Pleonasmul

Pleonasmul apare când repeți inutil aceeași informație prin cuvinte diferite. Nu orice repetare este o greșeală: într-o povestire poate sublinia o idee. Pentru a vedea dacă un enunț este pleonastic, scoate unul dintre cuvinte și verifică dacă informația rămâne aceeași.

„A coborî jos” repetă direcția inclusă în „a coborî”. Este suficient „Am coborât scările”.

Citește trei enunțuri și caută expresii în care un cuvânt dublează sensul altuia. Reformulează scurt și compară mesajul. Păstrează repetarea doar dacă are un scop expresiv clar.

Sunt pleonasme „a urca sus”, „a coborî jos”, „a reveni din nou”, „a conlucra împreună” și „prognoză de viitor”, fiindcă unul dintre cuvinte repetă o parte din sensul celuilalt. „Optim” exprimă deja nivelul cel mai bun, astfel că „cel mai optim” dublează inutil gradul. Spune simplu „a urca”, „a reveni”, „a conlucra”, „prognoză” și „optim”.

Pleonasmul se vede și în enunțuri mai lungi, unde cuvintele repetate nu stau alături. În „Maria a urcat sus în pod, ca să ia cutia de acolo”, „sus” repetă ceea ce arată „a urca”, iar „în pod” spune unde a ajuns Maria; eliminăm doar „sus”: „Maria a urcat în pod”. Observă că „în pod” rămâne: un cuvânt care răspunde la o întrebare nouă (unde?, când?, cum?, cât?) nu e pleonasm. Verifică așa orice expresie suspectă: pui întrebarea, iar dacă răspunsul se află deja în alt cuvânt, cuvântul în plus se scoate. La fel procedezi cu „a ieși afară din casă”, unde „din casă” rămâne, iar „afară” se scoate.

Nu orice repetare este pleonasm. Poți repeta o idee pentru a insista, dacă efectul este voit: „L-am văzut cu ochii mei” este o întărire expresivă, nu o greșeală. Pleonasmul este defect atunci când nu aduce nimic în plus.

Exemplu lucrat: Corectăm propoziția „Elevii au intrat înăuntru în clasă și s-au așezat jos pe scaune”.

1. Căutăm perechile: „au intrat înăuntru” (intrarea include deja ideea de interior) și „s-au așezat jos” („a se așeza” implică deja poziția jos, pe un scaun sau pe podea).
2. Eliminăm cuvintele care repetă: „înăuntru” și „jos”.
3. Rescriem: „Elevii au intrat în clasă și s-au așezat pe scaune”.

Concluzie: propoziția corectată păstrează informația și nu o dublează.

Sensurile sunt cele din DEX. Pleonasmele cu grade de comparație sunt explicate și în lecția Gradele de comparație.

La liceu, deosebește dublarea semantică de reluarea expresivă. „Am avansat înainte” este pleonasm fiindcă „a avansa” cuprinde ideea mișcării înainte; „Am avansat în carieră” nu este, fiindcă precizează domeniul progresului. Prin contrast, într-o poezie, reluarea aceluiași cuvânt poate crea ritm ori insistență și nu se elimină mecanic. Testul este dacă al doilea element adaugă o informație nouă în contextul concret.

Pleonasmul (din greacă, „belșug”) este un defect de exprimare care constă în adăugarea unor cuvinte care repetă sensul altora. Se deosebește de tautologie (repetarea aceleiași idei în forme identice sau echivalente: „Afacerile sunt afaceri”, „o carte este o carte”), de repetiția expresivă (un procedeu stilistic) și de cacofonie (alăturarea neplăcută de sunete), ultimele două fiind tratate în lecția despre anacolut, tautologie și cacofonie. Nu orice dublare este pleonasm: dublarea complementului direct prin pronume („Pe Ion l-am văzut”) este o regulă gramaticală, pe când pleonasmul lexical dublează sensul prin cuvinte („a urca sus”).

Cauza pleonasmului este uneori necunoașterea sensului cuvintelor: cine știe că „panaceu” înseamnă „leac pentru toate” nu va spune „panaceu universal”. Alteori este automatismul vorbirii. Corectura nu presupune reformularea totală, ci eliminarea elementului redundant sau înlocuirea cu un termen precis.

Exemplu lucrat: Decidem dacă „Am repetat exercițiul din nou” este pleonasm. Prefixul „re-” din „a repeta” înseamnă deja „din nou”; adverbul „din nou” duplică acest sens. Enunțul corectat: „Am repetat exercițiul”. Dacă am vrea să marcăm numărul reluărilor, am spune „Am repetat exercițiul de trei ori”, caz în care nu mai este pleonasm.

