Semnele de punctuație finale

La sfârșitul unei propoziții scrii un semn care se potrivește cu ceea ce spui. Punctul încheie o afirmație. Semnul întrebării arată o întrebare. Semnul exclamării arată o exclamație sau un îndemn puternic. Când citești cu voce tare, semnul te ajută să alegi vocea potrivită.

„A venit Radu.” spune un fapt. „A venit Radu?” întreabă. „Ce bine că a venit!” exprimă bucuria vorbitorului.

Punctul se pune și după o rugăminte spusă calm („Ia loc.”), iar semnul exclamării arată o poruncă energică („Ia loc!”). Salutul și chemarea se încheie de obicei cu semnul exclamării: „Bună ziua!”, „Mamă!”.

„Vino aici!” este un îndemn, nu o dovadă că vorbitorul strigă. „Ce surpriză!” exprimă mirare, iar „Când vii?” cere un răspuns. „Vii.” comunică o informație. Alege semnul după ceea ce vrei să spui și citește cu voce firească; aceleași cuvinte, „Vii”, se înțeleg diferit cu punct sau cu semnul întrebării.

De regulă enunțul se încheie cu un singur semn. Excepția prevăzută de Îndreptarul ortografic: o replică și exclamativă, și interogativă primește ambele semne („?!” sau „!?”), iar mai multe semne de exclamare („!!”) arată o emoție tot mai puternică. Dacă ești nesigur, întreabă-te: spun un fapt, pun o întrebare sau mă emoționez? Citește propoziția cu glas tare înainte de a hotărî semnul.

DOOM3 scrie numele a două semne cu cratimă: două-puncte și punctul-și-virgula.

Programa le cere treptat: în clasa a V-a, „Enunțul. Punctuația enunțului”; în clasa a VI-a, „Norme de punctuație (virgula)”, „Punctuația vocativului” și „Elemente auxiliare în scriere (paranteze, sublinieri)”; în clasa a VII-a, „Norme de punctuație (virgula, punctul și virgula)”; în clasa a VIII-a, „Apoziția. Norme de punctuație”.

Semnele de la sfârșitul enunțului

Regulile sunt în Îndreptarul din 2024, §III.1.2.2.

• Punctul încheie enunțul care afirmă ceva și întrebarea indirectă: „Mă întreb dacă mâine plouă.” Nu se pune punct după un titlu și nici după punctele de suspensie de la sfârșitul enunțului.
• Semnul întrebării încheie numai întrebările directe: „Când pleacă trenul?”
• Semnul exclamării încheie enunțurile exclamative și imperative: „Ce frig e!”, „Vino repede!” El se pune și după o interjecție folosită singură: „Ah!” (vezi lecția Interjecția).

Punctul și ghilimelele. Când un enunț întreg stă între ghilimele, după două-puncte, punctul se pune înaintea ghilimelelor de închidere. Când citatul este doar o parte din propoziția ta, punctul se pune după ghilimele. Vezi Exemplul 5.

Semnele din interiorul enunțului

Virgula

Virgula desparte termenii unei enumerări, vocativul, apoziția și propozițiile legate prin „dar”, „iar”, „însă”, „ci”. Nu se pune între subiect și predicat: „Elevii din clasa noastră au câștigat.” Regulile ei sunt rezumate în capitolul Ortografie și punctuație; detalii în lecția Virgula.

Două-puncte

Anunță ce urmează: o enumerare („Am adus următoarele: o lanternă, o pătură și apă.”), o explicație („Am întârziat dintr-un singur motiv: autobuzul.”) sau vorbirea directă („Mama a zis: «Gata, la masă!»”). Când „următorul”, „următoarele” sau „astfel” anunță o enumerare ori o explicație, pui două-puncte: „Am procedat astfel: am citit, apoi am rezumat.”

Nu pui două-puncte între un verb și complementele lui: „Am cumpărat struguri și mere.”, nu „Am cumpărat: struguri și mere.”

