Pronumele și adjectivul pronominal

Pronumele evită repetarea unui nume („Am citit legea și o recitesc.”) sau numește direct vorbitorul și ascultătorul („Eu întreb, tu răspunzi.”). Are persoană (la unele tipuri), gen, număr și caz și îndeplinește aceleași funcții ca substantivul: subiect, complement, atribut și altele.

Tipurile de pronume, într-un tabel

Pe scurt, despre fiecare tip:

• Personalul și cel de politețe stau numai singure, fără să însoțească un substantiv; politețea se exprimă prin forme speciale de pronume.
• Reflexivul are forme proprii numai la persoana a III-a; la persoanele I și a II-a se folosesc formele personalului: „mă pregătesc”, „vă pregătiți”.
• Posesivul are articolul posesiv (al, a, ai, ale) când stă singur. În „dosarul meu”, „meu” este adjectiv pronominal posesiv.
• Interogativul și relativul au aceleași forme; interogativul pune o întrebare directă, relativul leagă o subordonată de regentă și are funcție în ea.
• De întărire nu stă singur în limba de azi: subliniază identitatea cuiva („ea însăși”, „ei înșiși”).

„Cel”: articol sau pronume?

„Cel, cea, cei, cele” sunt articole demonstrative când leagă un substantiv de un adjectiv („rochia cea nouă”) și pronume demonstrative când stau singure, de obicei urmate de o subordonată: „Cel care întârzie pierde rândul.” Formele familiare ale demonstrativului („ăsta”, „ăla”, „ăstuia”) sunt tot pronume sau adjective pronominale, doar că aparțin registrului colocvial.

Pronume sau adjectiv pronominal?

Formele clitice

Pronumele personal și reflexiv au forme accentuate (mie, pe mine) și neaccentuate, numite clitice (îmi, mă), care se sprijină pe verb.

Cliticul poate relua un complement: „Pe Ioana o cunosc de mult.”, „Lui Radu i-am trimis actele.” Înaintea lui „se”, formele de dativ plural devin ni, vi, li: „Li s-a comunicat hotărârea.” (DOOM3). Când se leagă de verb, cliticul se scrie cu cratimă: „mi-a spus”, „dă-mi-l”. Tabelul complet, pe persoane și cazuri, e în lecția pronumele personal.

Pronumele relativ „care” în subordonată

Relativul are funcție în propoziția pe care o introduce, iar cazul lui depinde de această funcție, nu de cuvântul pe care îl reia: „Martorul pe care l-am audiat a plecat.” (complement direct), „Martorul a cărui declarație lipsea a revenit.” (atribut genitival). Formele pe cazuri și acordul lui „al cărui” sunt în lecția pronumele relativ.

Pronumele de politețe și acordul

Pronumele de politețe cer verbul la persoana lor gramaticală: „Dumneavoastră aveți dreptate.” (persoana a II-a plural, chiar și pentru o singură persoană), „Dumneaei are dreptate.” Adjectivul și participiul se acordă însă cu persoana reală: „Dumneavoastră sunteți obosită?”, adresat unei femei. Formele pe cazuri și gradele de politețe sunt în lecția pronumele de politețe.

Funcțiile sintactice ale pronumelui

Pronumele are, în general, aceleași funcții ca substantivul: subiect („Cineva a sunat.”), complement direct („Te aștept.”), complement indirect („Îi scriu.”), atribut („cartea lui”), nume predicativ („Decizia e a mea.”). Adjectivul pronominal are funcția de atribut adjectival: „această lege”.

Construcțiile cu pronume reflexive

• Reflexivă propriu-zisă: acțiunea se întoarce asupra subiectului: „Candidata se privește în oglindă înainte de probă.”
• Reciprocă: „Cei doi avocați se consultă.”
• Pasivă: „Actele se depun la registratură.”
• Impersonală: „Se spune că termenul va fi prelungit.”
• Verbe care cer pronumele (a se gândi, a-și aminti): pronumele face parte din verb și nu are funcție separată.

Formele pronumelui reflexiv și diferența față de cel personal sunt în lecția pronumele reflexiv.

Greșeli frecvente

• Greșit: „Dosarul care l-am primit.”
  Corect: „Dosarul pe care l-am primit.”; relativul complement direct cere „pe”.
• Greșit: „Martorul al cărui declarații.”
  Corect: „Martorul ale cărui declarații”; articolul se acordă cu obiectul posedat, pronumele cu posesorul: „martora a cărei declarație”, „martorii ai căror avocați”.
• Greșit: Formele de identitate și de întărire se aleg la întâmplare.
  Corect: aceeași (f. sg.), aceiași (m. pl.), aceleași (f. pl.); însăși (ea), înșiși (ei), însele sau înseși (ele). DOOM3 admite ambele forme de feminin plural: „înșiși adj. pr. pl. m. (ei, lor, pe ei ~); f. însele/înseși (ele, lor, pe ele ~)”.
• Greșit: „Nici un candidat”, „nici o hotărâre”, cu adjectivul negativ scris separat.
  Corect: „Niciun candidat”, „nicio hotărâre” (DOOM3).
• Greșit: „Fiecărui i-am dat o copie.”
  Corect: „Fiecăruia i-am dat o copie.”; „fiecăruia” stă singur, iar „fiecărui” stă înaintea unui substantiv: „fiecărui candidat”.
• Greșit: „Casa lor” conține un pronume posesiv.
  Corect: „Lor” este pronume personal în genitiv; posesivele sunt meu, tău, său, nostru, vostru.
• Greșit: Orice „te” este reflexiv.
  Corect: Este reflexiv doar când trimite la subiect: „Te pregătești.” (reflexiv), dar „Te ascult.” (personal).
• Greșit: Formele de politețe și cele negative se aleg după ureche, de exemplu „dumneatale”.
  Corect: „dumitale”, „nimănui” (DOOM3).

Înainte și după

Întrebări frecvente