Majuscula

Litera mare se numește majusculă. O scrii la începutul propoziției și la începutul titlului. O scrii și la numele proprii: nume de persoane („Ana”), de animale („Grivei”) și de locuri („Iași”). Restul cuvintelor se scriu cu litere mici, dacă nu există altă regulă. Primul cuvânt al unei propoziții are literă mare chiar dacă nu este nume: „Astăzi plouă.” După un punct începi propoziția următoare tot cu literă mare.

„Ana merge la Iași.” începe cu A mare. „Ana” și „Iași” sunt nume și păstrează litera mare. Cuvintele „fată”, „băiat” și „oraș” nu sunt nume: „o fată”, dar „Maria”; „un oraș”, dar „Brașov”.

Titlurile cărților au majusculă doar la primul cuvânt: „Moara cu noroc”. Zilele săptămânii și lunile se scriu cu literă mică: „luni”, „octombrie”.

Scrie o propoziție despre un coleg și orașul în care trăiește. Încercuiește literele mari și spune de ce le-ai folosit. Schimbă apoi numele colegului. La sfârșit, citește ce ai scris și caută începuturile de propoziție.

Litera mare sau mică arată dacă un cuvânt este nume propriu sau comun. Soarele din uzul curent se scrie cu minusculă („soarele a răsărit”), iar în terminologia astronomică cu majusculă, ca nume propriu („Soarele, Luna, Pământul”). Regulile se grupează după felul numelui.

Numele de persoane și de personaje. Numele de familie și prenumele au inițiala majusculă: „Ion Creangă”, „Ana Blandiana”. Prenumele compuse cu cratimă au majusculă la ambele părți: „Ana-Maria”. La supranumele istorice, cuvântul ajutător „cel” rămâne cu minusculă: „Ștefan cel Mare”. Majusculă au și numele animalelor („Grivei”, „Azor”) și ale personajelor folclorice și literare („Făt-Frumos”, „Harap-Alb”, „Muma-Pădurii”).

Numele geografice. Substantivul comun care precede numele propriu se scrie cu minusculă: „râul Olt”, „fluviul Dunărea”, „lacul Snagov”, „orașul Brașov”, „județul Cluj”. Când termenul generic face parte din denumirea însăși, are și el majusculă: „Marea Britanie”, „Țara Românească”, „Europa de Est”. Locuitorii se numesc cu minusculă: un elev din Cluj este „clujean”.

Sărbători și evenimente. Denumirile marilor sărbători și ale evenimentelor istorice unice se scriu cu majusculă: „Crăciunul”, „Paște”, „Anul Nou”, „Ziua Națională a României”, „Marea Unire”, „Primul Război Mondial”. Numele zilelor și ale lunilor rămân cu minusculă.

Titluri de opere. Prima literă a titlului este majusculă, iar restul cuvintelor se scriu cu minusculă, dacă nu sunt nume proprii: „Amintiri din copilărie”, „O scrisoare pierdută”, „Povestea lui Harap-Alb”. Scrierea cu majusculă a tuturor cuvintelor, după modelul englezesc, este incorectă: „Evul Mediu românesc”, nu „Evul Mediu Românesc”.

Sigle. Sigla formată din inițialele unui nume propriu se scrie cu toate literele mari: „UE”, „CFR”; la fel „TVA”, inițialele unei expresii comune.

După punct, semnul întrebării sau semnul exclamării, următorul enunț începe de regulă cu majusculă: „Ai terminat? Atunci mergem.” Dacă enunțul anterior este prezentat ca neîncheiat, se poate scrie cu minusculă: „Fie-ți milă! e nevastă-ta” (Caragiale).

Exemplu lucrat: Corectăm enunțul „ion creangă s-a născut în humulești, în martie.” Primul cuvânt începe enunțul, deci „Ion”. „Ion Creangă” este nume de persoană, cu majusculă la nume și prenume. „Humulești” este nume de localitate. „Martie” este numele unei luni și rămâne cu minusculă. Rezultat: „Ion Creangă s-a născut în Humulești, în martie.”

