Bolile sistemului nervos

Bolile sistemului nervos pot afecta celule, învelișuri, vase sau circuite diferite. Meningita este inflamația meningelor, iar encefalita privește țesutul encefalic. Epilepsia implică predispoziția la crize prin activitate electrică anormală. În boala Parkinson, sunt afectate circuite care contribuie la controlul mișcării; în scleroza în plăci, sistemul imunitar atacă structuri mielinice ale sistemului nervos central. Paralizia poate urma unui accident vascular cerebral sau unei leziuni a măduvei spinării. Aceste nume nu sunt interschimbabile.

O hemoragie cerebrală înseamnă sângerare în interiorul craniului, iar coma este o stare de afectare profundă a conștienței ce poate avea cauze diferite. Manifestările depind de locul și întinderea afectării nervoase. Tulburarea bruscă a vorbirii, slăbiciunea unui membru, o criză sau pierderea conștienței sunt situații care cer evaluare medicală urgentă.

Pentru învățare, leagă fiecare termen de structura sau funcția afectată: meninge, encefal, mielină, circuit motor ori vase. Alcoolul și alte substanțe psihoactive pot afecta funcționarea nervoasă; prevenirea depinde de comportamente și de sprijin adecvat, nu de simpla memorare a unei liste de boli. Nu transforma exemplele didactice în reguli de diagnostic pentru tine sau pentru altcineva.

Boala Parkinson se datorează degenerării neuronilor dopaminergici din substanța neagră; se manifestă prin tremor de repaus, rigiditate și mișcări lente, la persoane de obicei peste 60 de ani. Se tratează cu levodopa, precursor al dopaminei. Epilepsia este caracterizată prin crize recurente, produse de descărcări electrice anormale: în criza tonico-clonică generalizată persoana își pierde cunoștința, cade, are contracții ritmice, iar în absență, frecventă la copii, privirea se fixează câteva secunde. Prim ajutor: se așază persoana în poziție laterală de siguranță, se protejează capul, nu se introduce nimic în gură și se sună la 112 dacă criza durează mai mult de cinci minute. Scleroza în plăci este o boală autoimună care distruge mielina din sistemul nervos central; apare mai ales la adulți tineri, de 20–40 de ani, mai frecvent la femei, și evoluează în pusee, cu tulburări vizuale, slăbiciune, amorțeli și oboseală.

Paralizia este pierderea totală a mișcărilor voluntare ale unui segment al corpului, iar paralizia parțială se numește pareză. După extindere, se deosebesc monoplegia (un membru), hemiplegia (jumătatea corpului de o parte), paraplegia (ambele membre inferioare) și tetraplegia (cele patru membre). Cauzele sunt întreruperea căii motorii: accidentul vascular cerebral produce hemiplegie de partea opusă leziunii, deoarece căile motorii se încrucișează; leziunea măduvei spinării, după un accident rutier sau după un plonjon în apă puțin adâncă, produce paraplegie sau tetraplegie; poliomielita distruge neuronii motori din coarnele anterioare ale măduvei. Manifestările sunt lipsa mișcării, iar în paralizia de cauză cerebrală sau medulară mușchii devin rigizi și reflexele sunt exagerate, pe când în paralizia nervilor periferici mușchii sunt flasci. Se previne prin tratarea hipertensiunii arteriale, prin centura de siguranță și casca de protecție, prin evitarea plonjonului în ape necunoscute și prin vaccinarea antipoliomielitică; recuperarea se face prin kinetoterapie.

Meningita este inflamația meningelor, produsă de bacterii (Neisseria meningitidis, Streptococcus pneumoniae, Haemophilus influenzae) sau de virusuri; manifestările sunt febra, cefaleea, vărsăturile și redoarea cefei. Se previne prin vaccinare. Encefalita este inflamația encefalului, de obicei virală (virusul herpes simplex, virusul rabic), cu febră, convulsii și modificări de comportament. Hemoragia cerebrală apare prin ruperea unui vas, în special la persoanele cu hipertensiune arterială; accidentul vascular cerebral poate fi hemoragic sau ischemic, iar semnele sunt asimetria feței, slăbiciunea unui braț și tulburarea vorbirii, caz în care se sună imediat la 112. Coma este starea de pierdere profundă a conștienței; gravitatea se apreciază cu scala Glasgow (3–15 puncte), iar scorul de cel mult 8 corespunde comei. Factori de risc: alcoolul în exces lezează cerebelul și nervii periferici; tutunul crește riscul de accident vascular cerebral; drogurile, de exemplu cocaina, pot produce hemoragii sau infarcte cerebrale, iar opioidele deprimă respirația. Cafeaua în exces (peste 400 mg de cafeină pe zi, adică mai mult de patru cești) provoacă insomnie, tremor, nervozitate și palpitații, iar lipsa somnului declanșează crize la persoanele cu epilepsie. Prevenirea cere renunțarea la fumat, consum moderat de alcool și cafea, evitarea drogurilor, controlul tensiunii arteriale, somn suficient și protecția capului prin cască, pentru că traumatismele craniene pot fi cauza epilepsiei.

Exemplu rezolvat 1: scorul Glasgow. Scala însumează deschiderea ochilor (1–4), răspunsul verbal (1–5) și răspunsul motor (1–6).

1. Un pacient deschide ochii la durere (2), emite sunete neînțelese (2) și are flexie anormală la durere (3): $2+2+3=7$.
2. Scorul 7 (cel mult 8) corespunde unei come.
3. Alt pacient deschide ochii spontan (4), este confuz (4) și localizează durerea (5): $4+4+5=13$, o alterare ușoară a conștienței.

Exemplu rezolvat 2: ce boală sugerează simptomele?

1. Febră, cefalee și redoarea cefei la un adolescent: meningită; se recoltează lichid cefalorahidian prin puncție lombară.
2. Slăbiciune bruscă a brațului drept, vorbire încurcată și tensiune arterială 200/110 mmHg: accident vascular cerebral; tomografia cerebrală distinge hemoragia de infarct, iar timpul până la tratament este critic.
3. Tremor de repaus și mers lent la o persoană de 68 de ani: boala Parkinson.

Greșeli frecvente

• Greșit: Meningita și encefalita sunt sinonime.
  Corect: Meningita afectează meningele, iar encefalita țesutul encefalic.
• Greșit: Orice criză observată dovedește epilepsie.
  Corect: Crizele au cauze variate și necesită evaluare medicală.
• Greșit: În timpul unei crize epileptice, se introduce un obiect în gura persoanei.
  Corect: Persoana este așezată în poziție laterală de siguranță, capul este protejat și nu se introduce nimic în gură.

Înainte și după