Subiecte Bac psihologie 2026: subiectele, baremul și rezolvarea

Documentele oficiale

Subiectele și baremele oficiale sunt publicate de Ministerul Educației; mai jos sunt linkurile către ele, pe profiluri.

Datele probei

Pagina oficială de arhivă a subiectelor: subiecte.edu.ro/2027/arhiva.

• Sesiunea iunie–iulie: proba E.d) a fost pe 2 iulie 2026, conform calendarului din OMEC 6.059/2025, anexa 1 (lista subiectelor și baremelor: subiecte2026.edu.ro).
• Sesiunea din august: proba E.d) a fost pe 12 august 2026. Subiectele ei sunt în arhiva oficială și nu sunt rezolvate pe această pagină.
• Lucrarea durează trei ore de lucru efectiv, cum scrie în antetul subiectului. Subiectele și baremele se publică în ziua probei, la ora 15:00.

Psihologie (profil umanist): sesiunea iunie–iulie 2026

Varianta 3. Profilul umanist din filiera teoretică, profilul servicii din filiera tehnologică și toate profilurile și specializările din filiera vocațională, cu excepția profilului militar. Toate subiectele sunt obligatorii; se acordă 90 de puncte pentru subiecte și 10 din oficiu; timpul de lucru efectiv este de trei ore.

Subiectul I (30 de puncte)

La fiecare item se alege o singură variantă corectă; baremul acordă câte 3 puncte pentru fiecare dintre cele zece răspunsuri corecte.

1. (3 puncte)

Caracterul conștient este o însușire a senzațiilor care apare: a. încă de la începutul vieții, din primele luni de existență; b. începând cu vârsta de 5 ani, când apare conștiința; c. după ce s-au dezvoltat gândirea, memoria și limbajul; d. la adult, când psihicul a atins apogeul dezvoltării.

Rezolvare. Senzația reflectă însușiri separate ale obiectelor, iar la om ea devine conștientă pe măsură ce se dezvoltă procesele psihice superioare: gândirea, memoria și limbajul, care permit sesizarea, denumirea și interpretarea senzației. Variantele a, b și d leagă caracterul conștient de o vârstă anume, ceea ce nu este legătura corectă.

Răspuns: c.

Punctaj în barem: 3 puncte pentru varianta c. Lecție: Senzații și percepții.

2. (3 puncte)

Durata percepției este determinată de: a. durata senzației; b. durata acțiunii stimulului; c. bogăția de conținut; d. mecanismele limbajului.

Rezolvare. Percepția se produce cât timp stimulul acționează direct asupra analizatorilor. Când stimulul dispare, percepția încetează, iar în locul ei poate rămâne o reprezentare. De aceea durata percepției depinde de durata acțiunii stimulului.

Răspuns: b.

Punctaj în barem: 3 puncte pentru varianta b. Lecție: Senzații și percepții.

3. (3 puncte)

Rezultatele procesului constructiv al reprezentării sunt conservate de către: a. voință; b. aptitudini; c. percepție; d. memorie.

Rezolvare. Reprezentarea este o imagine mintală construită pe baza experienței anterioare. Informațiile și imaginile construite se păstrează în memorie, proces care le fixează, le conservă și le reactualizează.

Răspuns: d.

Punctaj în barem: 3 puncte pentru varianta d. Lecții: Reprezentări mentale, Memoria.

4. (3 puncte)

Structurile motivaționale bazale și fundamentale ale personalității, forțele ei motrice cele mai puternice sunt: a. convingerile; b. interesele; c. idealurile; d. trebuințele.

Rezolvare. Trebuințele sunt starea de necesitate (biologică, psihologică, socială) care pune persoana în mișcare. Convingerile, interesele și idealurile sunt forme motivaționale ale personalității care se formează pe baza lor, deci nu sunt cele bazale.

Răspuns: d.

Punctaj în barem: 3 puncte pentru varianta d. Lecție: Motivația.

5. (3 puncte)

Componenta psihicului care determină apariția de produse noi, cu totul originale este: a. motivația; b. atenția; c. afectivitatea; d. creativitatea.

