Sistemul muscular

Mușchii scheletici trag de oase și produc mișcarea corpului. Ei se prind de oase prin tendoane, trec adesea peste articulații și se contractă când primesc semnale de la nervi. Mușchiul poate doar să tragă de os; de aceea, pentru mișcări opuse sunt necesari mușchi antagoniști. Când îndoi cotul, unii mușchi se contractă, iar alții își reduc activitatea sau se alungesc controlat.

Sistemul muscular nu servește numai deplasării. Mușchii scheletici mențin postura și produc căldură. Mișcarea folosește energie din ATP, obținut prin metabolism, și este coordonată de sistemul nervos. Există și mușchi netezi, în pereții unor organe, și mușchi cardiac, în inimă; aceștia nu se prind de oase pentru locomoție. Dacă urmărești o mișcare, identifică osul, articulația, mușchiul care se scurtează și tendonul prin care forța se transmite. Lecțiile Grupele musculare, Proprietățile mușchilor, Structura și fiziologia fibrei musculare și Tipurile de contracții musculare dezvoltă componentele și mecanismele. Aici reții ideea de ansamblu: mișcarea rezultă din cooperarea mușchi–os–articulație–nerv.

Mușchii scheletici reprezintă aproximativ 40% din masa corpului la bărbat și aproximativ 30–35% la femeie; omul are peste 600 de mușchi scheletici. Ei produc și căldură: tremuratul de frig este contracție musculară care încălzește corpul. Antagoniștii nu lucrează unul împotriva celuilalt: atunci când bicepsul se contractă, tricepsul se alungește controlat și menține mișcarea lină.

Alcătuirea unui mușchi scheletic

Un mușchi are un corp cărnos, format din fascicule de fibre musculare învelite în țesut conjunctiv, și tendoane, din țesut conjunctiv fibros, prin care se prinde de oase. Fiecare fibră musculară striată este o celulă lungă, cu mai mulți nuclei, așezați la periferie. Citoplasma ei este plină cu miofibrile, organite contractile formate din filamente subțiri de actină și filamente groase de miozină, care alternează regulat în sarcomere și dau aspectul striat. Fibra musculară este învelită de endomisium, fasciculul de perimisium, iar mușchiul întreg de epimisium (fascie); la capete, țesutul conjunctiv formează tendonul. Țesutul muscular scheletic este controlat voluntar în multe acțiuni, deși reflexele pot activa mușchi scheletici fără decizie conștientă.

Există trei tipuri de țesut muscular. Mușchiul scheletic este striat, cu fibre multinucleate, voluntar, se prinde de oase și produce mișcarea. Mușchiul cardiac este striat, involuntar, cu celule ramificate, cu unul sau doi nuclei centrali, legate prin discuri intercalare. Mușchiul neted este nestriat, involuntar, cu celule fusiforme și un singur nucleu, și se găsește în pereții organelor interne și ai vaselor.

Proprietățile mușchilor

Mușchii scheletici au patru proprietăți principale: excitabilitatea, adică răspund la stimuli; contractilitatea, adică se scurtează; extensibilitatea, adică se pot alungi când sunt trași; elasticitatea, adică revin la lungimea inițială.

Mecanismul contracției

1. Impulsul nervos ajunge pe nervul motor la placa motorie, sinapsa dintre nerv și fibra musculară.
2. Excitația se propagă pe membrana fibrei și provoacă eliberarea ionilor de calciu în citoplasmă.
3. În prezența calciului și cu energie din ATP, filamentele de actină alunecă printre filamentele de miozină.
4. Miofibrilele se scurtează, deci și fibra, iar mușchiul trage de tendon și deplasează osul.
5. Când impulsurile încetează, calciul este recaptat și mușchiul se relaxează.

Unitatea motorie cuprinde motoneuronul și fibrele inervate de acesta. Orice mușchi scheletic este inervat de un nerv motor somatic; când nervul este lezat, mușchiul se atrofiază și nu mai răspunde.

