Pe scurt
Materialele pot fi în trei stări: solidă, lichidă și gazoasă. Un solid are formă proprie, cum are un cub de gheață. Un lichid ia forma vasului în care este turnat, cum face apa din pahar. Un gaz se răspândește peste tot, cum se răspândesc vaporii de apă din aer.
Apa este singurul material pe care îl vedem des în toate cele trei stări: gheață, apă lichidă și vapori. Ea își schimbă starea când primește sau când pierde căldură.
Topirea. Gheața primește căldură din aerul din cameră și se topește: din solid devine lichid. Gheața se topește la 0 °C. Ciocolata și untul se topesc și ele, dar la alte temperaturi.
Solidificarea. Când apa lichidă se răcește la 0 °C sau mai jos, ea îngheață: din lichid devine solid. Așa se formează gheața în congelator sau o crustă de gheață pe un lac iarna. Apa se întinde când îngheață, de aceea nu punem în congelator o sticlă de sticlă plină cu apă, fiindcă se poate sparge.
Vaporizarea. Apa lichidă devine vapori. Dacă are loc încet, la suprafață, se numește evaporare: așa se usucă rufele și băltoacele. Dacă apa se încălzește mult, ea fierbe la 100 °C și se formează bule de vapori în tot lichidul.
Condensarea. Vaporii se răcesc și devin picături de apă lichidă. Oglinda din baie se aburește, iar pe un pahar rece apar picături pe exterior. Ele vin din aerul din cameră, nu din interiorul paharului.
În toate aceste schimbări, materialul rămâne același: apa topită, apa din congelator și vaporii sunt tot apă. Se schimbă doar starea în care se află. Norișorul alb de deasupra unui ceainic nu este format din vapori, pentru că vaporii nu se văd, ci din picături foarte mici, formate prin condensare.
Experimentele cu apă fierbinte se fac numai cu un adult.
Observă și încearcă
Vei urmări topirea și solidificarea apei. Ai nevoie de două cuburi de gheață, de două farfurioare, de un ceas și de două locuri, unul cald (lângă un calorifer, la soare) și unul mai rece.
- Pune câte un cub de gheață pe fiecare farfurioară, în același moment.
- Așază o farfurioară în locul cald și cealaltă în locul mai rece.
- Privește la fiecare cinci minute și notează cum arată cubul: mare, mic sau dispărut.
- Când ambele cuburi s-au topit, pune apa din farfurioare într-un recipient și lasă-l în congelator câteva ore.
Observi că gheața se topește mai repede în locul cald și că apa rezultată îngheață din nou. Încercarea ta arată că schimbarea stării depinde de căldura primită sau pierdută, iar materialul rămâne apă.
Schimbările stării apei — fișe de lucru
Două fișe de lucru despre schimbările stării apei, cu câte șase sarcini pe pagină. Prima fixează noțiunile, iar a doua le aplică în situații concrete; răspunsurile sunt pe ultima pagină.
Greșeli frecvente
- Greșit: Apa evaporată nu mai există.Corect: Ea este în aer, sub formă de vapori de apă.
- Greșit: Gheața topită este alt material.Corect: Este aceeași apă, în stare lichidă.
- Greșit: Aburul de la ceainic este format din vapori de apă.Corect: Vaporii nu se văd; norișorul este format din picături mici de apă lichidă.
- Greșit: Picăturile de pe un pahar rece trec prin sticlă.Corect: Ele se formează din vaporii din aerul din cameră, care se răcesc pe pahar.
Pentru părinți
Puneți pe masă un cub de gheață și cereți copilului să deseneze ce vede la început, după zece minute și după o oră. Întrebați: „Unde a ajuns gheața?”. Dacă spune „a dispărut”, rugați-l să atingă farfuria și să vadă apa. La final, puneți apa din nou la congelator și lăsați copilul să prevadă ce va găsi mâine dimineață.
Testează-te pe această lecție
Lecția o citești aici, fără cont. Testele pe lecții și capitole sunt în cont, cu grile originale Didaxis și explicația fiecăreia: gratuit 10 grile pe zi, fără limită cu Premium, 49 de lei pe lună pentru fiecare copil.
Înainte și după
Surse și referințe
Redactare proprie, conform programei:
Documente consultate
- OMEN 5003/02.12.2014, anexa 2, Științe ale naturii, clasa a III-a, p. 11; rocnee.eu
- Redactare proprie: exemplele casnice, conform programei citate.
Desene: Redactare proprie (desen original), conform OMEN 5003/02.12.2014, anexa 2, Științe ale naturii, clasa a III-a, p. 11; rocnee.eu