Grupe de viețuitoare

Pe Pământ trăiesc milioane de specii de viețuitoare. Ca să le putem studia, le așezăm în grupe, după trăsături pe care le putem observa. Prima întrebare este ce fel de celulă are organismul. Bacteriile sunt alcătuite dintr-o singură celulă, foarte mică, la care materialul genetic nu este închis într-un nucleu. Arheele seamănă cu bacteriile prin lipsa nucleului și trăiesc adesea în medii extreme, de exemplu în ape foarte sărate. Toate celelalte grupe au celule cu nucleu.

Între organismele cu nucleu deosebim patru grupe mari:

• protistele, de exemplu amiba și euglena, mici, de obicei dintr-o singură celulă, care trăiesc în apă sau în locuri umede;
• fungii, adică drojdiile, mucegaiurile și ciupercile cu pălărie, care nu fac fotosinteză și iau hrana din substanțele organice ale mediului;
• plantele, care își produc singure hrana cu ajutorul luminii, prin fotosinteză;
• animalele, care se hrănesc cu alte viețuitoare sau cu produsele lor.

Algele sunt organisme cu clorofilă care trăiesc în apă: unele au o singură celulă, iar altele (algele verzi, roșii și brune) au mai multe celule. Plantele terestre se împart în mușchi, ferigi, gimnosperme și angiosperme. Mușchii au rizoizi în loc de rădăcini și se înmulțesc prin spori; ferigile au rădăcină, tulpină și frunze, dar fac spori, nu semințe; gimnospermele, de exemplu bradul, au semințe care nu sunt închise într-un fruct; angiospermele, de exemplu mărul, au flori, fructe și semințe. La animale, spongierii filtrează apa, celenteratele au celule urticante, viermii au corp alungit, fără picioare (turtit la tenie, cilindric la limbric, format din inele la râmă), moluștele au corp moale, iar artropodele au picioare articulate. Vertebratele au coloană vertebrală și cinci clase: peștii respiră prin branhii și înoată cu înotătoare; amfibienii au pielea umedă și trec prin metamorfoză, de la larvă la adult; reptilele au pielea acoperită de solzi uscați; păsările au pene și aripi; mamiferele au păr și își hrănesc puii cu lapte.

Exemplu rezolvat. Pe o felie de pâine uitată în bucătărie apare o pâslă albă-cenușie cu puncte negre. Din ce grupă face parte?

1. Priviți cu lupa: pâsla este formată dintr-o rețea de fire foarte subțiri (hifele), iar punctele negre sunt mici capsule. Corpul ei este vizibil cu ochiul liber.
2. La microscop, celulele au nucleu, deci nu este bacterie.
3. Nu este verde, deci nu face fotosinteză și nu poate fi plantă. Se hrănește cu substanțele din pâine.
4. Nu se mișcă pentru a-și căuta hrana și nu are organe ca un animal.
5. Capsulele negre conțin spori, prin care se înmulțește.

Concluzie: este un mucegai, adică un fung. Pentru detalii, mergi la lecțiile Procariotele, Protozoarele, Fungii, Grupele de plante, Nevertebratele și Vertebratele.

Grupele se stabilesc prin comparația a câtorva criterii: tipul de celulă (cu sau fără nucleu), numărul de celule, modul de nutriție și învelișul celulei. Nutriția autotrofă înseamnă producerea substanțelor organice din substanțe anorganice, de obicei prin fotosinteză. Nutriția heterotrofă înseamnă preluarea unor substanțe organice gata formate: animalele le ingeră și le digeră în interior, fungii le absorb după ce enzimele eliberate în exterior au descompus hrana. Peretele celular diferă după grupă: la bacterii conține mureină, la fungi chitină, la plante celuloză, iar celulele animale nu au perete.

Mărimea ajută la încadrare. Bacteriile obișnuite au 0,5–5 µm, iar o celulă eucariotă are frecvent 10–100 µm; o celulă mult mai mare indică, de regulă, un organism eucariot, deși există bacterii rare mult mai mari. De aceea mărimea se verifică prin alt criteriu, nucleul. Unele criterii nu sunt suficiente singure: fotosinteza o fac și cianobacteriile (procariote) și euglena (protist), așa că a face fotosinteză nu înseamnă a fi plantă. Clasificarea din liceu reunește protistele, fungii, plantele și animalele în domeniul Eukarya, iar bacteriile și arheele formează două domenii distincte (Clasificarea organismelor).