Mușchii lucrează în perechi și ca pârghii

Un mușchi poate doar să tragă. De aceea, în jurul fiecărei articulații mobile există mușchi cu acțiuni opuse, antagoniști: bicepsul brahial flectează antebrațul, iar tricepsul brahial îl extinde; cvadricepsul femural extinde gamba, iar bicepsul femural o flectează. Când unul se contractă, antagonistul se relaxează. Mușchii pot fi clasificați și după funcție: agoniști (mișcarea principală), antagoniști (mișcarea opusă), sinergiști (ajută agonistul) și fixatori (stabilizează articulațiile); după forma lor (fusiformi, penați, plați, circulari) sau după numărul capetelor (biceps, triceps, cvadriceps). Mușchii acționează ca pârghii: osul este bara, articulația este punctul de sprijin, mușchiul aplică forța, iar greutatea este rezistența. Cele mai multe pârghii din corp sunt de gradul al treilea (forța între punctul de sprijin și rezistență), ca la biceps, care favorizează viteza și amplitudinea, nu forța.

Exemple rezolvate

Exemplul 1: ce mușchi lucrează?

Exemplul 2: izotonic sau izometric?

Un elev ține un ghiozdan nemișcat, cu brațul îndoit la 90 de grade, apoi îl ridică spre umăr. Ce tip de contracție face bicepsul în fiecare moment?

1. Cât ține ghiozdanul nemișcat, bicepsul nu se scurtează, dar este încordat: contracție izometrică.
2. Când ridică ghiozdanul, bicepsul se scurtează și produce mișcare: contracție izotonică.

Exemplul 3: afirmația de corectat

„Tricepsul brahial realizează flexia antebrațului pe braț.” Este adevărată sau falsă? Corectaz-o, dacă e cazul.

Răspuns: falsă. Varianta corectă: „Tricepsul brahial realizează extensia antebrațului pe braț.” Flexia este realizată în principal de bicepsul brahial.

Exemplul 4: grilă cu patru afirmații

Un elev se ridică pe vârfuri. Sunt adevărate afirmațiile:

1. mișcarea este realizată de cvadricepsul femural;
2. mușchiul care o realizează se află pe fața posterioară a gambei;
3. comanda pleacă de la neuronii din coarnele posterioare ale măduvei;
4. în fibrele care se contractă, filamentele de actină alunecă printre cele de miozină.

Analiza afirmațiilor:

• Afirmația 1 este falsă: ridicarea pe vârfuri este realizată de tricepsul sural; cvadricepsul femural extinde gamba.
• Afirmația 2 este adevărată: tricepsul sural formează „pulpa” piciorului.
• Afirmația 3 este falsă: neuronii motori somatici sunt în coarnele anterioare.
• Afirmația 4 este adevărată.

Sunt adevărate 2 și 4, deci, după cheia UMFCD, răspunsul este C.

Exemplul 5: îndoiește cotul și urmărește mușchii

1. Pune o mână pe partea din față a brațului opus și îndoaie cotul. Simți cum bicepsul brahial se întărește și se scurtează: el este mușchiul care flectează antebrațul.
2. Pune acum mâna pe partea din spate a brațului și întinde cotul. Acum tricepsul brahial se contractă și bicepsul se relaxează: tricepsul extinde antebrațul.
3. Cei doi mușchi sunt antagoniști: un mușchi trage doar în sensul contracției lui, deci mișcarea inversă cere alt mușchi.
4. Forța ajunge la os prin tendon, iar nervul comandă contracția.

Exemplul 6: forța bicepsului

Bicepsul se prinde de antebraț la 4 cm de cot. O greutate de 3 kg se ține în mână, la 30 cm de cot (se neglijează masa antebrațului).

1. Momentul greutății: $3\cdot 9,8\cdot 0,30=8,82$ N·m.
2. Echilibrul momentelor: $F\cdot 0,04=8,82$.
3. Forța bicepsului: $F=\frac{8,82}{0,04}\approx 220$ N, adică de aproximativ 7,5 ori greutatea de 29,4 N a obiectului.
4. Concluzie: pârghia de gradul al treilea micșorează forța, dar mărește viteza și amplitudinea mișcării mâinii.

Exemplul 7: identificarea țesutului

Se descriu trei eșantioane la microscop.