Rezolvare. Definiția creativității este chiar enunțul: capacitatea de a produce ceva nou, original și valoros. Motivația, atenția și afectivitatea susțin activitatea, dar nu sunt componenta care generează produsul original.

Răspuns: d.

Punctaj în barem: 3 puncte pentru varianta d. Lecție: Creativitatea.

6. (3 puncte)

Forma atenției care presupune depunerea unui efort pentru a atinge un anumit obiectiv, pentru a finaliza o anumită sarcină este: a. voluntară; b. postvoluntară; c. involuntară; d. expectativă.

Rezolvare. Atenția voluntară este orientată de un scop conștient și cere efort de menținere. Cea involuntară apare fără intenție și fără efort, iar cea postvoluntară urmează după ce activitatea a devenit interesantă și efortul scade.

Răspuns: a.

Punctaj în barem: 3 puncte pentru varianta a. Lecție: Atenția și conștiința.

7. (3 puncte)

Forma de autoreglare conștientă a conduitei care prin deliberări permite alegerea în cunoștință de cauză a unor variante de acțiune este reprezentată de: a. atenție; b. memorie; c. voință; d. gândire.

Rezolvare. Voința reglează conștient conduita: persoana deliberează (cântărește variantele), decide, execută și își controlează acțiunea. Atenția, memoria și gândirea sunt procese cognitive, nu forme de autoreglare a acțiunii prin decizie.

Răspuns: c.

Punctaj în barem: 3 puncte pentru varianta c. Lecție: Voința.

8. (3 puncte)

Factorii non-intelectuali ai creativității care favorizează desfășurarea unor activități cu rezultate supramedii sunt: a. factorii de fluență; b. factorii aptitudinali; c. factorii motivaționali; d. factorii temperamentali.

Rezolvare. Baremul oficial indică factorii aptitudinali: aptitudinile sunt potențialul, diferit de inteligența generală, care permite rezultate peste medie într-un domeniu. Factorii de fluență țin de operarea cu idei, deci de latura intelectuală a creativității.

Răspuns: b.

Punctaj în barem: 3 puncte pentru varianta b. Lecții: Creativitatea, Aptitudini și inteligență.

9. (3 puncte)

Ștefan învață la istorie pentru că este interesat de această disciplină și pentru că se pregătește pentru a deveni istoric. Acest exemplu evidențiază prezența motivației: a. intrinseci; b. negative; c. aleatorie; d. generale.

Rezolvare. Ștefan învață pentru plăcerea și interesul față de disciplină și pentru un scop propriu. Sursa lui de motivare este în activitatea însăși, nu în presiuni sau recompense exterioare, deci motivația este intrinsecă. Motivația negativă ar însemna învățare de teama unei pedepse.

Răspuns: a.

Punctaj în barem: 3 puncte pentru varianta a. Lecție: Motivația.

10. (3 puncte)

Trăirile afective de proveniență organică: a. sunt stări difuze, mai vagi, cu intensitate variabilă și durabilitate relativă; b. se referă la reacțiile emoționale ce însoțesc orice act de cunoaștere; c. sunt însoțite de o expresivitate bogată și se manifestă uneori necontrolat; d. sunt cauzate de buna sau proasta funcționare a organelor interne.

Rezolvare. Afectivitatea organică (senzațiile organice, de exemplu foamea sau oboseala) vine din starea organismului: din funcționarea bună sau proastă a organelor interne. Varianta a descrie dispozițiile, b descrie tonul afectiv al proceselor cognitive, iar c descrie emoțiile.

Răspuns: d.

Punctaj în barem: 3 puncte pentru varianta d. Lecție: Emoții și reglare.

Subiectul al II-lea (30 de puncte)

Textul-suport (un fragment despre sistemele asociative) spune, pe scurt, că mecanismul înțelegerii se sprijină pe asocieri care pun în relație cunoștințele și experiențele stocate în memorie cu situația prezentă, iar o situație nouă este asociată cu una anterioară deja înțeleasă. Textul integral este în PDF-ul oficial.

a) (6 puncte)

Precizați înțelesul a două procese psihice la care se face referire în text.