Exemplu lucrat: Decidem dacă „Pe Ion l-am văzut ieri” este pleonasm. Complementul direct „pe Ion” este anticipat de pronumele „l-”; când complementul direct exprimat printr-un nume de persoană stă înaintea verbului, limba literară cere dublarea prin pronumele „l-”, deci aceasta nu este greșeală, ci o regulă gramaticală. Concluzie: dublarea gramaticală obligatorie nu este pleonasm lexical.

Pleonasmul apare și la adjectivele care exprimă deja un grad. „Superior”, „inferior”, „maxim”, „minim” și „optim” nu primesc alt grad de comparație: „mai superior”, „cel mai maxim” și „cel mai optim” sunt greșite. Același lucru e valabil în „a continua în continuare” și „a se întoarce înapoi”, unde adverbul repetă sensul verbului.

Câteva perechi de comparat: „a urca scările” (corect) față de „a urca sus” (pleonasm); „a ieși din casă” (corect) față de „a ieși afară din casă” (pleonasm); „a lucra în echipă” (corect) față de „a colabora împreună” (pleonasm). În toate exemplele corecte, informația suplimentară este complementul (scările, casa, echipa), nu un adverb care repetă ideea verbului.

Ce este pleonasmul

Pleonasmul apare când două cuvinte din aceeași îmbinare spun același lucru. Unul dintre ele e de prisos. Pleonasmul nu face textul mai clar, ci arată că vorbitorul nu cunoaște bine sensul unui cuvânt.

Programa de clasa a VII-a cere pleonasmul la capitolul despre vocabular, împreună cu greșelile de exprimare apropiate, cum sunt confuziile dintre paronime.

Cum verifici o îmbinare

1. Află sensul exact al fiecărui cuvânt. Caută-l în DEX, mai ales dacă e un cuvânt nou sau rar.
2. Compară sensurile. Dacă sensul unui cuvânt îl cuprinde deja pe al celuilalt, ai un pleonasm.
3. Scoate cuvântul care pare în plus. Dacă enunțul spune același lucru, cuvântul era de prisos.
4. Atenție la prefixe. „Re-” înseamnă adesea „din nou” (a reveni, a reciti), „co-” și „con-” înseamnă „împreună” (a colabora, a conlucra), „pre-” înseamnă „înainte” (a prevedea).

Exemplu de verificare: „A recitit din nou capitolul.” „A reciti” înseamnă „a citi din nou”. Fără „din nou”, sensul rămâne același: „A recitit capitolul.”

Pleonasmele cu cuvinte noi

Multe pleonasme apar la cuvintele împrumutate recent din alte limbi, numite neologisme, al căror sens nu îl cunoaștem bine. „Premieră”, „optim”, „panaceu”, „a colabora” sunt astfel de cuvinte. Cine nu știe că „premieră” înseamnă „prima reprezentație” scrie „prima premieră”.

Regula practică: când folosești un cuvânt pe care nu l-ai mai folosit, verifică-i sensul înainte să-i adaugi o explicație.

Pleonasm sau repetiție cu rost?

Nu orice repetiție este greșeală.

• Repetiția expresivă. În povești, repetiția arată durata sau intensitatea: „Și au mers, au mers, au mers, până au ajuns la o apă mare.” Ea este intenționată și are un efect.
• Dublarea complementului. În „Pe Ana o cunosc de mult.”, „pe Ana” și „o” numesc aceeași persoană, dar construcția este cerută de gramatică. Nu este pleonasm. Explicația e în lecția Pronumele personal.
• Precizarea care adaugă ceva. „A coborât în beci.” nu este pleonasm: „în beci” spune unde a coborât, nu repetă ideea de „jos”.

Exemple rezolvate

Exemplul 1: „Vom reveni înapoi după pauză.”

„A reveni” înseamnă „a veni din nou, a se întoarce”, deci „înapoi” e de prisos. Corect: „Vom reveni după pauză.”

Exemplul 2: „Echipa noastră a colaborat împreună cu clasa a VI-a B.”

„A colabora” cuprinde ideea de „împreună”. Corect: „Echipa noastră a colaborat cu clasa a VI-a B.”

Exemplul 3: „Am avut parte de o surpriză neașteptată.”