1. Celule lungi, cu striații și mulți nuclei la periferie: mușchi scheletic.
2. Celule ramificate, cu striații, un nucleu central și discuri intercalare: mușchi cardiac.
3. Celule fusiforme, fără striații, cu un nucleu central: mușchi neted.

Identifică pe diagramă tendonul, fasciculul, fibra musculară și mușchiul ca organ. Distinge mușchiul scheletic de cel neted și cardiac. Pentru o mișcare concretă, precizează agonistul, antagonistul și articulația traversată; nu descrie mușchiul ca pârghie rigidă.

Reține: tendonul leagă mușchiul de os, ligamentul leagă osul de os; antagoniștii (biceps–triceps) lucrează în opoziție; mușchiul neted este involuntar și controlat de sistemul nervos vegetativ.

Pentru ierarhie, reține ordinea de la mic la mare: miofilament, miofibrilă, fibră musculară, fascicul, mușchi. Învelișurile sunt endomisiu (în jurul fibrei), perimisiu (în jurul fasciculului) și epimisiu (în jurul mușchiului). Deosebirea esențială dintre mușchiul scheletic și cel cardiac: primul este voluntar și are fibre multinucleate, al doilea este involuntar, are celule legate prin discuri intercalare și se contractă ritmic fără stimulare nervoasă (automatism).

Exemplu în formatul examenului (complement grupat). Despre țesutul muscular sunt corecte afirmațiile:

1. Mușchiul cardiac este striat și involuntar.
2. Mușchiul neted are mai mulți nuclei situați la periferia celulei.
3. Tendonul leagă mușchiul de os.
4. Ligamentul leagă mușchiul de os.

• a) „Numai afirmațiile 1, 2 și 3 sunt corecte.”
• b) „Numai afirmațiile 1 și 3 sunt corecte.”
• c) „Numai afirmațiile 2 și 4 sunt corecte.”
• d) „Numai afirmația 4 este corectă.”
• e) „Toate afirmațiile sunt corecte sau toate sunt false.”

Răspuns: b. Afirmația 2 este falsă: mușchiul neted are un singur nucleu central, iar nucleii periferici sunt caracteristici mușchiului scheletic. Afirmația 4 este falsă: ligamentul leagă oasele între ele.

Unde apare la examen

• Admiterea la Medicină, UMF „Carol Davila”: concursul din 2026 cere tot manualul de clasa a XI-a de la Editura Corint, fără rubricile „Noțiuni elementare de igienă și patologie”. Programa de clasa a XI-a pune structura și fiziologia fibrei musculare la conținuturile pentru curriculumul diferențiat.
• Bacalaureatul, Anatomie și fiziologie umană, genetică și ecologie umană: programa de examen include principalele grupe de mușchi scheletici, tipurile de contracții și noțiuni de igienă și patologie. La sesiunea din iunie–iulie 2026, varianta 3 a cerut la Subiectul I două afecțiuni ale sistemului muscular, cu câte o caracteristică, și un item cu alegere despre grupa căreia îi aparține un mușchi.
• Bacalaureatul, Biologie vegetală și animală: programa de examen include musculatura membrelor la mamifere.

Greșeli frecvente

• Greșit: Tendonul și ligamentul sunt sinonime.
  Corect: Tendonul leagă mușchiul de os; ligamentul leagă oase între ele.
• Greșit: Mușchiul neted și cel cardiac sunt mușchi scheletici.
  Corect: Sunt tipuri distincte de țesut muscular; sistemul muscular cuprinde mușchii scheletici, din țesut striat.
• Greșit: Mușchiul scheletic poate împinge osul în ambele sensuri.
  Corect: Mușchiul poate doar să tragă prin contracție; pentru mișcarea inversă este necesar un mușchi antagonist.
• Greșit: Bicepsul extinde antebrațul, iar tricepsul îl flectează.
  Corect: Bicepsul, pe fața anterioară a brațului, flectează antebrațul; tricepsul, pe fața posterioară, îl extinde.
• Greșit: În repaus mușchii sunt complet relaxați.
  Corect: Au tonus, o contracție ușoară permanentă.

Înainte și după

Întrebări frecvente