Rezolvare. Textul se referă la gândire (mecanismul înțelegerii, prelucrarea informațiilor) și la memorie (cunoștințele și experiențele stocate). Pentru fiecare dăm numele și înțelesul lui:

• Gândirea este procesul cognitiv superior prin care realitatea este reflectată mijlocit și generalizat, cu ajutorul noțiunilor, în scopul rezolvării de probleme și al înțelegerii.
• Memoria este procesul psihic de întipărire (memorare), păstrare, recunoaștere și reproducere a informațiilor și experienței anterioare.

Răspuns: gândirea și memoria, fiecare cu definiția de mai sus.

Punctaj în barem: câte 1 punct pentru menționarea fiecăruia dintre cele două procese (2 puncte) și câte 2 puncte pentru înțelesul fiecăruia (4 puncte). Baremul acceptă orice două procese sau fenomene la care face referire textul. Lecții: Gândirea și decizia, Memoria.

b) (6 puncte)

Menționați trei caracteristici ale unuia dintre procesele psihice din text și precizate la subpunctul a).

Rezolvare. Alegem memoria. Trei caracteristici, câte una pe rând:

• Selectivitatea: nu se păstrează tot ce s-a perceput, ci ceea ce are importanță pentru persoană, în funcție de scop, interes și semnificație.
• Caracterul activ și constructiv: informația este organizată, prelucrată și reconstruită la reactualizare, nu arhivată identic.
• Caracterul de sistem și caracterul mijlocit: amintirile se leagă între ele prin asocieri, iar înțelegerea logică ușurează memorarea.

Răspuns: selectivitate, caracter activ-constructiv, caracter de sistem asociativ (pentru memorie). Pentru gândire s-ar fi putut alege, de exemplu, caracterul mijlocit, caracterul generalizat și caracterul abstract.

Punctaj în barem: câte 2 puncte pentru fiecare dintre cele trei caracteristici menționate corect (3 × 2 puncte). Lecție: Memoria.

c) (8 puncte)

Explicați, în aproximativ o pagină, modul specific în care interacționează procesele psihice vizate de text și precizate la subpunctul a), utilizând termenii în sensul specific psihologiei.

Rezolvare. Răspunsul-model, pe idei, cu termenii psihologiei:

1. Memoria furnizează gândirii materialul: noțiuni, reguli, scheme și experiențe deja asimilate. Fără ele gândirea nu are cu ce opera.
2. Gândirea prelucrează acest material prin operații (analiză, sinteză, comparație, abstractizare, generalizare), iar o situație nouă declanșează un proces asociativ: este pusă în relație cu o situație anterioară păstrată în memorie și înțeleasă.
3. Rezultatul prelucrării gândirii (concluzii, soluții, noțiuni noi) se memorează la rândul lui. Așadar memoria nu doar oferă materialul, ci și păstrează produsul gândirii, iar interacțiunea este reciprocă.
4. Informația bine înțeleasă (memorare logică) se păstrează mai ușor decât cea învățată mecanic, deci gândirea face memorarea mai eficientă; iar o memorie bogată și bine organizată face gândirea mai rapidă și mai flexibilă.
5. Concluzie: gândirea și memoria formează un sistem cognitiv în care înțelegerea depinde de asocierea dintre ce se știe și ce apare nou.

Răspuns: explicația de mai sus, dezvoltată în aproximativ o pagină (± un sfert de pagină).

Punctaj în barem: 8 puncte pentru explicare adecvată, în limita de spațiu cerută; 6 puncte pentru explicare adecvată fără încadrare în limita de spațiu; 3 puncte pentru explicare superficială, neconvingătoare. Lecții: Gândirea și decizia, Memoria.

d) (4 puncte)

Ilustrați, printr-un exemplu concret, calitatea de mecanism psihic structurant, constructiv, chiar creativ al memoriei.

Rezolvare. Exemplu-model: un elev citește la istorie un capitol despre Unirea din 1859. La examen nu reproduce textul cuvânt cu cuvânt, ci reconstruiește evenimentele în ordinea cauzelor și a consecințelor, adaugă o comparație cu alt eveniment studiat și formulează concluzia cu cuvintele lui. Memoria a reorganizat informația într-o structură nouă, personală, deci a lucrat structurant și constructiv, nu ca o simplă arhivă.

