Pe scurt
Trunchiul cerebral se află între măduva spinării și părțile superioare ale encefalului. Prin el trec căi care duc informații din corp spre encefal și comenzi în sens invers. Regiunile sale principale sunt bulbul rahidian, puntea și mezencefalul. Trunchiul nu este „măduva spinării din cap”: are nuclei, conexiuni și funcții proprii, deși continuă traseele măduvei. Nu-l confunda cu întregul encefal și nu atribui emisferelor cerebrale toate reflexele de bază ale organismului.
| Partea | Nervii cranieni legați de ea | Reflexe și centri |
|---|---|---|
| Bulbul rahidian | IX glosofaringian, X vag, XI accesor, XII hipoglos | centrii respiratori, cardiaci și vasomotori; reflexele de deglutiție, tuse, strănut, vomă, salivare |
| Puntea lui Varolio | V trigemen; la limita cu bulbul: VI abducens, VII facial, VIII vestibulocohlear | reflexul cornean, reflexul de masticație, reflexele salivare și lacrimale |
| Mezencefalul | III oculomotor, IV trohlear | reflexele pupilare; reflexe de orientare la stimuli vizuali și auditivi; reflexe de postură, prin reglarea tonusului muscular |
| Nervul | Tipul |
|---|---|
| III oculomotor, IV trohlear, VI abducens, XI accesor, XII hipoglos | motori |
| VIII vestibulocohlear | senzorial |
| V trigemen, VII facial, IX glosofaringian, X vag | micști |
În detaliu
Poziția și părțile
Trunchiul cerebral stă la baza encefalului, în prelungirea măduvei spinării, cu care se continuă la nivelul găurii occipitale. Bulbul rahidian este partea de jos, puntea lui Varolio se află deasupra lui, iar mezencefalul face legătura cu diencefalul. În spatele bulbului și al punții se află cerebelul, legat de trunchi prin trei perechi de pedunculi cerebeloși. Între ele este ventriculul al IV-lea, o cavitate cu lichid cefalorahidian.
Substanța cenușie și substanța albă
Spre deosebire de măduvă, unde substanța cenușie formează o coloană continuă, în trunchiul cerebral ea este fragmentată în nuclei, înconjurați de substanță albă. Unii nuclei aparțin nervilor cranieni, alții sunt nuclei proprii ai trunchiului, cum ar fi nucleul roșu și substanța neagră din mezencefal. Printre ei se află formația reticulată, o rețea de neuroni care menține starea de veghe a scoarței cerebrale. Funcțiile sunt distribuite în rețele, nu izolate în câte o singură celulă pentru fiecare act.
Nervii cranieni
Omul are 12 perechi de nervi cranieni. Primele două perechi, olfactivul și opticul, nu pornesc din trunchiul cerebral. Celelalte zece au nucleii în trunchi și ies din el la niveluri diferite (tabelul de mai sus). Vagul (X) este cel mai lung nerv cranian: coboară până la organele din torace și abdomen și duce acolo fibre parasimpatice.
Cele trei părți, la microscop și pe schemă
Bulbul rahidian (aproximativ 3 cm) continuă măduva. Pe fața ventrală are piramidele, formate din fibrele tractului corticospinal; majoritatea fibrelor se încrucișează în decusația piramidală, deci fiecare emisferă comandă mișcările jumătății opuse a corpului. Pe fața dorsală se află nucleii gracil (Goll) și cuneat (Burdach), unde fac sinapsă fibrele sensibilității proprioceptive conștiente. Puntea are în față baza punții, cu fibre care merg spre cerebel; pedunculii cerebeloși inferior, mijlociu și superior leagă trunchiul de cerebel. Mezencefalul are în față pedunculii cerebrali, prin care trec fibrele motorii descendente, iar dorsal tectumul, cu coliculii superiori (reflexe vizuale) și coliculii inferiori (reflexe auditive); în interior se află apeductul cerebral (Sylvius), care leagă ventriculul III de ventriculul IV.
Centrii vitali ai bulbului sunt centrul respirator (grupuri de neuroni inspiratori și expiratori), centrul cardiovascular (inhibitor cardiac și vasomotor) și centrii reflexelor de protecție. Puntea conține centrul pneumotaxic, care reglează ritmul respirației. Mezencefalul conține substanța neagră (circuitul dopaminergic al mișcării) și nucleul roșu.
Funcția reflexă
Trunchiul cerebral este centrul multor reflexe somatice și vegetative:
- bulbul reglează funcții vitale: respirația, frecvența inimii, diametrul vaselor; tot aici sunt centrii reflexelor de deglutiție, tuse, strănut și vomă și ai unor reflexe secretorii digestive. De exemplu, o leziune bulbară severă poate afecta aceste funcții chiar dacă scoarța cerebrală este intactă;
- puntea închide pleoapele când este atinsă corneea (reflexul cornean) și coordonează masticația; participă și la reglarea respirației;
- mezencefalul adaptează diametrul pupilei la lumină (reflexul pupilar fotomotor), întoarce capul și ochii spre un stimul neașteptat și reglează tonusul muscular, important pentru postură.
