Constituțiile României

Constituția este legea fundamentală a unui stat. Ea arată cum este organizată puterea și ce drepturi sunt recunoscute cetățenilor. România a avut constituții în regimuri politice diferite. Când comparăm două constituții, verificăm forma de guvernământ, instituțiile care fac legile, felul în care este aleasă conducerea și drepturile prevăzute.

Constituția din 1866 a organizat statul condus de Carol I ca monarhie constituțională. Parlamentul avea două camere, iar votul era cenzitar: participarea depindea de condiții de avere. Constituția din 1923, adoptată după Marea Unire, a păstrat monarhia și a exprimat noua organizare a României întregite. Constituția din 1938 a mărit puterea regelui Carol al II-lea. Constituțiile din 1948, 1952 și 1965 aparțin perioadei comuniste. Constituția din 1991, adoptată după Revoluția din 1989, a întemeiat cadrul constituțional al republicii democratice, cu pluralism politic și drepturi fundamentale. Ea a fost revizuită în 2003.

Principalele constituții se pot ordona pe un tabel:

• 1866 (1/13 iulie): modelată după Constituția Belgiei din 1831; monarhie constituțională, putere împărțită între rege și Parlament, vot cenzitar pe colegii, adică pe categorii de alegători stabilite după avere.
• 1923 (28 martie): constituția României Mari; votul universal pentru bărbații majori, egalitatea cetățenilor în fața legii și proprietatea asupra bogățiilor subsolului în beneficiul statului.
• 1938 (27 februarie): constituția regimului autoritar al lui Carol al II-lea; puterea regelui crește, iar libertățile sunt restrânse.
• 1948 (13 aprilie): constituția Republicii Populare Române, după modelul sovietic; rolul conducător al partidului comunist.
• 1952 (24 septembrie) și 1965 (21 august): constituții comuniste; cea din 1965 introduce denumirea „Republica Socialistă România”.
• 1991 (21 noiembrie, aprobată prin referendum la 8 decembrie): constituția democratică; pluralism politic, drepturi fundamentale și separația puterilor în stat.
• 2003: revizuirea Constituției din 1991, aprobată prin referendum în octombrie; ea a pregătit aderarea la NATO și la Uniunea Europeană.

Forma de guvernământ s-a schimbat o singură dată între 1866 și 1991: monarhia a fost înlocuită cu republica la 30 decembrie 1947. Cuvântul „republică” nu înseamnă însă automat democrație: constituțiile din 1948, 1952 și 1965 numeau statul republică, dar partidul unic controla viața politică.

Un alt criteriu de comparare este drepturile cetățenilor. În 1866, votul depindea de avere. În 1923, toți bărbații majori votau. Femeile au obținut drepturi politice limitate prin Constituția din 1938 și drept de vot prin legea electorală din 1946; egalitatea în drepturi între femei și bărbați este afirmată expres în constituțiile de după 1948 și în cea din 1991.

Exemplu rezolvat — ce constituție descrie textul? Un text spune: „Parlamentul are două camere, alegătorii sunt împărțiți în colegii după avere, iar în fruntea statului se află un principe străin.”

1. Identificăm forma de guvernământ: la conducerea statului se află un principe, deci monarhie.
2. Identificăm regula votului: împărțirea după avere înseamnă vot cenzitar.
3. Comparăm cu tabelul: votul universal pentru bărbați apare abia în 1923, deci textul nu descrie constituția din 1923.
4. Concluzie: textul se potrivește Constituției din 1866, cea de după venirea lui Carol I.

O constituție trebuie citită în contextul anului în care a fost adoptată. 1866 urmează venirii lui Carol I și consolidării statului modern; textul nu mai menționează dependența față de Imperiul Otoman. 1923 urmează schimbărilor de după 1918; Parlamentul rămâne bicameral, iar reprezentarea politică se lărgește prin votul universal masculin. 1938 marchează regimul autoritar regal: regele primește un rol dominant în sistemul politic. În 1948, după înlăturarea monarhiei, constituția proclamă republica populară. Textele din 1952 și 1965 exprimă evoluția regimului comunist; cel din 1965 numește statul „Republica Socialistă România”. În 1991, forma de guvernământ este republica, iar textul garantează pluralismul politic; forma republicată după 2003 menționează expres separația și echilibrul puterilor.

