Alcătuirea sistemului nervos

Sistemul nervos primește informații, le prelucrează și coordonează răspunsurile organismului. El este alcătuit din sistem nervos central, format din encefal și măduva spinării, și sistem nervos periferic, format din nervi și ganglioni. Encefalul se află în cutia craniană, iar măduva spinării în canalul coloanei vertebrale. Nervii fac legătura dintre aceste centre și restul corpului.

Când atingi un obiect fierbinte, receptorii din piele pot trimite informația spre sistemul central, iar un răspuns poate activa mușchii care retrag mâna. Nu fiecare reacție a corpului este însă o decizie conștientă: unele răspunsuri sunt reflexe. Sistemul nervos contribuie și la controlul organelor interne, precum inima și tubul digestiv.

Pentru a învăța alcătuirea, desenează separat encefalul, măduva și câțiva nervi care pleacă spre membre. Marchează cu o culoare structurile din cutia craniană și canalul vertebral, cu alta conexiunile spre corp. Nu confunda măduva spinării cu măduva din oase: au locuri și funcții diferite. Lecțiile Neuronul, Sinapsa, Funcția reflexă și actul reflex și cele despre regiunile encefalului explică părțile și funcțiile separat; aici păstrăm harta generală.

Exemplu pe pași: drumul informației când prinzi o minge.

1. Ochii (receptori) văd mingea care se apropie și trimit semnale prin nervul optic, un nerv cranian, spre encefal.
2. Semnalele ajung în encefal, în sistemul nervos central, unde sunt interpretate: mingea este mică, rapidă și vine spre tine.
3. Encefalul trimite comenzi spre măduva spinării, iar de acolo nervii spinali duc comanda spre mușchii brațelor.
4. Mușchii se contractă și mâna se închide pe minge. În același timp, receptorii din mușchi trimit înapoi semnale despre poziția brațului.

Concluzie: informația circulă în ambele sensuri, iar sistemul nervos central și cel periferic lucrează împreună. Corpul are 12 perechi de nervi care pleacă din encefal (nervi cranieni) și 31 de perechi de nervi care pleacă din măduva spinării (nervi spinali).

Sistemul nervos este deci o rețea de comunicare a întregului corp.

Clasificarea topografică separă sistemul nervos central de cel periferic. Funcțional, căile aferente aduc informații senzitive, iar cele eferente duc comenzi; controlul somatic și cel vegetativ vizează efectori diferiți. Encefalul include trunchiul cerebral, cerebelul, diencefalul și emisferele cerebrale. Măduva are rol în reflexe și în conducerea informațiilor. Nervii nu sunt centre de comandă, ci fascicule care leagă periferia de structurile centrale.

Sistemul nervos central cuprinde encefalul și măduva spinării; sistemul periferic cuprinde nervii și ganglionii. De exemplu, receptorul din piele trimite un impuls printr-un nerv spinal spre măduvă, iar o comandă motorie revine prin fibre periferice la mușchi. Localizarea unui neuron nu stabilește singură funcția întregii căi.

Clasificarea topografică. Sistemul nervos central cuprinde encefalul (aproximativ 1,3–1,4 kg la adult) și măduva spinării (aproximativ 45 cm lungime, între gaura occipitală și nivelul vertebrelor L1–L2). Encefalul are trunchiul cerebral (bulb, punte, mezencefal), cerebelul, diencefalul (talamus și hipotalamus) și emisferele cerebrale. Sistemul nervos periferic cuprinde 12 perechi de nervi cranieni, 31 de perechi de nervi spinali și ganglionii nervoși. Cele 31 de perechi de nervi spinali sunt grupate pe regiuni: 8 cervicali, 12 toracali, 5 lombari, 5 sacrali și 1 coccigian. Sistemul nervos central este protejat de oase (craniu și coloană vertebrală), de trei meninge și de lichidul cefalorahidian.

Clasificarea funcțională. Sistemul somatic (de relație) controlează mușchii scheletici, are efecte voluntare și reflexe și prelucrează informația de la organele de simț și de la piele. Sistemul vegetativ (autonom) controlează mușchii netezi, mușchiul cardiac și glandele și este involuntar; are o parte simpatică și una parasimpatică. Țesutul nervos conține neuroni, care transmit semnalul, și celule gliale (astrocite, oligodendrocite, celule microgliale, celule ependimare în SNC și celule Schwann în SNP), care susțin, protejează și hrănesc neuronii. În encefal, substanța cenușie este mai ales la suprafață (scoarța), iar în măduva spinării este în interior, cu aspect de literă H; substanța albă conține axoni mielinizați.