Funcția de conducere
Toate căile ascendente care urcă din măduvă spre talamus și scoarță și toate căile descendente care coboară de la scoarță spre măduvă trec prin trunchiul cerebral. Unele se încrucișează aici, motiv pentru care fiecare emisferă cerebrală controlează mai ales jumătatea opusă a corpului.
Trunchiul se leagă de restul sistemului nervos central prin lecțiile despre alcătuirea sistemului nervos și, pentru reflexul pupilar, analizatorul vizual. Măduva spinării, cu arcul reflex și căile de conducere, precede trunchiul, iar encefalul, cu cerebelul și diencefalul, îl continuă.
Exemple rezolvate
Exemplul 1: de unde pornește nervul?
Precizează partea trunchiului cerebral de care este legat fiecare nerv: vagul, trigemenul, oculomotorul, hipoglosul.
| Nervul | Partea |
|---|---|
| vagul (X) | bulbul rahidian |
| trigemenul (V) | puntea lui Varolio |
| oculomotorul (III) | mezencefalul |
| hipoglosul (XII) | bulbul rahidian |
Exemplul 2: reflexul cornean
Când o meșă de vată atinge corneea, pleoapele se închid. Ce reflex este și unde se află centrul lui?
- Reflexul se numește reflex cornean (de clipire).
- Stimulul este preluat de fibrele senzitive ale trigemenului (V).
- Centrul se află în punte.
- Comanda pleacă pe nervul facial (VII) spre mușchiul care închide pleoapele.
Exemplul 3: reflexul pupilar
Intri dintr-o cameră întunecoasă în soare și pupilele se micșorează. Explică.
- Lumina puternică stimulează fotoreceptorii din retină.
- Impulsurile merg pe nervul optic spre mezencefal, unde se află centrul reflexului.
- Comanda pleacă pe fibrele parasimpatice ale nervului oculomotor (III) spre mușchiul circular al irisului.
- Mușchiul se contractă, pupila se micșorează și pe retină ajunge mai puțină lumină.
Exemplul 4: grilă cu patru afirmații
Un elev înghite, apoi clipește când îi intră praf în ochi, iar la final privește spre o lumină puternică. Sunt adevărate afirmațiile:
înghițirea este coordonată reflex de bulbul rahidian;
centrul reflexului de clipire se află în mezencefal;
micșorarea pupilei este comandată prin fibrele parasimpatice ale nervului oculomotor;
cele trei reflexe au centrul în aceeași parte a trunchiului cerebral.
Adevărată.
Falsă: clipirea la atingerea corneei este reflexul cornean, cu centrul în punte.
Adevărată.
Falsă: centrii sunt în părți diferite: bulb, punte și mezencefal.
Sunt adevărate 1 și 3, deci, după cheia UMFCD, răspunsul este B.
Exemplul 5: traseul comenzii pentru mișcarea voluntară
- Neuronii motori din girusul precentral stâng trimit axoni prin capsula internă.
- Fibrele coboară prin pedunculul cerebral stâng, baza punții și piramida bulbară stângă.
- În decusația piramidală, majoritatea fibrelor se încrucișează și coboară în cordonul lateral al măduvei din partea dreaptă.
- Concluzie: aria motorie stângă comandă mușchii jumătății drepte a corpului.
Exemplul 6: paralizie alternă
O leziune a punții din partea stângă produce paralizia mușchilor feței din partea stângă și slăbiciunea membrelor din partea dreaptă.
- Nucleul nervului facial (VII) se află în punte; lezarea lui produce paralizia feței de aceeași parte.
- Fibrele corticospinale din punte nu s-au încrucișat încă, deci leziunea produce deficitul motor al membrelor din partea opusă.
- Asocierea paraliziei de nerv cranian de o parte cu deficitul motor al membrelor de partea opusă indică un sediu în trunchiul cerebral.
Pentru admitere
Trunchiul cerebral cuprinde bulbul rahidian, puntea și mezencefalul. Nucleii nervilor cranieni III–IV se află în mezencefal, V–VIII în punte, iar IX–XII în bulb, potrivit repartiției școlare. Bulbul participă la reflexele salivar, de deglutiție, de tuse, de strănut și de vomă și conține centri respiratori și cardiovasculari. Talamusul și cerebelul nu sunt părți ale trunchiului cerebral.
