Sens propriu și figurat

Un cuvânt poate denumi direct un lucru sau poate fi folosit ca să sugereze o asemănare. În primul caz vorbim despre sens propriu; în al doilea, despre sens figurat. Uită-te la întregul enunț: sensul figurat exprimă o idee printr-o imagine, nu numește direct obiectul descris.

„Mă doare brațul” folosește sensul de bază al cuvântului „braț”. „Brațul râului” numește o ramură a apei: este un sens secundar, stabilizat în limbă. „Are o inimă de aur” folosește un sens figurat: persoana este bună, nu are o inimă făcută din metal.

Scrie două propoziții cu același cuvânt, una în care denumește direct un obiect și alta în care sugerează ceva. Explică de ce cititorul nu le înțelege în același fel.

În „Mă doare piciorul”, „picior” numește partea corpului: acesta este sensul de bază. „Piciorul mesei” denumește partea care susține masa; sensul propriu secundar este cunoscut și folosit de vorbitori. În „A stat pe propriile picioare”, expresia vorbește figurat despre independența persoanei. Contextul arată care dintre cele trei sensuri este folosit.

Sensul figurat apare în limbajul de zi cu zi, nu doar în poezie. Spui „Ai o inimă bună” sau „Am lucrat cu sufletul la gură” fără să te gândești la figuri de stil. Expresiile fixe sunt, de regulă, figurate: „a pune punctul pe i”, „a-i sta cuvântul în gât”, „a trage cu urechea”. Sensul lor nu rezultă din suma cuvintelor.

Compară: „Își freacă ochii” (sens propriu) și „E ochiul stăpânului” (figurat: supraveghere). Verifică mereu enunțul întreg: dacă sensul propriu nu se potrivește cu situația descrisă („ochiul stăpânului” nu este un ochi anume), sensul este figurat.

Exemplu lucrat: Stabilim sensul lui „rece” în „Apa este rece” și în „Primirea a fost rece”.

1. Prima propoziție vorbește despre temperatura apei: sens propriu.
2. A doua nu vorbește despre temperatură, ci despre comportamentul oamenilor: lipsa căldurii în purtare.
3. Observăm o asemănare între „frig” și „lipsa afectivității”: sens figurat.

Concluzie: „rece” are sens propriu în prima propoziție și figurat în a doua.

În DEX, „aripa avionului” apare ca sens al cuvântului, fără marca „fig.”, iar „a da (cuiva) aripi” apare ca expresie, cu sensul „a face să capete curaj”.

Programa de clasa a VI-a cere „Cuvântul: formă și sens (sensul de bază și sensul secundar; sensul propriu, sensul figurat)” și „Rolul contextului în crearea sensului”.

La liceu, distinge sensul propriu de bază, sensul propriu secundar și sensul figurat creat de context. În „Și-a deschis gura ca să vorbească”, „gură” numește partea feței: sensul de bază. În „A pus lemne în gura sobei”, numește deschizătura sobei: sens propriu secundar, stabilizat în limbă. În „Se teme de gura lumii”, cuvântul sugerează vorbele și judecata oamenilor: sens figurat. Testezi fiecare sens prin context, nu prin cuvântul izolat; înlocuirea cu „parte a feței” funcționează doar în prima propoziție. Un al doilea test este reformularea: „se teme de judecata oamenilor” păstrează ideea ultimei propoziții, dar „a pus lemne în judecata oamenilor” nu are sens. Astfel arăți cum aceeași formă primește înțelesuri diferite, fără să numești figurat orice sens care nu este cel de bază.

Sensul figurat se naște din asemănarea dintre două lucruri, dintre un obiect și o idee sau dintre un fapt și efectul lui. Procedeele principale sunt metafora („Ochii ei sunt două stele”), personificarea („Vântul șoptește”) și metonimia (numirea unui lucru prin altul vecin cu el: „a citit un Eminescu”, adică o carte de Eminescu). Cu timpul, o imagine figurată poate deveni un sens secundar stabilizat în limbă („piciorul mesei”, „brațul râului”): dicționarul îl înregistrează ca sens propriu secundar.

Expresiile figurate fixe se numesc locuțiuni sau expresii: „a sta cu ochii pe cineva” înseamnă „a-l supraveghea”. Sensul lor nu poate fi dedus din cuvintele componente și nu poate fi schimbat prin înlocuirea unui cuvânt cu un sinonim.

