Nevertebratele

Nevertebratele sunt animale fără coloană vertebrală. Această categorie cuprinde multe grupe foarte diferite. Spongierii trăiesc în apă și filtrează particule din apa care trece prin corpul lor. Celenteratele, numite și cnidari, includ meduze și anemone de mare. Există mai multe grupe de viermi; o râmă nu are aceeași alcătuire cu o tenie. Moluștele includ melci, scoici și caracatițe. Artropodele includ insecte, păianjeni și crustacee.

Un mod bun de a le compara este să privești corpul. Artropodele au un înveliș extern și apendice articulate. Moluștele au corp moale, uneori protejat de cochilie. Spongierii au o organizare diferită de a animalelor cu organe bine dezvoltate. Nevertebratele trăiesc în apă, în sol, pe uscat sau în corpul altor organisme. Se hrănesc în feluri variate: filtrează, pasc plante, vânează sau sunt parazite.

Nu presupune că „fără coloană” înseamnă „fără susținere”. Cochilia unui melc și învelișul unui crab protejează corpul. Nici faptul că unele grupe par simple nu înseamnă că toate nevertebratele sunt apropiate unele de altele. Această lecție oferă comparația de bază; în Diversitatea nevertebratelor vei întâlni rolurile lor în ecosisteme și exemple de adaptări.

Nevertebratele reunesc mai multe încrengături, comparate după simetria corpului, numărul foițelor embrionare, cavitatea corpului, tubul digestiv și apendice.

Clasele din programa de Bac. La celenterate, hidrozoarele au polipul dominant, iar scifozoarele au meduza mare, vizibilă, ca stadiu dominant. La platelminți, trematodele au corp foliaceu, cu ventuze de fixare și tub digestiv incomplet, iar cestodele au corp în panglică, cu scolex și proglote, și nu au tub digestiv. Nematodele au corp cilindric, nesegmentat, acoperit de cuticulă. La anelide, oligochetele au puțini cheți pe segmente și un clitelum, iar hirudineele au corp turtit, ventuze la capete și nu au cheți. La moluște, gasteropodele au picior lat și cochilie întreagă, de obicei răsucită; lamelibranhiatele au cochilie din două valve, branhii lamelare și nu au cap distinct; cefalopodele au piciorul transformat în tentacule în jurul gurii, cap bine dezvoltat și ochi complecși.

Respirația și circulația depind de mediu: spongierii și celenteratele schimbă gaze prin difuzie; râma respiră prin tegument; melcul de livadă are plămân, iar scoica are branhii; insectele și multe arahnide respiră prin trahei, crustaceele prin branhii. Artropodele și majoritatea moluștelor au circulație deschisă, anelidele și caracatița au circulație închisă. Cele patru clase de artropode se deosebesc astfel: arahnidele au 4 perechi de picioare, cefalotorace și abdomen, fără antene; crustaceele au 2 perechi de antene; insectele au 3 perechi de picioare, cap, torace, abdomen și o pereche de antene; miriapodele au corp alungit, cu multe perechi de picioare.

Hrănire și reproducere. Spongierii filtrează particulele din apa care intră prin pori și iese prin osculum, iar cnidarii capturează prada cu tentacule înzestrate cu cnidocite. Râma, melcul și tenia sunt hermafrodiți, dar la râmă și la melc fecundația este încrucișată; limbricul are sexe separate. La Aurelia aurita se succed două generații: polipul fixat se înmulțește asexuat și formează meduze, iar meduzele produc gameți. Spongierii se pot înmulți și prin înmugurire.

Exemplu rezolvat 1. Patru animale sunt determinate după caractere: A are 8 picioare articulate, cefalotorace și abdomen, fără antene; B are 6 picioare, o pereche de antene și 3 regiuni ale corpului; C are corp turtit, fără tub digestiv, trăiește în intestinul omului; D are corp moale, picior musculos și cochilie spiralată.

1. Se numără picioarele și antenele: A are 8 picioare și nu are antene, deci este o arahnidă (păianjenul Araneus).
2. B are 6 picioare și o pereche de antene, deci este o insectă (albina).
3. C este turtit și nu are tub digestiv, deci este un platelmint; corpul lui în panglică, cu scolex și proglote, îl încadrează la cestode (tenia).
4. D are picior musculos și cochilie întreagă, răsucită, deci este o moluscă din clasa gasteropodelor (melcul).

Exemplu rezolvat 2. Se compară râma, limbricul și tenia.

1. Segmentarea: râma are corp segmentat metameric (inele), limbricul nu, tenia are proglote.
2. Cavitatea corpului: râma are celom, limbricul pseudocelom, tenia nu are cavitate generală.
3. Tubul digestiv: râma și limbricul au tub complet, tenia nu are.
4. Clasele: râma este oligochet, limbricul este nematod, tenia este cestod.
5. Concluzie: cele trei animale aparțin unor încrengături diferite (anelide, nematelminți, platelminți), deci „vierme” nu denumește o grupă unitară.

Greșeli frecvente

• Greșit: Toate nevertebratele sunt insecte.
  Corect: Există multe grupe, inclusiv spongieri, cnidari, viermi și moluște.
• Greșit: „Viermi” este o singură grupă cu aceeași structură.
  Corect: Organismele cu aspect de vierme pot aparține unor linii diferite.
• Greșit: Toate artropodele sunt insecte.
  Corect: Artropodele includ și arahnide, crustacee și miriapode; insectele au 3 perechi de picioare.
• Greșit: Păianjenul este o insectă.
  Corect: Are 4 perechi de picioare, cefalotorace și abdomen, fără antene, deci este arahnidă.

Înainte și după