Simulare Bac psihologie 2026: subiectele, baremul și rezolvarea

Documentele oficiale

Subiectele și baremele oficiale sunt publicate de Ministerul Educației; mai jos sunt linkurile către ele, pe profiluri.

Datele probei

Pagina oficială de arhivă a subiectelor: subiecte.edu.ro/2027/arhiva.

• Simularea probelor scrise: proba E.d) a fost pe 25 martie 2026, conform calendarului din OMEC 6.059/2025, anexa 2 (lista subiectelor și baremelor: subiecte2026.edu.ro).
• Lucrarea durează trei ore de lucru efectiv, cum scrie în antetul subiectului. Subiectele și baremele se publică în ziua probei, la ora 15:00.

Psihologie (profil umanist): simularea din martie 2026

Simulare. Profilul umanist din filiera teoretică, profilul servicii din filiera tehnologică și toate profilurile și specializările din filiera vocațională, cu excepția profilului militar. Toate subiectele sunt obligatorii; se acordă 90 de puncte pentru subiecte și 10 din oficiu; timpul de lucru efectiv este de trei ore.

Subiectul I (30 de puncte)

La fiecare item se alege o singură variantă corectă; baremul acordă câte 3 puncte pentru fiecare dintre cele zece răspunsuri corecte.

1. (3 puncte)

Senzația reflectă doar însușiri: a. complexe ale unui obiect sau fenomen prin acțiunea directă asupra analizatorului; b. concrete și caracteristice redate schematic; c. separate ale unui obiect sau fenomen prin acțiunea directă asupra analizatorului; d. separate ale unui obiect sau fenomen prin acțiunea indirectă asupra analizatorului.

Rezolvare. Senzația este procesul cognitiv elementar care reflectă însușiri izolate (culoare, sunet, temperatură), nu obiectul întreg, și apare doar cât timp stimulul acționează direct asupra analizatorului. Însușirile complexe aparțin percepției, iar acțiunea indirectă nu produce senzație.

Răspuns: c.

Punctaj în barem: 3 puncte pentru varianta c. Lecție: Senzații și percepții.

2. (3 puncte)

Percepția ne furnizează informații despre totalitatea însușirilor concrete ale unui obiect/fenomen, de aceea spunem că este: a. bogată în conținut; b. săracă în conținut; c. schematică; d. panoramică.

Rezolvare. Percepția reflectă obiectul ca întreg, cu multe însușiri concrete deodată, deci este bogată în conținut. Imaginile schematice sunt caracteristice reprezentării, nu percepției.

Răspuns: a.

Punctaj în barem: 3 puncte pentru varianta a. Lecție: Senzații și percepții.

3. (3 puncte)

Un inginer mecanic auto primește solicitarea de a desena un motor de autoturism. Imaginea realizată în plan mintal face referire la: a. informații auditive; b. informații euristice; c. o reprezentare generală; d. percepția timpului.

Rezolvare. Inginerul nu are motorul în fața ochilor, deci nu percepe. El evocă o imagine mintală construită din experiența anterioară, care păstrează trăsăturile comune ale motoarelor de autoturism, nu pe ale unui singur motor. Aceasta este o reprezentare generală.

Răspuns: c.

Punctaj în barem: 3 puncte pentru varianta c. Lecție: Reprezentări mentale.

4. (3 puncte)

Matei reacționează diferit în ceea ce privește responsabilitățile sale școlare în relațiile cu părinții și cu prietenii. Această reacție este provocată de: a. procesele intelective mijlocite; b. fenomenele imaginilor secundare și primare; c. mecanismele actelor intuitiv-figurative; d. activitățile/procesele motivaționale cu caracter pulsatoriu și tensional.

Rezolvare. Diferența de conduită în raport cu aceeași responsabilitate, după contextul social, ține de motivație: motivele (impulsuri, trebuințe, intenții) variază în intensitate și se activează sau se atenuează după situație, de aceea au caracter pulsatoriu și tensional. Celelalte variante privesc procese cognitive.

Răspuns: d.