Exemplu lucrat: În enunțul „Trecutul este o piatră pe sufletul meu”, analizăm „piatră”:

1. „Piatră” are sens propriu de rocă.
2. Aici nu se vorbește despre o rocă, ci despre o greutate morală.
3. Se identifică povara trecutului cu greutatea pietrei, fără cuvânt de comparație („ca”).
4. Procedeul este metafora; sensul este figurat.

Verificare: nu putem înlocui „piatră” cu „rocă” fără să pierdem ideea.

Exemplu lucrat: Alegem enunțul în care „apă” are sens figurat: a) Beau un pahar cu apă. b) Planul nostru a căzut în apă. c) Apa fierbe la 100 °C. d) Pescarii merg la apă. Primul, al treilea și al patrulea vorbesc despre apă ca substanță sau loc. În al doilea, „a cădea în apă” înseamnă „a eșua”. Răspuns: b.

Folosirea sensului figurat urmărește un efect: expresivitate, concizie sau umor. În limbajul științific și administrativ se preferă sensul propriu, pentru precizie. În limbajul literar și în publicistică, sensul figurat creează imagini. Cititorul recunoaște sensul figurat când sensul propriu nu se potrivește cu contextul sau cu logica enunțului.

Cum deosebești sensul propriu de cel figurat

1. Citește tot enunțul. Sensul îl alege contextul, nu cuvântul singur.
2. Întreabă-te dacă e vorba de lucrul obișnuit pe care îl numește cuvântul. Apa poate fi rece. O privire nu are temperatură, deci în „o privire rece”, „rece” are sens figurat.
3. Caută în DEX marca „fig.” de lângă sens.
4. Înlocuiește cu un cuvânt cu același sens. „O privire rece” = „o privire distantă, neprietenoasă”. Dacă înlocuitorul nu are legătură cu sensul de bază (temperatura), ai un sens figurat.

Sensul secundar nu este sens figurat

Un cuvânt poate avea mai multe sensuri proprii. „Aripa” păsării este sensul de bază; „aripa” avionului sau a mașinii este un sens secundar, apărut prin asemănarea de formă și de poziție. Amândouă sunt concrete: numesc părți ale unor lucruri reale. Sensul figurat, în schimb, mută cuvântul într-o zonă abstractă sau expresivă: „i-a dat aripi” nu înseamnă că i-au crescut pene.

Notă. Granița dintre sensul secundar și cel figurat nu e trasată la fel în toate manualele. Când ai dubii, urmează marca „fig.” din DEX. Sensul de bază și sensurile secundare sunt explicate și în lecția Cuvintele polisemantice.

Expresiile

Expresiile sunt grupuri de cuvinte care, împreună, au un sens figurat. DEX le trece după semnul „Expr.”:

• „a tăia frunză la câini” = a nu avea nicio ocupație serioasă, a pierde vremea;
• „a-și pune pofta în cui” = a renunța la un lucru mult dorit;
• „inimă de aur” = om bun.

Într-o expresie, cuvintele nu se mai înțeleg separat, cu sensul lor propriu.

Sensul figurat în literatură

Scriitorii folosesc sensul figurat ca să creeze imagini. În poezia „Iarna”, Vasile Alecsandri scrie: „Din văzduh cumplita iarnă cerne norii de zăpadă”. Sensul propriu al verbului „a cerne”, după DEX, este „A trece un produs pulverulent prin sită sau prin ciur”. Iarna nu are o sită; poetul vrea să arate că zăpada cade mărunt și des, ca făina cernută. Verbul are aici sens figurat.

La lectură, programa de clasa a V-a cere și „interpretarea limbajului figurat (personificarea, comparația)”. În asemenea imagini, cuvintele sunt folosite adesea cu sens figurat.

Exemple rezolvate

Exemplul 1: „rece” în două enunțuri

• „Am băut apă rece.” — sens propriu: temperatură scăzută.
• „M-a întâmpinat cu o privire rece.” — sens figurat: lipsită de căldură sufletească, neprietenoasă.

Exemplul 2: „Fierbea de nerăbdare înainte de excursie.”

„Fierbea” are sens figurat. Nimeni nu fierbe ca apa; DEX dă, pentru oameni, sensul figurat „a fi cuprins de o mare frământare, a fi agitat”.

Exemplul 3: „aripă” în trei enunțuri

1. „Pasărea și-a rănit aripa.” — sens propriu de bază.
2. „Aripa avionului strălucea în soare.” — sens propriu secundar, apărut prin asemănarea de formă și de rol.
3. „Lauda profesoarei i-a dat aripi.” — sens figurat, în expresia „a da cuiva aripi” (a-i da curaj).

