Relatarea și transformarea mesajelor

Relatarea spune succesiunea faptelor; reformularea redă un mesaj pentru alt destinatar.

În „Giulia dice: «Parto domani»” vorbirea directă aparține Giuliei. „Giulia dice che parte domani” redă mesajul la prezent; persoana verbului se adaptează. Exemplu lucrat: Giulia spune „Parto domani alle otto”. Când redau mesajul în aceeași zi, pot spune „Giulia dice che parte domani alle otto”. Mai întâi schimb persoana întâi în persoana a treia, apoi păstrez ora. Dacă relatarea este făcută a doua zi, „domani” nu mai indică aceeași dată și trebuie adaptat la data reală. Reformularea este fidelă faptelor, nu o reproducere mecanică a cuvintelor.

După un verb de relatare la prezent, timpul verbului din vorbirea directă rămâne, iar persoanele se adaptează: „Marco dice: «Arrivo domani»” devine „Marco dice che arriva domani”. După un verb de relatare la trecut, timpurile și indicatorii se mută: prezentul devine imperfect, perfectul compus devine mai-mult-ca-perfect, viitorul devine condițional trecut; „oggi” devine „quel giorno”, „domani” devine „il giorno dopo”, „ieri” devine „il giorno prima”, „qui” devine „lì”.

Verbele introductive au nuanțe diferite: „dire” și „raccontare” transmit informații, „chiedere” introduce o întrebare („Ha chiesto se venivo”, adică „a întrebat dacă veneam”), „ordinare” și „chiedere di” introduc o cerere cu infinitivul („Mi ha chiesto di aspettare”). Întrebările relatate nu au semn de întrebare și se leagă prin „se” sau prin cuvântul interogativ: „Ha chiesto dove abitavo”. Un rezumat păstrează faptele și atribuie fiecare afirmație vorbitorului ei. Un imperativ din vorbirea directă devine „di” + infinitiv: «Aspetta!» devine „Mi ha detto di aspettare”, iar negația este „di non uscire”. După un verb de relatare la trecut, conjunctivul prezent devine imperfect: «Credo che sia utile» devine „Ha detto che credeva che fosse utile”.

Relatarea unei întâmplări ordonează faptele în timp, iar ordinea se marchează cu conectori: „prima” (mai întâi), „poi” sau „dopo” (apoi), „intanto” sau „nel frattempo” (între timp), „alla fine” sau „infine” (la sfârșit). Faptele încheiate, în ordinea în care s-au petrecut, stau la passato prossimo: „Prima siamo usciti, poi abbiamo aspettato l'autobus”. Fundalul (vremea, starea, ce se făcea în același timp) stă la imperfect: „Pioveva e tutti aspettavano”. Un fapt petrecut înaintea altuia stă la trapassato prossimo: „Quando sono arrivato, il treno era già partito”. Două fapte succesive ale aceluiași subiect se leagă cu „dopo aver” + participiu sau „dopo essere” + participiu: „Dopo aver mangiato, siamo usciti”; „Dopo essere arrivati, abbiamo telefonato”.

Exemplu rezolvat 1

Relatează: „Anna dice: «Domani vado a Roma con mia sorella.»”

1. Verbul de relatare „dice” este la prezent, deci „vado” rămâne la prezent.
2. Persoana se adaptează: „vado” devine „va”; „mia sorella” devine „sua sorella”.
3. „Domani” rămâne dacă relatarea se face în aceeași zi.

Rezultat: „Anna dice che domani va a Roma con sua sorella.”

Exemplu rezolvat 2

Relatează: „Luca ha detto: «Ieri ho studiato qui.»”

1. Verbul de relatare „ha detto” este la trecut, deci „ho studiato” devine „aveva studiato”.
2. „Ieri” devine „il giorno prima”, iar „qui” devine „lì”.
3. Persoana I devine persoana a III-a.

Rezultat: „Luca ha detto che il giorno prima aveva studiato lì.”

Exemplu rezolvat 3

Faptele, date în dezordine: a sosit autobuzul; am așteptat la stație; am coborât în centru; ploua. Relatează întâmplarea în ordine.

1. Ordinea reală: mai întâi am așteptat, apoi a sosit autobuzul, la sfârșit am coborât.
2. Faptele încheiate se pun la passato prossimo: „abbiamo aspettato”, „è arrivato”, „siamo scesi” (cu „essere”, acordat cu „noi”).
3. Ploaia este fundal, deci stă la imperfect: „pioveva”.
4. Adaug conectorii „prima”, „poi”, „alla fine”.

Rezultat: „Pioveva. Prima abbiamo aspettato alla fermata, poi è arrivato l'autobus e alla fine siamo scesi in centro.”

Exemple în context

• „Giulia dice che parte” — Giulia spune că pleacă.
• „prima siamo usciti” — mai întâi am ieșit.
• „poi abbiamo aspettato” — apoi am așteptat.
• „alla fine è arrivato” — la final a sosit.
• „in breve” — pe scurt.
• „il fatto principale” — faptul principal.
• „secondo il testimone” — potrivit martorului.
• „ha spiegato il motivo” — a explicat motivul.

Greșeli frecvente

• Greșit: Când se raportează „domani” față de apel? Răspuns: La ziua următoare apelului; într-o relatare din alt moment se folosește „il giorno dopo”.
  Corect:
• Greșit: Redă promisiunea din perspectiva celui care relatează apelul trecut. Răspuns: „Marco ha detto che mi avrebbe mandato una copia”; viitorul din mesaj devine viitor văzut din trecut.
  Corect:

Înainte și după