Răspuns: orice exemplu concret adecvat; modelul de mai sus arată reorganizarea și reconstrucția informației la reactualizare.

Punctaj în barem: 4 puncte pentru orice exemplu concret, adecvat; 2 puncte pentru o explicație corectă, dar doar teoretică, fără exemplu concret. Lecție: Memoria.

e) (6 puncte)

Argumentați un punct de vedere personal referitor la importanța uitării ca fenomen ce contribuie la echilibrarea sistemului cognitiv al individului.

Rezolvare. Argumentare-model, cu teză, argumente și concluzie:

• Teză: uitarea este utilă, nu doar un defect, pentru că ajută sistemul cognitiv să rămână echilibrat.
• Argument 1: memoria ar fi supraîncărcată dacă ar păstra tot, iar uitarea elimină informația nesemnificativă și lasă loc celei importante (selectivitatea memoriei).
• Argument 2: uitarea elimină și experiențe dureroase sau inutile, ceea ce protejează echilibrul afectiv și oferă o stare psihică mai bună.
• Argument 3: fără uitarea detaliilor, gândirea nu ar putea generaliza și abstractiza, adică nu ar putea reține esențialul.
• Concluzie: deci uitarea este un mecanism de reglare, care contribuie la echilibrul sistemului cognitiv al individului.

Răspuns: argumentare convingătoare, cu teză, argumente justificate și concluzie.

Punctaj în barem: 6 puncte pentru argumentare convingătoare; 2 puncte pentru argumentare neconvingătoare, superficială. Lecție: Memoria.

Subiectul al III-lea (30 de puncte)

Textul-suport este un fragment din Simon Sebag Montefiore, Titani ai istoriei (Editura Litera), despre Thomas Jefferson: un om retras și ambițios, autor principal al Declarației de Independență, al treilea președinte al Statelor Unite, cu preocupări foarte variate (limbi străine, arheologie, arhitectură, invenții). Textul integral este în PDF-ul oficial, iar răspunsurile de mai jos se sprijină pe el.

1. (6 puncte)

Menționați, conform teoriei lui C. G. Jung, tipul temperamental al lui Thomas Jefferson. Precizați, din text, două idei/afirmații prin care să justificați răspunsul dat.

Rezolvare. C. G. Jung împarte oamenii, după orientarea energiei psihice, în extravertiți (orientați spre exterior) și introvertiți (orientați spre propria lume interioară). Jefferson este introvertit, iar textul oferă ideile:

• este descris ca „retras”, cu o aversiune puternică pentru dezbateri, care rareori vorbea în public (Titani ai istoriei);
• avea grijă să nu-și dezvăluie gândurile decât în jurnale și câtorva parteneri de încredere;
• căuta singurătatea: se retrăgea la moșia Poplar Forest în căutarea ei.

Răspuns: introvertit; justificări (oricare două): retras, evită dezbaterile și vorbitul în public, își păstrează gândurile pentru sine, caută singurătatea.

Punctaj în barem: 2 puncte pentru tipul introvertit; câte 2 puncte pentru fiecare dintre cele două idei din text (2 × 2 puncte). Lecție: Temperamentul.

2. (4 puncte)

Considerați că, în calitate de președinte al Statelor Unite, Thomas Jefferson a dat dovadă de cumpătare? Precizați, prin apel la text, un motiv prin care să susțineți răspunsul dat.

Rezolvare. Răspuns concordant cu textul: da. Motivul din text: ca al treilea președinte, din 1801, Jefferson a dat dovadă de cumpătare și finețe, prevenind schisma ideologică care amenința tânăra națiune. La inaugurare a încercat să împace taberele spunând că toți sunt și republicani, și federaliști.

Răspuns: da, a dat dovadă de cumpătare; motiv: a prevenit schisma ideologică și a căutat unitatea taberelor politice.

Punctaj în barem: 1 punct pentru un răspuns în concordanță cu textul; 3 puncte pentru motivul precizat prin apel la text. Lecție: Caracterul.

