Verbele copulative

Verbul copulativ leagă subiectul de o însușire sau de o identitate. El nu exprimă singur o acțiune, ci cere după el un nume predicativ: un cuvânt care spune cum sau ce este subiectul. Verbul copulativ și numele predicativ formează împreună predicatul nominal: în „Ana este elevă”, predicatul nominal este „este elevă”.

Verbele copulative studiate la gimnaziu sunt: a fi, a deveni, a rămâne, a ajunge, a părea, a se face, a ieși și a însemna. Exemple: „Ana este harnică”, „Mara devine medic”, „El pare obosit”, „Libertatea înseamnă responsabilitate”.

Numele predicativ poate fi un substantiv („medic”), un adjectiv („harnic”), un pronume („a mea” în „Cartea este a mea”) sau un numeral („al doilea”). Când are formă flexibilă, se acordă cu subiectul în gen și număr: „Ana este harnică”, „copiii sunt harnici”.

Un verb este copulativ numai când ceea ce urmează după el spune cum sau ce este subiectul. Verbul „a fi” nu este mereu copulativ: în „Ana este în clasă”, „este” înseamnă „se află”; în „Aici este o grădină”, înseamnă „există”. În aceste enunțuri verbul are sens deplin și este predicat verbal. Verbele „a avea” și „a vrea” nu sunt copulative: „Ana are o carte”, „Ea vrea un măr”.

Test: încearcă să scoți numele predicativ. „Mara a devenit.” nu este complet, deci „medic” aparține predicatului. „Mara a citit.” este complet, deci „a citit” este predicat verbal.

Exemplu lucrat: Stabilim predicatul din „Mara a devenit medic”.

1. Căutăm verbul: „a devenit”, forma de perfect compus a lui „a deveni”.
2. Verificăm dacă are sens deplin: nu, are nevoie de un cuvânt care spune ce a devenit Mara.
3. Cuvântul „medic” completează sensul verbului și răspunde la „ce a devenit?”.

Concluzie: „a devenit” este verb copulativ, „medic” este nume predicativ, iar „a devenit medic” este predicat nominal.

Exemplu lucrat: Stabilim predicatul din „Echipa a ieșit campioană”. Verbul „a ieși” este aici sinonim cu „a deveni”, nu cu „a pleca afară”. Cuvântul „campioană” spune ce a devenit echipa și se acordă cu „echipa” (feminin singular). Concluzie: „a ieșit campioană” este predicat nominal.

Verbele copulative și valorile lor

Programa de clasa a VI-a cere verbul copulativ „a fi”. Celelalte verbe din tabel sunt în programa de clasa a VII-a. La gimnaziu se lucrează cu lista din programă; gramatica Academiei mai descrie și alte verbe folosite copulativ (de exemplu „a se numi”, „a reprezenta”).

Ce face un verb copulativ

Verbul copulativ este o legătură. Singur, nu spune destul despre subiect: „Problema pare…” rămâne neterminat. Abia împreună cu numele predicativ („grea”) formează predicatul nominal: „pare grea”.

Prin contrast, un verb predicativ are sens deplin și formează singur predicatul verbal: „Copiii dorm.”

Verbul copulativ stă la un mod personal și se acordă cu subiectul: „Merele sunt coapte.”, „Eu am rămas calm.” Lecțiile Predicatul nominal și Numele predicativ explică cealaltă parte a predicatului.

Cum recunoști un verb copulativ

1. Pune întrebarea „cum este?” sau „ce este?” despre subiect. „Cum a ieșit prăjitura?” → „gustoasă”. Răspunsul de după verb este numele predicativ, deci verbul este copulativ.
2. Încearcă să înlocuiești verbul cu „a fi” sau „a deveni”. „Cerul s-a făcut cenușiu.” → „Cerul a devenit cenușiu.” Sensul se păstrează, deci „s-a făcut” este copulativ.
3. Verifică ce urmează după verb. Dacă urmează un loc (unde?), un timp (când?) sau un complement direct, adică obiectul asupra căruia se face acțiunea, verbul este predicativ: „Am rămas acasă.”, „Tata face supă.”

„A fi”: copulativ, predicativ sau auxiliar

La pasiv, „a fi” e urmat de un participiu acordat, iar cel care face acțiunea poate apărea după „de” sau „de către”: „Tema a fost corectată de profesoară.” Aici „a fi” este auxiliar, nu copulativ.

Exemple rezolvate

Exemplul 1: „Lacul era liniștit, iar Ioana era la bazin.”

• era (primul): verb copulativ; „cum era lacul?” → „liniștit”, nume predicativ.
• era (al doilea): verb predicativ; înseamnă „se afla”, iar „la bazin” arată locul.

