Neologismele

Neologismele sunt cuvinte sau sensuri intrate în limbă în etapa modernă a vocabularului. În clasificarea școlară, această etapă începe odată cu împrumuturile numeroase din secolele al XVIII-lea și al XIX-lea și continuă până astăzi. Ele pot numi lucruri, idei sau activități noi ori pot aduce o nuanță într-un domeniu. Folosirea lor ajută când termenul este precis și cititorul îl poate înțelege.

DEX definește neologismul ca un cuvânt împrumutat de curând din altă limbă sau creat recent într-o limbă prin mijloace proprii. Împrumutul este un mijloc extern de îmbogățire a vocabularului, spre deosebire de derivare, care este unul intern.

Nu orice cuvânt de origine străină este neologism. „Prieten” este un împrumut vechi din slavă, deci face parte din fondul vechi al limbii. „Fotbal” a intrat din engleză în epoca modernă și este tratat ca neologism, deși a devenit familiar. Unele neologisme sunt adaptate scrierii românești, precum „fotbal”; altele păstrează grafia de origine, precum „weekend” și „show”.

Un cuvânt cu mai multe sensuri poate fi neologism doar într-unul dintre ele. În „aplicație pe telefon”, „aplicație” numește un program; DEX dă pentru acest cuvânt mai multe sensuri, iar propoziția îți arată despre care este vorba.

Câteva neologisme, cu sensul dat de DEX:

Programa de clasa a VIII-a cere „Mijloace externe de îmbogățire a vocabularului: împrumuturi lexicale” și „Scrierea și pronunția cuvintelor de origine străină, conținând foneme nespecifice limbii române”. Programa nu folosește cuvântul „neologism”, dar neologismele sunt împrumuturile recente.

Exemplu rezolvat: hotărăște dacă „bluză”, „casă” și „server” sunt neologisme. Pas 1: cauți fiecare cuvânt în DEX și citești etimologia. Pas 2: „casă” este moștenit din latină, deci aparține fondului principal; „bluză” vine din franceză, iar „server” din engleză. Pas 3: verifici epoca: „bluză” și „server” au intrat în etapa modernă a limbii. Concluzie: „bluză” și „server” sunt neologisme, „casă” nu este.

Activitate: caută un termen recent într-un dicționar actual. Notează sensul și domeniul, apoi scrie o propoziție în care este necesar. Compară-o cu o formulare mai simplă, potrivită pentru un cititor tânăr.

Modernizarea vocabularului a adus împrumuturi mai ales din franceză, latină și italiană, apoi și din engleză. „Calculator” a dobândit sensul de aparat electronic, pe lângă legătura cu actul de a calcula: aici noutatea privește sensul. DEX arată la fiecare cuvânt de unde vine:

• din franceză: „a facilita” (fr. faciliter), „lucid” (fr. lucide);
• din latină: „a omite” (lat. omittere);
• din italiană: „pizza”;
• din engleză: „hobby”, „show”, „lider” (engl., fr. leader).

Neologismele fac parte din masa vocabularului, nu din fondul principal. Diferența e explicată în lecția Arhaismele.

Neologismele pot fi lexicale (cuvinte noi) sau semantice (sensuri noi ale unor cuvinte existente). „Interviu”, „birou”, „bluză” sunt neologisme lexicale, intrate în română mai ales prin franceză. „Fereastră” (în informatică) și „a descărca” (a copia un fișier de pe internet) sunt cuvinte vechi la care s-au adăugat sensuri noi, deci sunt neologisme semantice. Neologismul poate fi recunoscut după sufixe și terminații proprii cuvintelor recente: -ism („realism”), -ist („artist”), -ație/-iune („organizație”, „națiune”).

Neologismele se opun arhaismelor (cuvinte ieșite din uz, precum „hrisov”) și cuvintelor din fondul principal. Un cuvânt este neologism relativ la epoca în care a intrat: ceea ce a fost nou în secolul al XIX-lea (de exemplu „telegraf”) este azi un cuvânt obișnuit. De aceea, la examen, încadrarea se face după informația din dicționar: etimologie și epoca intrării. Contează calea de intrare, nu doar originea îndepărtată: „democrație” are rădăcini grecești, dar a ajuns în română în epoca modernă, prin franceză, deci este neologism.