Caractere generale pe subgrupe.

• Protiste: amibele se deplasează prin pseudopode, flagelatele (euglena) prin flageli, ciliatele (parameciul) prin cili, iar sporozoarele (Plasmodium) sunt parazite. Euglenele și diatomeele sunt alge unicelulare cu clorofilă.
• Fungi: drojdiile sunt unicelulare; mucegaiurile și ciupercile cu pălărie au hife. Ascomicetele (drojdia de bere, Penicillium) formează spori în asce, iar bazidiomicetele (ciuperca de câmp) pe bazidii.
• Plante: algele pluricelulare nu au rădăcină, tulpină și frunze. Mușchii nu au vase conducătoare, ferigile au vase și spori, gimnospermele (coniferele) au semințe fără fruct, iar angiospermele (dicotiledonate, monocotiledonate) au flori și fructe.
• Nevertebrate: celenteratele (hidra, meduza) au simetrie radiară și celule urticante. Platelmintții (tenia) au corp turtit, nematelmintții (limbricul) corp cilindric, iar anelidele (râma, lipitoarea) corp segmentat. Moluștele sunt lamelibranhiate (scoica), gasteropode (melcul) sau cefalopode (caracatița). Artropodele sunt crustacei, arahnide (patru perechi de picioare) sau insecte (trei perechi de picioare).
• Vertebrate: inima are două camere la peștii osoși, trei la amfibieni, trei cu sept incomplet la reptile (crocodilii au patru) și patru la păsări și mamifere. Păsările și mamiferele își mențin temperatura corpului constantă (homeoterme), iar celelalte clase au temperatura variabilă (poichiloterme).

Cheie de determinare (pașii se parcurg în ordine):

1. Celula are nucleu delimitat de membrană? Nu: bacterie. Da: pasul 2.
2. Organismul este unicelular și nu are țesuturi? Da: protist sau drojdie (se verifică peretele și nutriția). Nu: pasul 3.
3. Are perete cu chitină și se hrănește prin absorbție? Da: fung. Nu: pasul 4.
4. Are perete de celuloză și face fotosinteză? Da: plantă. Nu: animal.

Exemplu rezolvat 1. Pe o lamă se vede, cu ocularul 10× și obiectivul 10×, o celulă a cărei imagine are 20 mm și care are cili. Mărirea este $10\times 10=100$, deci mărimea reală este $20\text{mm}:100=0,2\text{mm}=200\mu \text{m}$. Valoarea este mult peste 5 µm, cât au bacteriile obișnuite, deci celula este probabil eucariotă, lucru care se confirmă prin observarea nucleului. Cilii arată că este un protist ciliat, de exemplu Paramecium caudatum. Nu este animal sau plantă, fiindcă are o singură celulă.

Exemplu rezolvat 2. Se încadrează trei organisme.

• Nostoc este alcătuit din celule fără nucleu, înșiruite în filamente, cu pigmenți fotosintetici: bacterie (cianobacterie), nu plantă.
• Euglena viridis are nucleu, o singură celulă, flagel și cloroplaste; la lumină fotosintetizează, în întuneric absoarbe substanțe organice din apă: protist, nu plantă și nu animal.
• Spongilla, buretele de apă dulce, are celule cu nucleu, fără perete, mai multe celule diferențiate și se hrănește prin filtrarea apei: animal, nevertebrat.

Greșeli frecvente

• Greșit: Toate organismele microscopice sunt bacterii.
  Corect: Există și organisme microscopice cu nucleu, precum unele protiste și drojdii.
• Greșit: Ciupercile cu pălărie sunt plante fiindcă stau fixate în sol.
  Corect: Fungii formează un grup distinct, cu alt mod de nutriție.
• Greșit: Orice organism care face fotosinteză este plantă.
  Corect: Fotosinteza o fac și cianobacteriile, care sunt bacterii, și euglena, care este protist.
• Greșit: Toate animalele au coloană vertebrală.
  Corect: Marea majoritate a speciilor de animale sunt nevertebrate, de exemplu spongierii, viermii, moluștele și artropodele.

Înainte și după