Punctaj în barem: 3 puncte pentru varianta d. Lecție: Motivația.

5. (3 puncte)

La întâlnirea unor situații noi sau neprevăzute se impune reactivarea, restructurarea și redistribuirea energetică a organismului, tensionarea sau detensionarea persoanei în cauză. Acest lucru se datorează proceselor psihice: a. afective; b. perceptive; c. cognitive; d. mnezice.

Rezolvare. Mobilizarea energetică a organismului și tensionarea sau detensionarea persoanei sunt rolul proceselor afective, care reglează energetic conduita în situații noi.

Răspuns: a.

Punctaj în barem: 3 puncte pentru varianta a. Lecție: Emoții și reglare.

6. (3 puncte)

În profesia de pilot de avion este importantă: a. persistența în timp a atenției concentrate pe un singur obiect; b. distragerea atenției; c. cantitatea de elemente asupra căreia își poate orienta și concentra atenția; d. rigiditatea atenției.

Rezolvare. Pilotul urmărește simultan mai mulți indicatori și semnale, deci contează volumul atenției, adică numărul de elemente pe care le poate cuprinde. Distragerea și rigiditatea sunt calități nedorite, iar concentrarea pe un singur obiect nu acoperă munca lui.

Răspuns: c.

Punctaj în barem: 3 puncte pentru varianta c. Lecție: Atenția și conștiința.

7. (3 puncte)

Renunțarea la comportamente adictive (dependența de tutun, alcool, droguri) implică efort voluntar. Această situație se explică prin orientarea efortului voluntar în direcția: a. tergiversării acțiunii; b. inhibării unei acțiuni; c. continuării periodice a acțiunii; d. amânării acțiunii.

Rezolvare. Efortul voluntar poate susține o acțiune sau o poate opri. Renunțarea la o dependență înseamnă oprirea unui comportament, deci inhibarea unei acțiuni.

Răspuns: b.

Punctaj în barem: 3 puncte pentru varianta b. Lecție: Voința.

8. (3 puncte)

Imaginea obținută în urma reprezentării, în raport cu imaginea perceptivă, este: a. secundară; b. primară; c. complexă; d. bogată în conținut.

Rezolvare. Imaginea perceptivă este primară, fiindcă se formează în prezența obiectului. Imaginea reprezentării este secundară: ea apare în absența obiectului și derivă din cea perceptivă, fiind mai schematică și mai săracă.

Răspuns: a.

Punctaj în barem: 3 puncte pentru varianta a. Lecție: Reprezentări mentale.

9. (3 puncte)

Adela exersează, studiază cu plăcere la fizică, participă la diverse competiții, ceea ce evidențiază orientarea sa către acest domeniu. Exemplul ilustrează: a. concepția sa despre lume și viață; b. aspirațiile sale; c. convingerile sale; d. prezența intereselor.

Rezolvare. Orientarea selectivă și durabilă către un domeniu, însoțită de plăcerea de a-l studia și de activitate repetată, definește interesul. Concepția despre lume și convingerile sunt forme mai generale, iar aspirațiile privesc scopuri viitoare.

Răspuns: d.

Punctaj în barem: 3 puncte pentru varianta d. Lecție: Motivația.

10. (3 puncte)

Mirosul de cozonac îi trezește Rodicăi o stare afectivă plăcută care îi amintește de perioada de sărbători din casa bunicii. Procesul manifestat este: a. tonul afectiv al proceselor cognitive; b. emoție curentă; c. dispoziție afectivă; d. emoție superioară.

Rezolvare. Mirosul este o senzație, iar starea plăcută care o însoțește direct este tonul afectiv al unui proces cognitiv. Baremul oficial indică varianta a.

Răspuns: a.

Punctaj în barem: 3 puncte pentru varianta a. Lecție: Emoții și reglare.

Subiectul al II-lea (30 de puncte)

Textul-suport spune, în esență, că limbajul poate afecta gândirea atât de puternic încât aceasta să fie modificată sau limitată de cuvintele utilizate, adică oamenii ar gândi doar în limitele limbajului pe care îl posedă. Textul integral este în PDF-ul oficial.

a) (6 puncte)

Precizați înțelesul a două procese/fenomene psihice la care se face referire în text.