Orice surpriză este neașteptată. Corect: „Am avut parte de o surpriză.” Dacă vrei să subliniezi, poți spune „o surpriză mare” sau „o surpriză plăcută”: aceste adjective adaugă informație.

Exemplul 4: „Acesta este cel mai optim drum.”

„Optim” înseamnă „cel mai bun”. Corect: „Acesta este drumul optim.” sau „Acesta este cel mai bun drum.”

Exemplul 5: „Bunicul a coborât în beci.”

Nu există pleonasm: „în beci” arată locul. Enunțul este corect.

Pleonasmul este o greșeală de exprimare prin dublarea inutilă a unei informații. Cele mai multe pleonasme din test sunt de patru tipuri:

1. verb cu prefix care exprimă deja sensul adverbului: „a prevedea dinainte”, „a reaminti din nou”, „a retroceda înapoi”, „a reintra din nou”;
2. verb de mișcare plus adverb de direcție: „a avansa înainte”, „a intra înăuntru”, „a pătrunde înăuntru”, „a se retrage înapoi”;
3. verb de colaborare plus „împreună”: „a colabora împreună”, „a conlucra împreună”;
4. cuvânt care conține deja un grad sau o însușire, însoțit de un intensificator: „cel mai optim”, „foarte optim”, „protagonist principal” (protos = „întâi”), „panaceu universal” (panaceu înseamnă „leac pentru toate”), „monopol exclusiv” (monopol înseamnă „drept exclusiv”).

Pentru fiecare variantă, scoate cuvântul suspect și verifică dacă sensul se păstrează: dacă da, enunțul era pleonastic. „Primăria a retrocedat înapoi terenul” devine „a retrocedat terenul” fără pierdere de informație. În schimb, „a urcat pe munte în grabă” și „am coborât în curte” nu sunt pleonasme, fiindcă „în grabă” și „în curte” adaugă informații. Corect: „soluția optimă”, „vom reveni asupra subiectului”, „au colaborat la proiect”.

Exemplu lucrat: În care enunț nu există pleonasm? a) Am urcat sus pe deal. b) Au colaborat împreună la proiect. c) Vom reveni din nou asupra subiectului. d) Am urcat pe deal în grabă. În a, „urcat sus” repetă ideea de înălțime. În b, „a colabora” înseamnă deja „a lucra împreună”. În c, „a reveni” conține prefixul „re-”, deci „din nou” este de prisos. În d, „în grabă” adaugă informații despre mod. Răspuns: d.

Unde apare la examen

• Drept UB. Programa de admitere din 2026 cere „pleonasme” în partea de lexic, între cei 15 itemi de ortografie, ortoepie, punctuație și aspecte lexico-semantice (programa UB 2026). Formatul testului este pe pagina Admitere Drept UB.
• Drept UAIC. Tematica lexical-semantică cere cunoașterea sensului corect al cuvintelor (pagina de admitere UAIC), iar testul G1 din 20 iulie 2026 a avut, în prima parte, un item cu serii de pleonasme (testul G1 UAIC 2026).
• Evaluarea Națională, clasa a VIII-a. Baremul din 2026 dă, la redactarea rezumatului, 1 punct pentru „proprietatea termenilor folosiți” (subiectele și baremele EN 2026); un pleonasm în text este o greșeală de acest fel.

Greșeli frecvente

• Greșit: „Am coborât jos pe scări.”
  Corect: „Am coborât pe scări.”
• Greșit: A șterge orice repetare dintr-o poezie fiindcă ar fi pleonasm.
  Corect: Repetarea poate avea rol expresiv.
• Greșit: „Cel mai optim” este forma corectă a superlativului, pentru că sună mai tare.
  Corect: „Optim” exprimă deja gradul cel mai bun; se spune „soluția optimă”, nu „cea mai optimă”.
• Greșit: „A relua din nou”, „a reciti din nou”.
  Corect: „a relua”, „a reciti”; prefixul „re-” înseamnă deja „din nou”.
• Greșit: „A colabora împreună”, „a conlucra împreună”.
  Corect: „a colabora cu cineva”, „a conlucra cu cineva”.
• Greșit: „Mai superior”.
  Corect: „superior”; adjectivul conține deja gradul. Detalii în lecția Gradele de comparație.
• Greșit: „Prima premieră”, „panaceu universal”.
  Corect: „premieră”, „panaceu”; neologismul își conține deja explicația.
• Greșit: „Pe Ana o cunosc” este pleonasm.
  Corect: Dublarea complementului prin pronume este cerută de gramatică și nu este pleonasm.

Înainte și după

Întrebări frecvente