Transilvania medievală

În Evul Mediu, Transilvania a fost o regiune în care au trăit împreună mai multe comunități: românii, maghiarii, secuii și sașii. Ei aveau limbi, credințe și obiceiuri diferite. Din acest motiv, istoricii spun că Transilvania a fost un spațiu multietnic și multiconfesional, adică un loc în care existau mai multe religii.

Românii erau ortodocși. Maghiarii, secuii și sașii erau romano-catolici. În secolul al XVI-lea au apărut noi biserici creștine: sașii au trecut la luteranism, iar o parte dintre maghiari au devenit reformați (calvini) sau unitarieni. În 1568, Dieta de la Turda a hotărât că cele patru religii, catolică, luterană, reformată și unitariană, sunt libere.

Cele mai multe familii trăiau la sat. Oamenii lucrau pământul, creșteau vite și oi, tăiau lemn și făceau unelte simple. Casele erau din lemn sau din lut, iar în mijlocul satului se afla biserica. În multe sate săsești, biserica era înconjurată de ziduri groase și de turnuri. Când veneau dușmani, oamenii se adăposteau înăuntru cu animalele și cu hrana. Acestea sunt bisericile fortificate. Cele de la Biertan și Prejmer sunt înscrise pe lista UNESCO.

Din secolul al XII-lea, regii Ungariei au adus în Transilvania coloniști sași, iar în secolele următoare au crescut orașele. Orașe mari erau Sibiu, Brașov, Sighișoara, Bistrița, Cluj și Alba Iulia. Orașele aveau ziduri, turnuri și o piață. Meșteșugarii, adică oamenii care făceau obiecte cu mâna, se grupau în bresle: cizmarii într-o breaslă, fierarii în alta, croitorii în alta. Fiecare breaslă avea reguli și, uneori, un turn de apărare. La Sighișoara se văd și astăzi turnurile breslelor și Turnul cu Ceas. La Brașov, Biserica Neagră a fost construită între anii 1383 și 1477.

În târguri se vindeau animale, grâu, piei, cuțite și pânză. Negustorii veneau din alte orașe și chiar din alte țări.

Între comunități existau înțelegeri, dar și neînțelegeri. Oamenii din locuri diferite au împrumutat unii de la alții cuvinte, mâncăruri și obiceiuri. Astăzi, numele orașelor poartă urme ale acestei istorii: Sibiu are și denumirea germană Hermannstadt, Brașov are denumirea Kronstadt, iar Cluj are denumirea maghiară Kolozsvár.

Ca să aflăm cum era viața atunci, folosim cărți vechi, acte, obiecte din muzee și clădirile păstrate. O fotografie a unei biserici fortificate ne arată zidurile, dar nu ne spune cum trăiau oamenii înăuntru.

Fișe de lucru: Transilvania în Evul Mediu

Două fișe de lucru pentru lecția „Transilvania în Evul Mediu”. Prima fixează noțiunile, iar a doua le aplică în întrebări mai dificile; fiecare are cheia răspunsurilor pe pagina a doua.

• 

  Transilvania în Evul Mediu: noțiuni

  Deschide fișa
• 

  Transilvania în Evul Mediu: aplică

  Deschide fișa

Greșeli frecvente

• Greșit: O biserică fortificată era doar un loc de rugăciune.
  Corect: Putea servi și drept loc de refugiu.
• Greșit: Toate localitățile medievale erau identice.
  Corect: Satele, târgurile și orașele aveau roluri diferite.
• Greșit: În Transilvania medievală trăia un singur popor.
  Corect: Au trăit români, maghiari, secui și sași, cu limbi, credințe și obiceiuri diferite.

Înainte și după