Rezolvare. Textul se referă la limbaj și la gândire. Pentru fiecare dăm înțelesul:

• Limbajul este activitatea psihică de comunicare prin intermediul limbii, adică al unui sistem de semne (cuvinte) și de reguli de combinare, folosit pentru a transmite și a primi informații.
• Gândirea este procesul cognitiv superior prin care realitatea este reflectată mijlocit și generalizat, cu ajutorul noțiunilor, în scopul înțelegerii și al rezolvării de probleme.

Răspuns: limbajul și gândirea, fiecare cu definiția de mai sus.

Punctaj în barem: câte 1 punct pentru menționarea fiecăruia dintre cele două procese sau fenomene (2 puncte) și câte 2 puncte pentru înțelesul fiecăruia (4 puncte). Lecții: Limbajul, Gândirea și decizia.

b) (6 puncte)

Menționați trei caracteristici ale unuia dintre procesele/fenomenele psihice din text și precizate la subpunctul a).

Rezolvare. Alegem gândirea. Trei caracteristici:

• Caracterul mijlocit: gândirea cunoaște dincolo de ce este dat direct, cu ajutorul noțiunilor, al experienței și al raționamentului.
• Caracterul generalizat: gândirea reține ceea ce este comun unei clase de obiecte sau fenomene.
• Caracterul abstract: gândirea se desprinde de însușirile neesențiale și operează cu însușirile esențiale.

Răspuns: caracter mijlocit, generalizat, abstract (pentru gândire). Pentru limbaj s-ar fi putut alege, de exemplu, caracterul convențional, caracterul de sistem sau caracterul social.

Punctaj în barem: câte 2 puncte pentru fiecare dintre cele trei caracteristici menționate corect (3 × 2 puncte). Lecție: Gândirea și decizia.

c) (8 puncte)

Explicați, în aproximativ o pagină, modul specific în care interacționează procesele/fenomenele psihice vizate de text și precizate la subpunctul a), utilizând termenii în sensul specific psihologiei.

Rezolvare. Răspunsul-model, pe idei:

1. Gândirea se exprimă și se fixează în limbaj: noțiunile sunt purtate de cuvinte, iar fără cuvinte rezultatele gândirii ar rămâne greu de comunicat și de păstrat.
2. Limbajul oferă gândirii instrumentul de operare: gândim prin cuvinte, propoziții și enunțuri, iar operațiile (analiza, sinteza, comparația, abstractizarea, generalizarea) se realizează în plan verbal.
3. Gândirea determină la rândul ei calitatea limbajului: un limbaj clar, coerent și logic presupune o gândire clară și ordonată.
4. Un limbaj sărac limitează gândirea, iar o gândire bogată îmbogățește limbajul. Dezvoltarea unuia o susține pe a celuilalt.
5. Concluzie: gândirea și limbajul sunt în unitate, dar nu se identifică. Gândirea poate opera și cu imagini, iar limbajul poate transmite și afecte, de aceea interacțiunea lor este reciprocă și nu o relație de limitare totală.

Răspuns: explicația de mai sus, dezvoltată în aproximativ o pagină (± un sfert de pagină).

Punctaj în barem: 8 puncte pentru explicare adecvată, în limita de spațiu cerută; 6 puncte pentru explicare adecvată fără încadrare în limita de spațiu; 3 puncte pentru explicare superficială, neconvingătoare. Lecții: Limbajul, Gândirea și decizia.

d) (4 puncte)

Ilustrați, printr-un exemplu concret, una dintre funcțiile limbajului.

Rezolvare. Funcțiile limbajului includ comunicarea, cognitivă (de instrument al gândirii), de reglare a conduitei, expresivă și persuasivă. Exemplu-model pentru funcția de comunicare: un elev îi explică unui coleg, prin cuvinte, cum se rezolvă o problemă de fizică, iar colegul înțelege și își corectează greșeala. Elevul a transmis informații prin limbaj, iar colegul le-a receptat.