Punctul-și-virgula

Desparte părți mai lungi ale unei fraze, care au deja virgule înăuntru, sau două idei puse în paralel: „Pe de o parte, voiam să merg la film; pe de altă parte, aveam de învățat.” Poate fi adesea înlocuit cu punctul sau cu virgula.

Linia de pauză și parantezele

Amândouă izolează o informație intercalată. Înaintea primei linii de pauză nu pui virgulă. După a doua linie pui virgulă numai dacă ar fi fost nevoie de ea și fără intercalare. Parantezele încadrează o precizare mai puțin importantă: „Am vizitat Sibiul (orașul bunicilor mei) în vacanță.”

Ghilimelele

În română se folosesc ghilimelele românești „ ”. Pentru un citat aflat în alt citat, folosești ghilimelele unghiulare « ». Între ghilimele pui citatele, vorbirea directă (când nu folosești linia de dialog) și titlurile: „Am citit «Povestea lui Harap-Alb».”

Punctele de suspensie

Arată o întrerupere, o ezitare sau o enumerare lăsată neterminată: „Am luat caiete, creioane, gume…”

Dialogul

• Replica începe pe rând nou, cu linia de dialog și cu literă mare: „– Vii cu noi la bibliotecă?”
• Nu folosi împreună linia de dialog și ghilimelele: au același rol.
• După o replică încheiată cu „?” sau „!”, cuvintele povestitorului urmează fără virgulă: „– Ce frumos e afară! a spus Ioana.”
• După o replică fără „?” sau „!”, pui virgulă: „– Vin imediat, a răspuns Ana.”
• Nu înlocui linia de dialog cu cratima (-): linia este mai lungă (–).

Exemple rezolvate

Exemplul 1: Corectează: „M-a întrebat unde locuiesc?”

Este o întrebare indirectă, deci se încheie cu punct. Corect: „M-a întrebat unde locuiesc.”

Exemplul 2: Corectează: „Am pus în ghiozdan: caiete, creioane și un măr.”

Două-puncte desparte greșit verbul de complementul lui. Corect: „Am pus în ghiozdan caiete, creioane și un măr.” sau „Am pus în ghiozdan următoarele: caiete, creioane și un măr.”

Exemplul 3: Punctuează o replică exclamativă urmată de cuvintele povestitorului.

Replica este „Ce frumos e afară”, rostită cu mirare, iar povestitorul adaugă „a spus Ioana”. Corect: „– Ce frumos e afară! a spus Ioana.” După semnul exclamării nu mai pui virgulă, iar „a spus” începe cu literă mică.

Exemplul 4: Corectează: „Bunicul, – un pescar vestit – ne-a învățat să înotăm.”

Înaintea primei linii de pauză nu se pune virgulă. După a doua linie nu e nevoie de virgulă, pentru că urmează predicatul. Corect: „Bunicul – un pescar vestit – ne-a învățat să înotăm.”

Exemplul 5: Unde pui punctul lângă ghilimele?

• Profesoara ne-a spus că „lucrarea va fi joi”. Citatul face parte din propoziție și începe cu literă mică, deci punctul stă după ghilimele.
• Profesoara ne-a spus: „Lucrarea va fi joi.” Citatul e un enunț întreg, după două-puncte, deci punctul stă înaintea ghilimelelor de închidere.

Punctul, semnul întrebării și semnul exclamării încheie un enunț, iar alegerea lor depinde de felul enunțului.