Exemplu lucrat: Corectăm enunțul „elevii din clasa a vii-a au vizitat muzeul de istorie din orașul brașov, pe valea prahovei, de ziua națională a româniei.” Primul cuvânt începe enunțul: „Elevii”. „Brașov” este nume de localitate, iar „orașul” rămâne cu minusculă, fiindcă precede numele propriu. În „valea Prahovei”, termenul „valea” este substantiv comun care precede numele râului, deci minusculă, iar „Prahovei” are majusculă. „Ziua Națională a României” este denumirea unei sărbători unice, cu majusculă la cuvintele semnificative. Rezultat: „Elevii din clasa a VII-a au vizitat muzeul de istorie din orașul Brașov, pe valea Prahovei, de Ziua Națională a României.”

Pentru a verifica un text, parcurge pașii:

1. Subliniază primul cuvânt al fiecărui enunț și verifică majuscula.
2. Caută numele de persoane, de animale și de locuri și pune majusculă fiecăruia.
3. Pentru fiecare cuvânt cu majusculă în interiorul enunțului, întreabă-te dacă este nume propriu, titlu, sigla sau sărbătoare.
4. Dacă răspunsul este nu, rescrie cuvântul cu minusculă.

Regulile de majusculă verificate la admitere privesc denumirile oficiale, funcțiile, numele geografice și formele derivate.

• Denumirile oficiale ale instituțiilor unice primesc majusculă la toate cuvintele semnificative, nu la prepoziții și conjuncții: „Înalta Curte de Casație și Justiție”, „Curtea Constituțională”, „Ministerul Afacerilor Externe”, „Parlamentul European”. Formele „Înalta curte de casație și justiție” și „Curtea constituțională” sunt greșite. Numele instituțiilor se scriu cu majusculă și când sunt folosite eliptic: „Guvernul”, „Parlamentul”. Când cuvântul desemnează o categorie, se scrie cu minusculă: „un minister”, „o curte de apel”.
• În stilul neutru, funcțiile publice se scriu cu minusculă, iar instituția cu majusculă: „ministrul educației” și „Ministerul Educației”, „președintele României” și „Președinția României”.
• Termenul generic dintr-un nume geografic are minusculă când nu face parte din nume: „munții Carpați”, „județul Bistrița-Năsăud”. Numele cu cratimă au majusculă la ambele componente: „Cluj-Napoca”, nu „Cluj-napoca”.
• Derivatele de la nume proprii (etnonime, adjective) se scriu cu minusculă: „un elev român”, „doi englezi și un francez”, „un bucureștean”; la fel numele limbilor („româna”), ale zilelor și ale lunilor: „luni, 3 martie”, „în iulie”.
• Titlurile actelor normative și ale documentelor au majusculă la primul cuvânt: „Codul penal”, „Legea partidelor politice”, „Constituția”.
• Pronumele de politețe „dumneavoastră” se scrie cu minusculă. În cereri și în corespondență formală se poate scrie cu majusculă: „Dumneavoastră”.
• După două puncte, majuscula apare doar la începutul unui citat sau al vorbirii directe; într-o enumerare se folosește minuscula: „Am adus: caiete, creioane și cărți”.

Exemplu lucrat: în „ministrul educației a vorbit la ministerul educației despre examenul din iunie” corectezi doar denumirea instituției. Funcția „ministrul” rămâne cu minusculă, la fel „educației” după ea; „iunie” rămâne cu minusculă. Rezultat: „Ministrul educației a vorbit la Ministerul Educației despre examenul din iunie.” Primul cuvânt începe cu majusculă pentru că deschide enunțul.

Exemplu lucrat: în „Ne vedem în Iulie, la Sibiu” luna se scrie „iulie”, cu minusculă, iar „Sibiu” rămâne nume de localitate.

Fișe de lucru: majusculă

Două fișe despre majusculă, cu exerciții de alegere și de scriere. Fiecare fișă are șase sarcini și cheia pe ultima pagină a PDF-ului.

• 

  Majuscula — exerciții

  Deschide fișa
• 

  Majuscula — aplică ce ai învățat

  Deschide fișa

Greșeli frecvente

• Greșit: „ana merge la iași.”
  Corect: „Ana merge la Iași.”
• Greșit: „Merg La Școală.” fără ca „la” sau „școală” să fie nume proprii.
  Corect: „Merg la școală.”
• Greșit: „Ne vedem de crăciun.”
  Corect: „Ne vedem de Crăciun.”; numele marilor sărbători se scriu cu majusculă.

Înainte și după