Răspuns: orice exemplu concret, adecvat, pentru una dintre funcțiile limbajului.

Punctaj în barem: 4 puncte pentru orice exemplu concret, adecvat; 2 puncte pentru o explicație corectă, dar doar teoretică, fără exemplu concret. Lecție: Limbajul.

e) (6 puncte)

Argumentați un punct de vedere personal referitor la superioritatea abstractizării ca modalitate de operare a gândirii în raport cu comparația.

Rezolvare. Argumentare-model, cu teză, argumente și concluzie:

• Teză: abstractizarea este superioară comparației, pentru că duce gândirea mai departe.
• Argument 1: comparația pune în relație obiecte sau fenomene deja date și le arată asemănările și deosebirile, dar rămâne la nivelul acelor obiecte. Abstractizarea izolează însușirile esențiale și le separă de cele întâmplătoare, deci conduce la noțiuni.
• Argument 2: abstractizarea face posibilă generalizarea și formarea conceptelor, iar acestea sunt baza raționamentului și a științei.
• Argument 3: comparația este totuși o operație pregătitoare: nu putem abstractiza fără să fi comparat mai întâi, deci cele două sunt legate.
• Concluzie: abstractizarea este o modalitate superioară, pentru că dă accesul la esența fenomenelor, dar ea se sprijină pe comparație.

Răspuns: argumentare convingătoare, cu teză, argumente justificate și concluzie.

Punctaj în barem: 6 puncte pentru argumentare convingătoare; 2 puncte pentru argumentare neconvingătoare, superficială. Lecție: Gândirea și decizia.

Subiectul al III-lea (30 de puncte)

Textul-suport este un text biografic despre Margot Frank, sora mai mare a Annei Frank, de la nașterea ei la Frankfurt (1926) până la moartea la Bergen-Belsen (1945). Sursa indicată în subiect: pagina de Facebook a autoarei Alexandra Asmarandi, Margot Frank, sora tăcută din spatele unui jurnal care a schimbat lumea. Textul integral este în PDF-ul oficial, iar răspunsurile de mai jos se sprijină pe el.

1. (6 puncte)

Menționați, conform teoriei lui C. G. Jung, tipul temperamental al lui Margot Frank. Precizați, din text, două idei/afirmații prin care să justificați răspunsul dat.

Rezolvare. După C. G. Jung, tipul introvertit este orientat spre lumea interioară, iar cel extravertit spre exterior. Margot este introvertă, iar textul oferă ideile:

• are o fire blândă, retrasă, o fată care nu avea nevoie să vorbească tare ca să fie auzită;
• în ascunzătoare tăcea și studia, își făcea lecțiile singură;
• ținea un jurnal, al cărui conținut nu se cunoaște.

Răspuns: introvertit; justificări (oricare două): fire retrasă și tăcută, studiu singură, jurnal personal, nu se lăuda.

Punctaj în barem: 2 puncte pentru tipul introvertit; câte 2 puncte pentru fiecare dintre cele două idei din text (2 × 2 puncte). Lecție: Temperamentul.

2. (4 puncte)

Considerați că Margot Frank era o persoană demnă? Precizați, prin apel la text, un motiv prin care să susțineți răspunsul dat.

Rezolvare. Răspuns concordant cu textul: da. Motivul din text: familia a trebuit să se mute în Amsterdam, iar Margot s-a adaptat cu discreție și demnitate, a continuat să exceleze la școală și, în ascunzătoare, a rămas disciplinată și a păstrat ordinea în haos. Textul spune și că a rămas umană într-o lume care își pierduse umanitatea.

Răspuns: da, era o persoană demnă; motiv: s-a adaptat cu demnitate și a rămas disciplinată și umană în condiții extreme.

Punctaj în barem: 1 punct pentru un răspuns în concordanță cu textul (de exemplu că Margot Frank era o persoană demnă); 3 puncte pentru motivul precizat prin apel la text. Lecție: Caracterul.