În mezencefal se află nucleii nervilor III–IV, substanța neagră și nucleul roșu; reflexele fotomotor și de acomodare au centre mezencefalice. În punte se găsesc nuclee ale nervilor V–VIII și circuite pentru reflexe precum cel cornean, lacrimal și masticator. În bulb se găsesc nuclee ale nervilor IX–XII și centre pentru deglutiție, tuse, strănut, vomă, reglarea inimii și tonusului vascular.
Reține: decusația piramidală este în bulb; coliculii superiori sunt vizuali, iar cei inferiori auditivi; pedunculii cerebeloși leagă trunchiul de cerebel; apeductul cerebral este în mezencefal. Centrul respirator este în bulb și în punte, centrul cardiovascular în bulb. Leziunea trunchiului cerebral produce tulburări de nervi cranieni de aceeași parte și deficite motorii sau senzitive de partea opusă.
Exemplu în formatul examenului (complement grupat). Despre trunchiul cerebral sunt corecte afirmațiile:
- Decusația piramidală se află în bulbul rahidian.
- Coliculii superiori participă la reflexele vizuale.
- Apeductul cerebral se află în mezencefal.
- Puntea conține nucleii nervilor cranieni IX–XII.
- a) „Numai afirmațiile 1, 2 și 3 sunt corecte.”
- b) „Numai afirmațiile 1 și 3 sunt corecte.”
- c) „Numai afirmațiile 2 și 4 sunt corecte.”
- d) „Numai afirmația 4 este corectă.”
- e) „Toate afirmațiile sunt corecte sau toate sunt false.”
Răspuns: a. Afirmația 4 este falsă, deoarece nucleii nervilor IX–XII se află în bulbul rahidian.
Unde apare la examen
- Admiterea la Medicină, UMF „Carol Davila”: tematica pentru 2026 include tot manualul de clasa a XI-a de la Editura Corint, fără rubricile „Noțiuni elementare de igienă și patologie” (tematica și bibliografia de admitere 2026). Formatul testului este pe pagina Admitere Medicină Carol Davila.
- Bacalaureatul, Anatomie și fiziologie umană, genetică și ecologie umană: programa de examen include funcția reflexă și funcția de conducere ale sistemului nervos somatic (programa de examen, anexa 2 la OMECTS 4800/2010). Nervii cranieni, cu distribuția și rolul lor, apar în programa școlară de clasa a XI-a numai la conținuturile marcate pentru curriculumul diferențiat, nu și în programa de examen (programa de clasa a XI-a).
- Bacalaureatul, Biologie vegetală și animală: programa de examen include encefalul mamiferelor, cu localizarea, componentele și rolul lor (programa de examen, anexa 2 la OMECTS 4800/2010).
Greșeli frecvente
- Greșit: Cerebelul face parte din trunchiul cerebral.Corect: Trunchiul are trei părți: bulb, punte, mezencefal. Cerebelul este o componentă distinctă a encefalului, în spatele lor.
- Greșit: Diencefalul face parte din trunchiul cerebral.Corect: În manualele școlare, diencefalul este o parte separată a encefalului.
- Greșit: Trunchiul cerebral înseamnă numai bulbul rahidian.Corect: Include mezencefalul, puntea și bulbul rahidian.
- Greșit: Toți cei 12 nervi cranieni pornesc din trunchi.Corect: Olfactivul și opticul nu pornesc din trunchi.
- Greșit: Reflexul pupilar are centrul în bulb.Corect: Centrul lui este în mezencefal.
- Greșit: Centrii respiratori sunt numai în punte.Corect: Centrii respiratori principali sunt în bulb; puntea doar participă la reglarea ritmului respirator.
- Greșit: Decusația piramidală se află în punte.Corect: Decusația piramidală se află în bulbul rahidian, unde majoritatea fibrelor corticospinale se încrucișează.
Testează-te pe această lecție
Lecția o citești aici, fără cont. Testele pe lecții și capitole sunt în cont, cu grile originale Didaxis și explicația fiecăreia: gratuit 10 grile pe zi, fără limită cu Premium, 49 de lei pe lună pentru fiecare copil.
Înainte și după
Întrebări frecvente
Din ce este format trunchiul cerebral?
De ce este bulbul rahidian vital?
Ce nervi cranieni nu pornesc din trunchiul cerebral?
Surse și referințe
- Tematica și bibliografia UMFCD, admitere Medicină 2026, p. 1; umfcd.ro
- OpenStax, Anatomy and Physiology 2e, §13.2, «The Central Nervous System»; openstax.org
- OMEC 3252/2006, programa Biologie XI, p. 6: «distribuția și rolul nervilor spinali și cranieni»; rocnee.eu
- UMF „Victor Babeș” Timișoara, tematica admitere 2026, tip I, PDF p. 2: Cap. 11 «Organizarea sistemului nervos», pag. 245–268 (Sistemul nervos central); umft.ro
Desene: Redactare proprie (desen original)