Exemplu lucrat: Stabilim ce fel de neologism este „fereastră” în „Închide fereastra de pe ecran”. Cuvântul „fereastră” (din latină) numea deschiderea dintr-un perete. Sensul de „suprafață de afișare pe ecran” este nou. Concluzie: nu avem un cuvânt nou, ci un sens nou, deci este un neologism semantic, nu lexical.

Exemplu lucrat: Alegem neologismul din seria „casă, pâine, bluză, ochi”. „Casă”, „pâine” și „ochi” sunt cuvinte moștenite din latină. „Bluză” a intrat din franceză în etapa modernă a limbii. Concluzie: „bluză” este neologism.

Neologismele sunt prezente în toate domeniile: știință („fotosinteză”), tehnologie („server”, „aplicație”), artă („vernisaj”), politică („democrație”) și viața cotidiană („birou”, „bluză”). Prezența lor nu înseamnă că limba se „strică”: un neologism corect folosit exprimă precis ceva ce altfel ar cere o descriere lungă. Greșelile apar când sensul nu este cunoscut, când forma este deformată (de exemplu, un cuvânt confundat cu un paronim) sau când este folosit fără rost.

Pentru a verifica sensul unui neologism, folosești dicționarul explicativ: citești definiția, observi domeniul și exemplele, apoi decizi dacă se potrivește în enunț. Etimologia îți arată limba din care a venit cuvântul, de regulă franceza, engleza sau latina savantă. Neologismele se adaptează treptat: sunt la început scrise cu grafie străină, apoi își fac loc în ortografia românească.

Neologismul se deosebește și de regionalism, care circulă numai într-o zonă („bulz”, „cucuruz”). Aceeași formă poate fi cuvânt vechi într-un sens și neologism semantic în alt sens („fereastră”).

Neologisme adaptate și neadaptate. Îndreptarul din 2024 (§III.2.6) deosebește mai multe grade de adaptare:

• adaptate: se scriu cum se pronunță și se poartă ca orice cuvânt românesc. Sunt recomandate formele „lider”, „miting”, „clovn”, nu „leader”, „meeting”, „clown”;
• neadaptate: se scriu ca în limba de origine și se pronunță cât mai aproape de original. DOOM3 arată pronunțarea: „show” [șou], „jazz” [ğaz] sau [ğez], „mouse” [maus];
• cu două forme admise: DOOM3 acceptă și „pizza”, și „pizză”.

Articolul și pluralul se leagă fără cratimă când finala cuvântului se pronunță cum se scrie: „jazzul”, „hobbyuri”. Se leagă cu cratimă când finala nu se pronunță cum se scrie: „show-ul”, „show-uri”, „mouse-uri” (DOOM3; Îndreptarul din 2024, §III.2.6.3).

Cum folosești corect un neologism.

1. Caută-l în DEX. Nu ghici sensul după sunete.
2. Fă proba înlocuirii. Pune în locul lui cuvântul mai vechi: „Noul program facilitează înscrierea.” devine „înlesnește înscrierea”. Dacă enunțul își păstrează sensul, ai folosit bine neologismul.
3. Atenție la paronime, cuvinte cu formă asemănătoare și sens diferit: „literal” = cuvânt cu cuvânt („o traducere literală”), „literar” = care ține de literatură („un concurs literar”); „a evalua” = a stabili valoarea („a evalua o lucrare”), „a evolua” = a se dezvolta, a se transforma („boala evoluează normal”).
4. Atenție la pleonasm. Nu adăuga o explicație care repetă sensul neologismului: „a reitera din nou” este greșit, pentru că „a reitera” înseamnă deja „a repeta”. Vezi lecția Pleonasmul.
5. Nu folosi un cuvânt străin când există unul românesc. Îndreptarul din 2024 nu recomandă „shopping” în loc de „cumpărături” sau „a downloada” în loc de „a descărca”.

Exemple rezolvate

Exemplul 1: Care este neologismul din seria „a îndrepta, a drege, a remedia”?

„a remedia”. DEX îl arată împrumutat din franceză și latină („remédier”, „remediare”). „A drege” este moștenit din latină, iar „a îndrepta” e format în română din „drept”. Toate trei pot însemna „a repara, a face să fie din nou bun”.

Exemplul 2: „Înainte de meci, jucătorii au luat o masă frugală.”

„Frugal” înseamnă, după DEX, „alcătuit din bucate puține și simple”. Masa a fost deci ușoară, nu bogată. Proba înlocuirii: „o masă simplă”.

