Pe scurt
Un mediu de viață este locul în care trăiește o viețuitoare, cu apa, lumina, temperatura, hrana și adăpostul din el. Fiecare mediu are condiții diferite, iar viețuitoarele au trăsături care le ajută să trăiască acolo. O trăsătură de felul acesta se numește adaptare.
Pajiștea. Iarba și florile cresc la lumină. Iepurele de câmp are picioare lungi de la spate și fuge repede de vulpe. Lăcusta sare printre ierburi și are culoarea verde, ca iarba.
Pădurea. Veverița se cațără în copaci cu ghearele ascuțite și își adună nuci și ghinde. Ciocănitoarea lovește scoarța cu ciocul puternic și scoate insecte. Ursul brun are blană groasă și doarme în bârlog iarna.
Râul. Păstrăvul are corp alungit și înotătoare, care îl ajută să înoate în apa curgătoare. Rața are între degete o membrană și pene unse cu grăsime, pe care apa se scurge. Nufărul își ține frunzele late pe apă, iar rădăcinile în nămol.
Marea. Delfinul are corp ca un fus și înotătoare, care îl ajută să înoate repede. Meduza își ține corpul moale în apă sărată. Algele cresc unde ajunge lumina.
Deșertul. Aici plouă puțin și soarele arde. Cactusul păstrează apă în tulpina groasă, iar frunzele lui sunt transformate în spini, prin care pierde mai puțină apă. Cămila își adună grăsime în cocoașă, care îi dă energie când nu găsește hrană, și poate sta multe zile fără apă.
Nu orice viețuitoare poate trăi în orice mediu. Peștele moare pe uscat, pentru că branhiile lui iau aer numai din apă, iar cactusul putrezește într-un loc mereu ud. Ca să spui că o trăsătură este adaptare, trebuie să arăți cum ajută animalul sau planta în mediul ei.
Observă și încearcă
Vei descoperi de ce apa nu pătrunde în penele unei păsări de apă. Ai nevoie de o pană curată (de rață, de gâscă sau de găină, găsită pe jos), de un șerveț de hârtie, de un pahar cu apă și de o pipetă sau o lingură.
- Pune pana și șervețelul pe masă, unul lângă altul.
- Pune 3–4 picături de apă pe pană și 3–4 pe șervețel.
- Privește timp de un minut ce se întâmplă cu picăturile.
- Încearcă să înclini ușor pana și apoi șervețelul.
Pe pană, picăturile rămân rotunde și alunecă, iar șervețelul se udă. Pana este acoperită cu un strat de grăsime, care respinge apa. Spală-te pe mâini după ce ai atins pana. Experimentul arată că penele unei rațe o ajută să nu se ude și să nu înghețe în apă.
Adaptări la mediul de viață — fișe de lucru
Două fișe de lucru despre adaptări la mediul de viață, cu câte șase sarcini pe pagină. Prima fixează noțiunile, iar a doua le aplică în situații concrete; răspunsurile sunt pe ultima pagină.
Greșeli frecvente
- Greșit: Peștele trăiește bine în deșert dacă are mult soare.Corect: Peștele are nevoie de apă, în care respiră prin branhii.
- Greșit: Spinii cactusului îl ajută să înoate.Corect: Spinii sunt frunze transformate, prin care planta pierde mai puțină apă.
- Greșit: Cămila își ține apa în cocoașă.Corect: Cocoașa conține grăsime, din care cămila obține energie.
Pentru părinți
Alegeți două ilustrații, una cu un râu și alta cu un deșert. Cereți copilului să așeze pe ele un păstrăv, o rață, un cactus și o cămilă și să spună: „Are ... ca să ...” (de exemplu: „Rața are membrană între degete ca să înoate”). Dacă spune doar „trăiește acolo”, întrebați ce trăsătură îl ajută. Nu cereți definiția adaptării: aveți nevoie de câteva exemple spuse corect.
Testează-te pe această lecție
Lecția o citești aici, fără cont. Testele pe lecții și capitole sunt în cont, cu grile originale Didaxis și explicația fiecăreia: gratuit 10 grile pe zi, fără limită cu Premium, 49 de lei pe lună pentru fiecare copil.
Înainte și după
Surse și referințe
Redactare proprie, conform programei:
Documente consultate
- OMEN 5003/02.12.2014, anexa 2, Științe ale naturii, clasa a IV-a, p. 10; rocnee.eu
- Redactare proprie: exemplele de viețuitoare și medii, conform programei citate.
Desene: Redactare proprie (desen original), conform OMEN 5003/02.12.2014, anexa 2, Științe ale naturii, clasa a IV-a, p. 10; rocnee.eu