Cerebelul

Cerebelul este o parte a encefalului situată în spatele trunchiului cerebral, sub partea posterioară a emisferelor cerebrale. El contribuie la coordonarea mișcărilor, la menținerea echilibrului și la ajustarea posturii. Când întinzi mâna după un obiect, mișcarea trebuie corectată continuu în funcție de poziția brațului și de informațiile venite de la ochi și de la receptorii din mușchi și articulații. Cerebelul participă la această corectare.

Rolul său nu este să „pornească” singur toate mișcările voluntare. Comanda poate fi inițiată în alte circuite ale encefalului, iar cerebelul compară și ajustează desfășurarea ei. Participă și la învățarea unor deprinderi motorii, prin schimbarea eficienței circuitelor după exercițiu. Un mers nesigur poate avea multe cauze, deci nu este un test direct și suficient pentru o leziune cerebeloasă.

Într-o schemă, caută cerebelul lângă trunchiul cerebral, nu în interiorul măduvei spinării. Notează trei cuvinte-cheie: coordonare, echilibru, postură. Apoi explică un exemplu, precum reglarea pașilor pe un teren denivelat. Nu confunda cerebelul cu emisferele cerebrale mari și nu spune că fără el nu ar exista nicio contracție musculară; problema principală privește precizia și coordonarea.

Cerebelul primește informații despre intenția motorie și despre starea curentă a corpului, apoi influențează circuitele motorii prin conexiuni cu trunchiul cerebral și talamusul. Scoarța sa este organizată în circuite care permit ajustarea erorii și învățarea motorie. Afectarea cerebeloasă poate produce ataxie și tulburări de coordonare, fără a echivala cu paralizia completă a mușchilor.

După rolul funcțional, arhicerebelul participă la echilibru, paleocerebelul la tonusul muscular și postură, iar neocerebelul la coordonarea mișcărilor voluntare. Scoarța cerebeloasă este la exterior, substanța albă la interior, cu nuclei de substanță cenușie în profunzime.

Cerebelul are două emisfere unite de vermis și este legat de trunchiul cerebral prin trei perechi de pedunculi (inferiori, mijlocii, superiori). Scoarța cerebeloasă, cu pliuri fine numite foliuri, are trei straturi: molecular, al celulelor Purkinje și granular. Celulele Purkinje sunt neuroni mari, inhibitori, cu mediator GABA, iar axonii lor sunt singura ieșire a scoarței cerebeloase; ei fac sinapsă în nucleii cerebeloși profunzi (dințat, emboliform, globos, fastigial). Cerebelul conține majoritatea neuronilor encefalului, mai ales celule granulare mici, deși reprezintă numai aproximativ 10% din volum. Fibrele care intră în cerebel sunt cățărătoare (din oliva bulbară) și mușchioase (din măduvă, trunchi și scoarță, prin nucleii pontini).

Funcțional, vestibulocerebelul (arhicerebel) primește informații de la sistemul vestibular și controlează echilibrul și mișcările ochilor; spinocerebelul (paleocerebel) primește informații proprioceptive prin tracturile spinocerebeloase și reglează tonusul și mersul; cerebrocerebelul (neocerebel) primește informații de la scoarța cerebrală prin punte și coordonează mișcările voluntare fine, mai ales planificarea și succesiunea lor. Cerebelul compară mișcarea planificată cu cea executată și corectează diferența. Fibrele se încrucișează de două ori, de aceea o leziune a unei emisfere cerebeloase produce semne de aceeași parte.

Exemplu rezolvat 1: proba deget–nas. Un pacient cu leziune a emisferei cerebeloase drepte atinge vârful nasului cu degetul.

1. Mâna dreaptă se mișcă în zig-zag și depășește ținta (dismetrie), iar tremurul crește când se apropie de țintă (tremor intențional).
2. Mâna stângă execută mișcarea normal.
3. Concluzie: leziunea este în emisfera cerebeloasă dreaptă, pe aceeași parte cu deficitul.

Exemplu rezolvat 2: diferența dintre ataxie și paralizie.

1. Pacientul cu paralizie nu poate contracta mușchiul sau îl contractă slab.
2. Pacientul cu ataxie cerebeloasă poate contracta mușchii, dar mișcările sunt nesigure: mersul este cu baza largă, ca în starea de ebrietate, vorbirea este sacadată și apar incapacitatea de a face mișcări alternante rapide (adiadocokinezie) și nistagmus.
3. Concluzie: cerebelul reglează precizia și coordonarea, nu forța mișcării.

Cerebelul nu are legături directe cu neuronii motori ai măduvei; el acționează prin trunchiul cerebral și talamus.

La admitere, distinge cerebelul de trunchiul cerebral și de lobii emisferelor. Asociază cerebelul cu coordonarea, echilibrul și tonusul postural. Dacă un item cere o consecință a lezării, caută tulburarea preciziei mișcării, nu dispariția automată a tuturor comenzilor motorii.

Reține: celulele Purkinje sunt singurele eferențe ale scoarței cerebeloase și folosesc GABA; nucleii cerebeloși profunzi sunt dințat, emboliform, globos și fastigial; legăturile cu trunchiul se fac prin trei perechi de pedunculi. Alcoolul în exces produce atrofie cerebeloasă. Semnele leziunii cerebeloase sunt ataxia, dismetria, tremorul intențional, adiadocokinezia, hipotonia și nistagmusul.

Pentru întrebările de localizare, reține că cerebelul se află în fosa craniană posterioară, sub cortul cerebelului, în spatele ventriculului IV și al punții. Pentru întrebările despre echilibru, vestibulocerebelul primește informații de la urechea internă, iar spinocerebelul de la mușchi și articulații. Dacă enunțul spune că o leziune cerebeloasă produce paralizie, afirmația este falsă; ea produce incoordonare.

Exemplu în formatul examenului (complement grupat). Despre cerebel sunt corecte afirmațiile:

1. Celulele Purkinje formează singura ieșire a scoarței cerebeloase.
2. Cerebelul este legat de trunchiul cerebral prin două perechi de pedunculi.
3. Leziunea unei emisfere cerebeloase produce semne de aceeași parte.
4. Cerebelul inițiază mișcarea voluntară.

• a) „Numai afirmațiile 1, 2 și 3 sunt corecte.”
• b) „Numai afirmațiile 1 și 3 sunt corecte.”
• c) „Numai afirmațiile 2 și 4 sunt corecte.”
• d) „Numai afirmația 4 este corectă.”
• e) „Toate afirmațiile sunt corecte sau toate sunt false.”

Răspuns: b. Afirmația 2 este falsă: cerebelul se leagă de trunchiul cerebral prin trei perechi de pedunculi (inferiori, mijlocii și superiori). Afirmația 4 este falsă, deoarece mișcarea voluntară este inițiată în scoarța cerebrală, iar cerebelul coordonează și corectează execuția ei.

Greșeli frecvente

• Greșit: Cerebelul se află în măduva spinării.
  Corect: Cerebelul este o parte a encefalului, situată posterior de trunchiul cerebral.
• Greșit: Ataxia înseamnă paralizie completă.
  Corect: Ataxia este tulburarea coordonării mișcărilor.
• Greșit: Leziunea emisferei cerebeloase drepte produce tulburări în partea stângă a corpului.
  Corect: Fibrele se încrucișează de două ori, deci semnele apar de aceeași parte cu leziunea.

Înainte și după