Exemplul 4: „Din văzduh cumplita iarnă cerne norii de zăpadă” (Vasile Alecsandri, „Iarna”)

„Cerne” are sens figurat: arată cum cade zăpada, mărunt și des, ca printr-o sită.

Exemplul 5: „Mihai taie frunză la câini toată ziua.”

Este o expresie cu sens figurat: Mihai pierde vremea. Nu are legătură cu frunzele sau cu câinii.

La test ți se cere să spui în ce enunț un cuvânt are sens figurat sau, invers, sens propriu. Procedezi în trei pași:

1. stabilești sensul de bază, concret, al cuvântului („cap” = partea corpului, „rădăcină” = partea plantei, „amar” = gust, „a îngheța” = a se transforma în gheață, „rece” = cu temperatură scăzută);
2. verifici dacă în enunț cuvântul păstrează acest sens sau numește altceva pe baza unei asemănări;
3. alegi enunțul în care cuvântul este folosit pentru o stare, o însușire sau o idee abstractă, nu pentru obiectul sau fenomenul concret.

Perechi de comparat: „Ceaiul de pelin este amar” (propriu, gust) și „dezamăgire amară” (figurat); „Apa a înghețat” (propriu) și „Zâmbetul i-a înghețat pe buze” (figurat); „Apa fierbe la 100 °C” (propriu) și „Fierbea de furie” (figurat); „vânt rece” (propriu) și „primire rece” (figurat); „Rădăcinile stejarului” (propriu) și „rădăcina răului” (figurat); „Ion este capul familiei” (figurat) și „L-a durut capul” (propriu).

Capcană: aceeași formă poate sta în trei enunțuri cu trei valori, deci nu judeca cuvântul izolat. În „Avea o piatră pe inimă”, „piatră” este figurat, deși în „o piatră mare la intrarea în peșteră” este sens propriu.

Exemplu lucrat: Câte dintre cuvintele subliniate au sens figurat în enunțul: „Ion are inimă bună, dar mâna lui ține totul în frâu”? „Inimă bună” = bunătate (figurat); „mâna lui” = autoritatea lui (figurat); „ține în frâu” = controlează (figurat). Dacă enunțul ar fi „Ion și-a lovit mâna”, cuvântul „mâna” ar avea sens propriu. Răspuns: trei folosiri figurate în primul enunț.

Unde apare la examen

• Drept UB. Programa de admitere din 2026 cere „sensul cuvântului” printre aspectele lexico-semantice, în cei 15 itemi de ortografie, ortoepie, punctuație și lexic, cu DEX (2016) ca dicționar de referință (programa UB 2026). Formatul testului este pe pagina Admitere Drept UB.
• Drept UAIC. Tematica lexical-semantică cere „identificarea sensurilor corecte ale unor cuvinte” (pagina de admitere UAIC).
• Evaluarea Națională, clasa a VIII-a. În varianta 3 din 2026, itemul 3 de la Subiectul I.B a cerut ce arată, în context, o secvență dintr-un text, cu patru variante de răspuns (subiectele și baremele EN 2026).
• Bacalaureat, proba E.a. La sesiunea din 2026, Subiectul I.A a pornit de la un text și a cerut, între altele, sensul unor cuvinte din text (subiectele Bac 2026).

Greșeli frecvente

• Greșit: „Brațul râului” este o figură de stil nouă în orice context.
  Corect: „Brațul râului” are un sens secundar consacrat; „inimă de aur” este figurat.
• Greșit: „Rădăcina problemei” numește partea unei plante.
  Corect: În acest context, „rădăcina” înseamnă originea sau cauza problemei.
• Greșit: Orice cuvânt dintr-un text literar are sens figurat.
  Corect: Sensul figurat apare numai când cuvântul nu numește direct obiectul, ci sugerează altceva.
• Greșit: „Aripa avionului” este sens figurat.
  Corect: Este un sens propriu secundar, concret.
• Greșit: Sensul unui cuvânt se alege fără să citești contextul.
  Corect: Același cuvânt are sens propriu într-un enunț și figurat în altul.
• Greșit: „A-și pune pofta în cui” se înțelege cuvânt cu cuvânt.
  Corect: Expresia nu are legătură cu un cui adevărat.
• Greșit: Sensul figurat este o greșeală.
  Corect: El este înregistrat în DEX, cu marca „fig.”.
• Greșit: Sensul figurat este omonimie.
  Corect: Sensul figurat aparține aceluiași cuvânt; omonimele sunt cuvinte diferite cu aceeași formă.

Înainte și după

Întrebări frecvente