Exemplul 3: „Traducerea literală a titlului sună ciudat.”

„Literală” înseamnă aici „făcută cuvânt cu cuvânt”. Nu trebuie confundat cu „literară”, care ar însemna „ce ține de literatură”.

Exemplul 4: Scrie pluralul cuvintelor „hobby”, „mouse” și „show”.

• hobbyuri, fără cratimă;
• mouse-uri, cu cratimă;
• show-uri, cu cratimă.

Toate cele trei forme sunt cele din DOOM3.

Exemplul 5: „Dirigintele a reiterat din nou regula.”

Este un pleonasm: „a reitera” înseamnă „a repeta”. Corect: „Dirigintele a reiterat regula.” sau „Dirigintele a repetat regula.”

Distinge perechile de neologisme asemănătoare după context. „A investi” înseamnă a plasa resurse într-o activitate; „a învesti” înseamnă a acorda oficial o funcție sau o autoritate. „A emigra” descrie plecarea dintr-o țară, „a imigra” sosirea în alta: aceeași persoană poate emigra din România și imigra în Canada. „Original” înseamnă nou, propriu unei creații sau autentic; „originar” arată locul de proveniență. În „Un scriitor originar din Iași a propus o interpretare originală”, adjectivul „originar” răspunde la „de unde?”, iar „originală” califică interpretarea. Într-un item, sensul propoziției hotărăște forma.

Un item de vocabular dă un enunț cu unul sau două locuri libere și trei sau patru variante, apropiate ca formă sau ca sens. Pentru fiecare loc liber stabilești ce cere cuvântul de care depinde (de pildă, un loc de proveniență sau o notă de noutate), apoi elimini variantele care nu se potrivesc gramatical sau semantic.

Exemplu lucrat: Alege forma corectă: „Un coleg ____ din Cluj a prezentat un proiect ____.” a) original / originar, b) originar / original, c) originar / originar, d) original / original. După „coleg”, locul de proveniență cere „originar din Cluj”; după „proiect”, nota de noutate cere „original”. Răspuns: b.

Exemplu lucrat: Care dintre cuvinte are în informatică un sens nou adăugat unui cuvânt vechi: a) bluză, b) interviu, c) a descărca? „Bluză” (din franceză) și „interviu” (din engleză sau franceză) sunt neologisme lexicale, intrate în limbă în epoca modernă. „A descărca” exista de mult, cu sensul de a scoate încărcătura, iar sensul de a copia un fișier de pe internet este nou. Răspuns: c.

Când ți se cere să încadrezi un cuvânt, nu te bizui pe cât de familiar ți se pare: „fotbal” sau „meci” par obișnuite, dar sunt neologisme. Verifică etimologia și epoca intrării în dicționar.

Greșeli frecvente

• Greșit: „Un pericol eminent se apropie.”
  Corect: „Un pericol iminent se apropie.”
• Greșit: „A emigrat în România” când se descrie sosirea din altă țară.
  Corect: „A imigrat în România.”
• Greșit: Orice cuvânt de origine străină este neologism.
  Corect: Cuvinte precum „prieten” (slavă) sau „oraș” (maghiară) sunt împrumuturi vechi; neologismele au intrat în etapa modernă a limbii.
• Greșit: „Literal” și „literar” au același sens, pentru că seamănă.
  Corect: „Literal” înseamnă „cuvânt cu cuvânt”, iar „literar” înseamnă „care ține de literatură”.
• Greșit: „A reitera din nou” și „a facilita mai ușor”.
  Corect: „A reitera” înseamnă deja „a repeta”, iar „a facilita” înseamnă deja „a ușura”; explicația adăugată este un pleonasm.
• Greșit: „Showul” și „mouseuri”, fără cratimă.
  Corect: „Show-ul”, „mouse-uri”, cu cratimă, pentru că finala nu se pronunță cum se scrie; fără cratimă se scriu „jazzul”, „hobbyuri”.
• Greșit: „Leader”, „meeting” când DOOM3 recomandă forma adaptată.
  Corect: „Lider”, „miting”.
• Greșit: „Eu eradic”, „eu remedic”.
  Corect: Formele din DOOM3 sunt „eu eradichez”, „eu remediez”, „eu reiterez”.

Înainte și după

Întrebări frecvente