Exemplu rezolvat — identificarea unei schimbări politice din două surse: o primă sursă prezintă un Parlament format din Cameră și Senat, cu un monarh în fruntea statului; a doua sursă descrie o republică și pluralism politic. (1) Identificăm forma de guvernământ: monarhie în prima sursă, republică în a doua. (2) Identificăm instituțiile și principiile, fără a presupune că toate drepturile erau exercitate identic în cele două epoci. (3) Formulăm comparația: prima sursă poate fi plasată în cadrul constituțiilor din 1866 sau 1923, dar nu putem alege între ele numai din aceste două indicii; a doua se potrivește Constituției din 1991. Pentru o identificare exactă a primei constituții mai este necesar un indiciu, de pildă anul, regulile votului sau contextul Marii Uniri.

Exemplu rezolvat — calcularea intervalelor între constituții. Cerința: câți ani au trecut între Constituția din 1866 și cea din 1923, între 1923 și 1938, și între 1991 și revizuirea din 2003?

1. Scădem: $1923-1866=57$ de ani.
2. Scădem: $1938-1923=15$ ani.
3. Scădem: $2003-1991=12$ ani.
4. Concluzie: constituția din 1866 a rămas în vigoare mult timp, cu modificări, în vreme ce în secolul XX schimbările de regim au dus la texte noi la intervale scurte; constituția din 1991 a fost revizuită, nu înlocuită.

Pentru a compara constituțiile, folosim patru întrebări: cine conduce statul, cine face legile, cine poate vota și ce drepturi sunt garantate. În 1866, regele numea guvernul și putea refuza legile; în 1923, regele avea tot drept de veto, dar parlamentul avea un rol mai mare; în 1938, regele conducea efectiv statul; în 1991, președintele este ales prin vot și are atribuții limitate de lege. Răspunsurile la aceste întrebări arată mai bine regimul politic decât titlul constituției. De exemplu, două texte pot folosi aceeași denumire de republică și pot descrie regimuri foarte diferite.

La analiza unei surse de Bac, deosebește prevederea constituțională de practica politică. Un text poate enunța drepturi și instituții, iar exercitarea lor să fie limitată de regimul în care funcționează. Nu deduce anul unei constituții dintr-un singur cuvânt precum „Parlament”. Caută împreună data, forma de guvernământ, instituțiile și contextul.

Exemplu: dacă sursa vorbește despre „Republica Socialistă România”, identifici constituția din 1965 prin denumirea statului. Dacă sursa spune doar „republică”, răspunsul nu este încă suficient: și alte constituții republicane folosesc această formă de guvernământ. Compari apoi instituțiile și anul indicat de sursă. Revizuirea din 2003 nu este o nouă constituție separată de cea adoptată în 1991.

Exemplu în format de examen (text elaborat). Sursa A (parafrazată): Constituția din 1923 definește România ca regat național, unitar și indivizibil. Sursa B (parafrazată): Constituția din 1948 definește România ca republică populară. Cerințe:

1. Menționează anul fiecărei constituții din surse.
2. Precizează forma de guvernământ din sursa B.
3. Formulează un punct de vedere despre diferența dintre cele două regimuri și susține-l cu două argumente.

Barem sumar: 6 puncte pe item; la cerința 3 se acordă 2 puncte pentru punctul de vedere și câte 2 pentru fiecare argument, de exemplu forma de guvernământ și rolul partidului unic.

Greșeli frecvente

• Greșit: Constituția din 1866 a fost o constituție republicană.
  Corect: Ea a organizat monarhia constituțională; republica a fost proclamată mult mai târziu.
• Greșit: Constituția din 1923 a creat Marea Unire.
  Corect: Marea Unire a avut loc în 1918; constituția din 1923 a organizat statul întregit.
• Greșit: Constituția din 2003 este o constituție complet nouă.
  Corect: În 2003 a fost revizuită Constituția adoptată în 1991.

Înainte și după