Exemplul 2: „Frunzele au devenit galbene.”

• au devenit: verb copulativ; leagă subiectul „frunzele” de numele predicativ „galbene”.

Exemplul 3: „Noi am rămas în clasă, dar fereastra a rămas deschisă.”

• am rămas: verb predicativ; „în clasă” arată locul.
• a rămas: verb copulativ; „cum a rămas fereastra?” → „deschisă”, nume predicativ.

Exemplul 4: „Tortul a ieșit pufos.”

• a ieșit: verb copulativ; înseamnă „a rezultat”, iar „pufos” este o însușire a tortului.

Exemplul 5: „Rochia a fost cusută de o croitoreasă.”

• a fost: verb auxiliar; „a fost cusută” este o formă pasivă, iar „de o croitoreasă” arată cine a făcut acțiunea.

Înainte și după

• Înainte: modurile verbului și predicatul.
• După: predicatul nominal și numele predicativ. O lecție despre valorile verbului „a fi” poate urma într-un lot următor.

La examen se cere distincția dintre valorile aceluiași verb. Un verb este copulativ numai dacă după el urmează un nume predicativ; altfel este predicativ, adică are sens deplin. Probele sunt înlocuirea și întrebarea:

• „Cartea este pe masă”: „este” = „se află”, deci predicativ;
• „Copiii au ajuns la muzeu”: „au ajuns” = „au sosit”, predicativ; în „A ajuns profesor”, același verb este copulativ („a devenit”);
• „Ea rămâne calmă”: copulativ; în „Ea rămâne acasă”: predicativ („stă”);
• „El părea obosit”: copulativ; în „Se pare că plouă” verbul este impersonal, fără nume predicativ.

Numele predicativ se acordă cu subiectul: „Ele au rămas prietene” (feminin plural), „Elevii sunt atenți” (masculin plural). Atenție la „a fi” cu participiu: „Cartea este citită de toți” (cu agent) este diateză pasivă, iar „este” este auxiliar al pasivului. „Fereastra este deschisă” (stare, fără agent) are predicat nominal, cu participiul adjectival drept nume predicativ.

Exemplu lucrat: În care enunț „este” este verb copulativ? a) Cartea este pe masă. b) Mihai este curajos. c) Aici este o grădină. d) Elevul este în clasă. În a și d, „este” înseamnă „se află”; în c înseamnă „există”. În b, „este” leagă subiectul „Mihai” de însușirea „curajos”, deci este copulativ, iar „este curajos” este predicat nominal. Răspuns: b.

Unde apare la examen

• Drept UB. Programa de admitere din 2026 cere, la verb, verbele predicative, copulative și auxiliare, în cei 35 de itemi de gramatică (programa UB 2026). Formatul testului este pe pagina Admitere Drept UB.
• Drept UAIC. Sintaxa și tipurile de verbe nu intră în tematica de admitere (pagina de admitere UAIC).
• Evaluarea Națională, clasa a VIII-a. În varianta 3 din 2026, Subiectul I.B a cerut o propoziție cu un verb folosit ca predicativ, iar baremul itemului despre valoarea morfologică a acceptat numai răspunsul complet, de tipul „verb predicativ” (subiectele și baremele EN 2026).

Greșeli frecvente

• Greșit: „Mara este veselă” analizat ca verbul „a fi” singur predicat verbal.
  Corect: „Este veselă” formează predicat nominal.
• Greșit: „Este” e copulativ în „Mara este în parc”.
  Corect: În acest enunț „este” exprimă aflarea într-un loc.
• Greșit: Verbul „a rămâne” este copulativ în orice enunț.
  Corect: În „Ea rămâne calmă” este copulativ; în „Ea rămâne acasă” are sens deplin și este predicativ.
• Greșit: „A ajuns campioană”, cu „a ajunge” analizat mereu ca predicativ.
  Corect: Cu sensul „a deveni”, „a ajunge” este copulativ: „a ajuns campioană” este predicat nominal.
• Greșit: „Laptele s-a făcut acru” are același verb ca „Face o cabană”.
  Corect: „A se face” (= a deveni) este copulativ; „a face”, fără „se”, este predicativ.
• Greșit: „Rochia a fost cusută de o croitoreasă”, cu „a fost” socotit verb copulativ.
  Corect: „A fost” este auxiliar al diatezei pasive; poți întreba „de cine?”.
• Greșit: „A rămas acasă”, cu „acasă” nume predicativ.
  Corect: „Acasă” răspunde la „unde?”, deci este circumstanțial de loc, iar verbul este predicativ.
• Greșit: Predicatul din „Apa a devenit gheață” este „a devenit”.
  Corect: Predicatul nominal este „a devenit gheață”.

Înainte și după

Întrebări frecvente