Pasiv, conjunctiv și construcții

„Il ponte è stato costruito” pune în centru podul, nu constructorul. „Benché” introduce o concesie.

„Sebbene piova, usciamo” arată că ieșirea are loc în ciuda ploii; „perché” indică o cauză. „Affinché” introduce scopul și cere conjunctivul în uzul standard. Exemplu lucrat: „Il rapporto è stato pubblicato ieri” pune raportul la început și nu numește autorul. „L’ufficio ha pubblicato il rapporto ieri” pune instituția în centru; ambele pot descrie același fapt. În „Benché il rapporto sia breve, contiene i dati essenziali”, scurtimea este o posibilă obiecție, iar propoziția principală o depășește. „Perché” ar da cauza și ar schimba raportul logic dintre idei.

Pasivul cu „essere” se formează din „essere” + participiul acordat cu subiectul: „la lettera è stata scritta”. În timpurile simple se poate folosi și „venire”: „la lettera viene scritta”. Agentul se introduce prin „da”: „scritta da Luca”. Cu „andare” pasivul exprimă obligația: „Il modulo va compilato” înseamnă „formularul trebuie completat”. În construcția cu „si” pasivant, verbul se acordă cu subiectul gramatical: „Si vendono libri usati”, „Si vende questa casa”. „Libri” și „questa casa” sunt subiectele care primesc acțiunea.

Alegerea modului depinde de conector. „Benché” și „sebbene” cer conjunctivul: „Sebbene piova, usciamo”. Cu „anche se” putem folosi indicativul în „Anche se piove, usciamo”; pentru o ipoteză se poate folosi și conjunctivul imperfect: „Anche se piovesse, usciremmo”. Alegerea depinde de sensul întregii fraze. „Perché” cu sens de cauză cere indicativul („Restiamo perché piove”), iar „affinché” cere conjunctivul („Parlo piano affinché tutti capiscano”). „Nonostante” + substantiv nu cere verb: „Nonostante la pioggia, usciamo”.

Conjunctivul prezent se formează din tema prezentului: verbele în „-are” au „-i” la persoanele singulare și a treia plural „-ino” (parlare – parli, parlino), iar cele în „-ere” și „-ire” au „-a” și „-ano” (prendere – prenda, prendano; dormire – dorma, dormano); la „noi” este „-iamo”, la „voi” „-iate”. Verbele în „-ire” cu „-isc-” păstrează tema: finisca, finiscano. Sunt neregulate: essere – sia, siano; avere – abbia; potere – possa, possano; volere – voglia; dovere – debba; fare – faccia; andare – vada; venire – venga.

Pasivul se alege când autorul acțiunii nu este important sau nu este cunoscut: „La mostra è stata chiusa”. Atenție la acord: în „Le lettere sono state scritte da Marta”, atât „state”, cât și „scritte” se acordă cu subiectul „le lettere”, feminin plural. Dacă lipsește unul dintre acorduri, forma este greșită: „Le lettere sono stato scritte” nu există în italiana standard.

Exemplu rezolvat 1

Transformă în pasiv: „Il sindaco ha inaugurato il museo.”

1. Obiectul direct „il museo” devine subiect.
2. Verbul „ha inaugurato” (perfect compus) devine „è stato inaugurato”; participiul se acordă cu „il museo”, masculin singular.
3. Subiectul activ devine agent introdus prin „da”: „dal sindaco”.

Rezultat: „Il museo è stato inaugurato dal sindaco.”

Exemplu rezolvat 2

Completează: „Anche se / Benché ___ (essere) tardi, restiamo.”

1. După „anche se” se folosește indicativul prezent: „è”.
2. După „benché” se folosește conjunctivul prezent: „sia”.

Rezultat: „Anche se è tardi, restiamo.” și „Benché sia tardi, restiamo.”

Exemple în context

• „è stato costruito” — a fost construit.
• „viene pubblicato” — este publicat.
• „benché piova” — deși plouă.
• „perché piove” — fiindcă plouă.
• „affinché funzioni” — pentru ca să funcționeze.
• „anche se è tardi” — chiar dacă este târziu.
• „si vendono libri” — se vând cărți.
• „il modulo va compilato” — formularul trebuie completat.

Greșeli frecvente

• Greșit: Cine a pregătit proiectul și cine l-a prezentat? Răspuns: Elevii l-au pregătit; coordonatoarea l-a prezentat.
  Corect:
• Greșit: Ce propoziție prezintă proiectul ca subiect al unei forme pasive? Răspuns: „Il progetto è stato presentato dalla coordinatrice”.
  Corect:

Înainte și după