• Întrebarea directă se încheie cu semnul întrebării: „Unde este cartea?”. Întrebarea indirectă se încheie cu punct, deoarece enunțul rămâne enunțiativ: „Mă întreb dacă a ajuns acasă.”.
• Semnul exclamării încheie enunțurile exclamative, ordinele și interjecțiile de sine stătătoare: „Ce bine că ai venit!”, „Vino aici!”.
• Punctele de suspensie sunt trei, fără spațiu înaintea lor: „A început să spună, dar…”.
• După o abreviere care se termină cu punct, nu se mai adaugă alt punct la sfârșitul enunțului: „Am cumpărat caiete, pixuri etc.”.
• Dacă întrebarea sau exclamația este citată și introdusă prin două puncte, semnul stă înaintea ghilimelelor de închidere: Ana a întrebat: „Vii?”. Nu mai adaugi punct după ghilimele.

Capcană: semnul final depinde de structura enunțului, nu de verbul din el. „Ana a întrebat unde mergem.” se încheie cu punct, iar „Ana a întrebat: «Unde mergem?»” se încheie cu semnul întrebării aflat în citat. Regula generală rămâne un singur semn la sfârșit de enunț. Îndreptarul ortografic (ed. a V-a, §§ 211–212) admite două excepții: ambele semne, „?!” sau „!?”, pentru o replică cu caracter exclamativ și interogativ, și mai multe semne de exclamare („!!”, „!!!”) pentru creșterea intensității vocii.

Exemplu lucrat: Care enunț este corect scris? a) Ana a întrebat dacă vii? b) Ana a întrebat dacă vii. c) Ana a întrebat: „Vii”. d) Ana a întrebat „Vii.”. În a și b, „dacă vii” este întrebare indirectă, deci enunțul se încheie cu punct: b este corect, iar a este greșit. În c lipsește semnul întrebării din citat, iar în d punctul nu corespunde unei întrebări directe. Răspuns: b.

Unde apare la examen

• Drept UB. Programa de admitere din 2026 cere „semnele ortografice și semnele de punctuație”, în cei 15 itemi de ortografie, ortoepie, punctuație și lexic, iar bibliografia trece Îndreptarul din 2024 pentru punctuație (programa UB 2026). Formatul testului este pe pagina Admitere Drept UB.
• Drept UAIC. Tematica fonetică și ortografică nu numește punctuația.
• Evaluarea Națională, clasa a VIII-a. Baremul din 2026 dă la rezumat 1 punct pentru „respectarea normelor de punctuație” (0–2 greșeli), iar la propozițiile cerute în Subiectul I.B dă câte 1 punct pentru „respectarea normelor de exprimare, de punctuație și a ortografiei” (subiectele și baremele EN 2026).

Fișe de lucru: semnele de punctuație finale

Două fișe despre semnele de punctuație finale, cu exerciții de alegere și de scriere. Fiecare fișă are șase sarcini și cheia pe ultima pagină a PDF-ului.

• 

  Semnele de punctuație finale — exerciții

  Deschide fișa
• 

  Semnele de punctuație finale — aplică ce ai învățat

  Deschide fișa

Greșeli frecvente

• Greșit: „Unde este cartea.”
  Corect: „Unde este cartea?”
• Greșit: „Astăzi am citit?” dacă doar anunți ce ai făcut.
  Corect: „Astăzi am citit.”
• Greșit: „Mă întreb unde ai fost?”
  Corect: „Mă întreb unde ai fost.”; întrebarea indirectă se încheie cu punct.
• Greșit: „Am vizitat: Brașovul și Sibiul.”
  Corect: „Am vizitat Brașovul și Sibiul.”; nu se pun două-puncte între verb și complement.
• Greșit: Linia de dialog și ghilimelele folosite împreună.
  Corect: Alege unul dintre ele.
• Greșit: „– Unde mergi?, a întrebat-o mama.”
  Corect: „– Unde mergi? a întrebat-o mama.”; nu se pune virgulă după „?” sau „!”.
• Greșit: Virgulă înaintea primei linii de pauză.
  Corect: Linia de pauză ține deja locul virgulei.
• Greșit: Punct la sfârșitul unui titlu de lucrare, de capitol sau de articol.
  Corect: Titlurile nu au punct la sfârșit.

Înainte și după

Întrebări frecvente