Exemplu rezolvat 1: ce aparține sistemului central și ce celui periferic?

1. Cerebelul: encefal, deci sistem nervos central.
2. Nervul sciatic: nerv spinal, deci sistem nervos periferic.
3. Ganglionul spinal: grup de corpi neuronali în afara SNC, deci sistem nervos periferic.
4. Nervul vag (X): nerv cranian, deci sistem nervos periferic (și vegetativ, prin fibrele parasimpatice).
5. Măduva spinării: sistem nervos central.

Exemplu rezolvat 2: numărul perechilor de nervi spinali.

1. Perechile pe regiuni: $8+12+5+5+1=31$.
2. Vertebrele cervicale sunt șapte, dar nervii cervicali sunt opt perechi: primul iese între craniu și vertebra C1, iar al optulea sub vertebra C7.
3. Concluzie: numărul nervilor nu coincide cu numărul vertebrelor la nivel cervical.

La admitere, nu folosi „encefal” ca sinonim pentru „emisfere cerebrale”. Identifică encefalul și măduva ca părți ale SNC, iar nervii cranieni și spinali ca părți ale SNP. Separă clasificarea topografică de cea funcțională: somatic/vegetativ nu înseamnă encefal/măduvă.

Reține clasificările pe care le cer itemii: SNC — encefal și măduvă; SNP — nervi și ganglioni; sistem somatic — mușchi scheletici; sistem vegetativ — mușchi netezi, cardiac și glande. Encefalul nu este sinonim cu emisferele cerebrale. Ganglionii nervoși aparțin sistemului nervos periferic, iar nucleii nervoși aparțin sistemului nervos central. Nervii cranieni sunt 12 perechi, iar cei spinali 31 de perechi.

Pentru întrebările care cer clasificarea unei structuri, verifică dacă ea se află în craniu sau canalul vertebral (central) ori în afara lor (periferic). Nervii cranieni ies prin găurile craniului, iar nervii spinali prin găurile dintre vertebre. Un ganglion nervos este un grup de corpi neuronali în afara sistemului nervos central, iar un nucleu este un grup de corpi neuronali în interiorul lui.

Exemplu în formatul examenului (complement grupat). Despre alcătuirea sistemului nervos sunt corecte afirmațiile:

1. Nervii spinali sunt 31 de perechi, dintre care 8 perechi sunt cervicale.
2. Măduva spinării este protejată de coloana vertebrală și de meninge.
3. Ganglionii spinali aparțin sistemului nervos periferic.
4. Sistemul nervos vegetativ controlează mușchii netezi, mușchiul cardiac și glandele.

• a) „Numai afirmațiile 1, 2 și 3 sunt corecte.”
• b) „Numai afirmațiile 1 și 3 sunt corecte.”
• c) „Numai afirmațiile 2 și 4 sunt corecte.”
• d) „Numai afirmația 4 este corectă.”
• e) „Toate afirmațiile sunt corecte sau toate sunt false.”

Răspuns: e. Toate afirmațiile sunt corecte. Cele 31 de perechi de nervi spinali sunt 8 cervicale, 12 toracale, 5 lombare, 5 sacrale și 1 coccigiană. Măduva este protejată de canalul vertebral, de meninge și de lichidul cefalorahidian. Ganglionii spinali sunt grupuri de corpi neuronali din afara sistemului nervos central. Sistemul vegetativ este involuntar și are efectori netezi, cardiaci și glandulari.

Greșeli frecvente

• Greșit: Nervii aparțin sistemului nervos central.
  Corect: Nervii aparțin sistemului nervos periferic; encefalul și măduva spinării formează sistemul central.
• Greșit: Măduva spinării este măduvă osoasă.
  Corect: Măduva spinării este țesut nervos; măduva osoasă se află în oase.
• Greșit: Toți nervii pleacă din măduva spinării.
  Corect: Cei 12 nervi cranieni pleacă din encefal, iar cei 31 de nervi spinali pleacă din măduva spinării.

Înainte și după