3. (6 puncte)

Textul precizează, cu privire la Jefferson, faptul că a dat dovadă de o energie și de o creativitate fenomenale. Menționați, pe baza textului dat, două motive care susțin această afirmație.

Rezolvare. Din text rezultă mai multe motive; alegem două:

• cunoștea șase limbi (franceza, italiana, spaniola, latina, greaca și engleza veche) și la 71 de ani îl citea pe Platon în original;
• a inventat un scaun rotitor și o variantă primitivă a ușii automate; a fost și arhitect, iar Universitatea Virginia și moșia Monticello, concepute de el, fac parte din patrimoniul mondial.

Alte motive acceptabile: a comparat dialecte ale indigenilor americani, a fost arheolog și enofil, a adus plante și semințe pentru a-și îmbogăți țara.

Răspuns: oricare două motive din text, de exemplu limbile cunoscute și invențiile/construcțiile.

Punctaj în barem: câte 3 puncte pentru fiecare dintre cele două motive (2 × 3 puncte). Lecții: Creativitatea, Aptitudini și inteligență.

4. (8 puncte)

Prezentați, în aproximativ o jumătate de pagină, caracterul lui Thomas Jefferson conform teoriei lui G. W. Allport, evidențiind o trăsătură cardinală și două trăsături principale ale caracterului acestuia.

Rezolvare. G. W. Allport distinge trăsături cardinale (o singură trăsătură dominantă, care orientează întreaga viață a persoanei), trăsături principale (centrale, puține, care descriu tipic persoana) și trăsături secundare (mai puțin constante). Răspuns-model, în aproximativ o jumătate de pagină:

„Caracterul lui Thomas Jefferson se poate descrie prin trăsăturile propuse de G. W. Allport. Trăsătura cardinală este atașamentul față de libertate și egalitate: ea își pune amprenta pe tot ce a făcut, de la redactarea Declarației de Independență până la apărarea unității tinerei națiuni. Trăsăturile principale sunt creativitatea, văzută în invenții și în arhitectura Universității Virginia, și cumpătarea, prin care, ca președinte, a prevenit schisma ideologică. Se adaugă ambiția și curiozitatea intelectuală, care s-au văzut în limbile învățate și în lecturile lui. Prin urmare, caracterul lui Jefferson este unitar: o valoare dominantă, susținută de câteva trăsături stabile.”

Răspuns: trăsătura cardinală: dedicarea față de libertate/egalitate; trăsături principale (oricare două): creativitate, cumpătare, ambiție, curiozitate intelectuală, generozitate.

Punctaj în barem: 2 puncte pentru trăsătura cardinală; câte 2 puncte pentru fiecare dintre cele două trăsături principale (4 puncte); 1 punct pentru coerența prezentării; 1 punct pentru încadrarea în limita de spațiu (jumătate de pagină ± 1 rând). Lecții: Caracterul, Personalitatea.

5. (6 puncte)

Argumentați afirmația potrivit căreia temperamentele nu sunt bune sau rele, de dorit sau indezirabile.

Rezolvare. Baremul cere o argumentare cu respectarea formei: premisă, conectori logici, concluzie. Argumentare-model:

• Premisă 1: temperamentul este latura dinamico-energetică a personalității, înnăscută, și se referă la cum se desfășoară activitatea (ritm, intensitate, reactivitate), nu la conținutul sau valoarea ei morală.
• Premisă 2: fiecare tip are avantaje și dezavantaje: persoanele extravertite se adaptează ușor, dar pot fi superficiale; cele introvertite sunt reflexive, dar pot fi izolate.
• Conector: deoarece orice temperament poate duce la performanță sau la eșec, în funcție de activitate, de educație și de caracter, nu poate fi etichetat drept bun sau rău.
• Concluzie: prin urmare, temperamentele nu sunt bune sau rele, de dorit sau indezirabile; contează cum le valorifică persoana.

Răspuns: argumentare convingătoare, cu premise, conectori logici și concluzie.

Punctaj în barem: 6 puncte pentru argumentare convingătoare, cu respectarea formei (premisă, conectori logici, concluzie); 2 puncte pentru argumentare neconvingătoare, superficială. Lecție: Temperamentul.

Întrebări frecvente