3. (6 puncte)

Textul precizează, cu privire la Margot Frank, faptul că aceasta a reprezentat curajul suprem: acela de a rămâne uman într-o lume care își pierduse umanitatea. Menționați, pe baza textului dat, două motive care susțin această afirmație.

Rezolvare. Două motive din text:

• în ascunzătoarea din Amsterdam a continuat să studieze cu rigurozitate și să își păstreze visul de a deveni moașă, deci a păstrat speranța și grija pentru ceilalți în mijlocul pericolului;
• în foame, frig și boală, a rămas sprijinul surorii sale; textul o numește echilibrul și sprijinul nevăzut și spune că fără ea jurnalul Annei nu ar fi existat.

Răspuns: oricare două motive din text, de exemplu speranța și visul de a ajuta și sprijinul acordat surorii ei.

Punctaj în barem: câte 3 puncte pentru fiecare dintre cele două motive (2 × 3 puncte). Lecție: Caracterul.

4. (8 puncte)

Prezentați, în aproximativ o jumătate de pagină, caracterul lui Margot Frank conform teoriei lui G. W. Allport, evidențiind o trăsătură cardinală și două trăsături principale ale caracterului acesteia.

Rezolvare. G. W. Allport distinge trăsături cardinale (o singură trăsătură dominantă, care orientează întreaga viață), trăsături principale (puține, centrale, care descriu tipic persoana) și trăsături secundare (mai puțin constante). Răspuns-model, în aproximativ o jumătate de pagină:

„Caracterul lui Margot Frank poate fi descris prin trăsăturile propuse de G. W. Allport. Trăsătura cardinală este simțul datoriei, însoțit de grija față de ceilalți: el îi orientează conduita în școală, în ascunzătoare și în visul de a deveni moașă. Trăsăturile principale sunt disciplina, văzută în felul în care învăța singură cu rigurozitate, și modestia, pentru că reușea în tot ce făcea, dar nu se lăuda niciodată. Se adaugă blândețea și încrederea în educație și în bunătatea oamenilor. Prin urmare, caracterul lui Margot este unitar: o valoare dominantă, susținută de trăsături stabile.”

Răspuns: trăsătura cardinală: simțul datoriei/grija față de ceilalți; trăsături principale (oricare două): disciplina, modestia, blândețea, seriozitatea, încrederea în educație.

Punctaj în barem: 2 puncte pentru trăsătura cardinală; câte 2 puncte pentru fiecare dintre cele două trăsături principale (4 puncte); 1 punct pentru coerența prezentării; 1 punct pentru încadrarea în limita de spațiu (jumătate de pagină ± 1 rând). Lecții: Caracterul, Personalitatea.

5. (6 puncte)

Argumentați afirmația potrivit căreia geneza caracterului debutează în copilărie imediat după naștere, în procesul învățării sociale, pe căi foarte variate.

Rezolvare. Baremul cere o argumentare cu respectarea formei: premisă, conectori logici, concluzie. Argumentare-model:

• Premisă 1: caracterul nu este înnăscut, ci se formează prin interacțiunea copilului cu mediul social, începând din primele luni, când copilul se atașează de adulții din jur.
• Premisă 2: copilul învață normele și valorile prin imitație, prin modelele din familie, prin recompense și sancțiuni, prin joc, prin grădiniță și școală, adică pe căi foarte variate.
• Conector: deoarece trăsăturile de caracter (cinstea, responsabilitatea, respectul) se întăresc prin repetarea acestor experiențe, formarea caracterului începe devreme și continuă toată viața.
• Concluzie: prin urmare, geneza caracterului debutează în copilărie imediat după naștere, în procesul învățării sociale, pe căi foarte variate.

Răspuns: argumentare convingătoare, cu premise, conectori logici și concluzie.

Punctaj în barem: 6 puncte pentru argumentare convingătoare, cu respectarea formei (premisă, conectori logici, concluzie); 2 puncte pentru argumentare neconvingătoare, superficială. Lecții: Caracterul, Dezvoltare și atașament.

Întrebări frecvente