putere (1996) și până la revizuirea Constituției (2003)?

1. Scădem: $1996-1990=6$ ani.
2. Scădem: $2003-1990=13$ ani.
3. Observăm că o singură schimbare de guvernare nu arată maturitatea democrației: în 1996 puterea a trecut pașnic la opoziție, dar consolidarea instituțiilor a continuat. Aceeași observație se aplică alegerilor din 2000, când puterea a trecut din nou la fostul președinte Ion Iliescu.
4. Concluzie: tranziția s-a făcut în etape, iar fiecare etapă are criterii proprii de evaluare.

Între 1990 și 2007, politica externă a României a avut ca obiectiv aderarea la NATO și la Uniunea Europeană. Condițiile de aderare au inclus reforme ale justiției, ale administrației și ale economiei. Prin aceasta, evoluția democratică internă a fost legată de integrarea europeană.

Păstrează ordinea 1989 — sfârșitul regimului comunist, 1990 — alegeri parlamentare și Adunare Constituantă, 1991 — Constituția aprobată la referendum, 2003 — revizuirea Constituției. Explică fiecare reper cu rolul său. Când o sursă folosește termenul „democrație”, arată prin ce mecanisme concrete poate fi susținut: pluralism, vot, drepturi, separația puterilor și controlul legalității.

Exemplu: dacă o sursă amintește alegerile din mai 1990, iar alta referendumul din decembrie 1991, precizezi că primul a ales Parlamentul care a elaborat Constituția, iar al doilea a aprobat legea fundamentală. Cele două voturi au obiecte diferite. Dacă apare anul 2003, vorbești despre revizuire, nu despre adoptarea Constituției inițiale.

Exemplu în format de examen (text elaborat). Sursa A: la 20 mai 1990 au loc primele alegeri libere după 1989. Sursa B: în 1996, Emil Constantinescu câștigă alegerile prezidențiale în fața președintelui în funcție. Cerințe:

1. Menționează anul adoptării Constituției României prin referendum.
2. Precizează un criteriu al democrației ilustrat de sursa B.
3. Scrie o relație cauză-efect între alegerile libere din 1990 și revenirea pluralismului politic.

Barem sumar: 6 puncte pe item; la cerința 2 se acceptă alternanța la putere. La cerința 3 se acceptă formulări în care cauza este organizarea alegerilor libere, iar efectul este activitatea mai multor partide în Parlament.

Greșeli frecvente

• Greșit: Constituția democratică a intrat în vigoare chiar în ziua Revoluției din 1989.
  Corect: Adunarea Constituantă a adoptat-o în 1991, iar cetățenii au aprobat-o la referendumul din 8 decembrie.
• Greșit: alegerile din 20 mai 1990 și referendumul din 8 decembrie 1991 au avut același obiect.
  Corect: primele au ales reprezentanți; referendumul a aprobat Constituția.
• Greșit: revizuirea din 2003 a fost prima Constituție democratică după comunism.
  Corect: textul inițial este din 1991; în 2003 a fost modificat.
• Greșit: expresia „republică” dovedește singură existența pluralismului.
  Corect: pluralismul depinde de reguli și de practica politică; și regimul comunist folosea termenul „republică”.

Înainte și după