Pe scurt
Când punem un obiect în apă, el poate pluti la suprafață sau se poate scufunda. Un dop de plută, o bucată de lemn, o minge de polistiren și un măr plutesc. Un cui, o piatră și un obiect mic de cupru se scufundă. Ce se întâmplă depinde de materialul din care este făcut obiectul și de forma lui.
Materialul. Dacă luăm două obiecte de aceeași mărime, unul din polistiren și unul din cărămidă, cel din polistiren plutește, iar cel din cărămidă se scufundă. Obiectul din cărămidă are mai multă masă decât același volum de apă, iar cel din polistiren are mai puțină. Un obiect plutește atunci când, la volum egal, are mai puțină masă decât apa. Nu putem spune că tot ce este greu se scufundă: un buștean mare plutește, iar un ac mic se scufundă.
Forma. O bilă de plastilină se scufundă. Dacă din aceeași plastilină facem o bărcuță cu margini înalte, ea plutește, pentru că în ea se află mult aer și ocupă mai mult loc în apă. Din același motiv plutește o corabie de oțel, deși o bucată plină din același oțel se scufundă.
Apa sărată. Un ou proaspăt se scufundă într-un pahar cu apă. Dacă dizolvăm în apă multe linguri de sare, oul începe să plutească. Apa sărată ține obiectele mai sus. De aceea în Marea Neagră e mai ușor să plutești decât într-un râu.
Alte materiale. Uleiul plutește pe apă, fiindcă, la volum egal, este mai ușor decât ea. Gheața plutește și ea, deoarece este mai ușoară decât apa lichidă; iarna, gheața se formează la suprafața lacului, iar dedesubt peștii rămân în apă.
Experimentele de plutire se fac cu obiecte mici și sigure. Înainte de a pune un obiect în apă, spunem ce credem că va face, apoi verificăm. O prezicere greșită nu strică experimentul: ne ajută să învățăm ce nu știam.
Observă și încearcă
Vei vedea ce obiecte plutesc și cum poți face să plutească și o bucată de plastilină. Ai nevoie de un castron sau un lighean cu apă, de obiecte mici (dop de plută, cui, piatră mică, măr, capac de plastic, cub de lemn), de plastilină, de agrafe de birou și de un șervet.
- Fă un tabel cu coloanele „Obiect”, „Cred că” și „Ce s-a întâmplat”.
- Notează pentru fiecare obiect dacă crezi că plutește sau se scufundă, apoi așază-l încet în apă.
- Fă din plastilină o bilă și pune-o în apă; scoate-o, usucă-o și modelează din ea o bărcuță cu margini înalte.
- Așază bărcuța pe apă și încearcă să pui în ea câteva agrafe, una câte una.
Observi că bila se scufundă, iar bărcuța plutește și poate duce o încărcătură. Materialul a rămas același, s-a schimbat doar forma, deci forma contează. Șterge apa vărsată de pe masă.
Plutirea corpurilor — fișe de lucru
Două fișe de lucru despre plutirea corpurilor, cu câte șase sarcini pe pagină. Prima fixează noțiunile, iar a doua le aplică în situații concrete; răspunsurile sunt pe ultima pagină.
Greșeli frecvente
- Greșit: Toate obiectele din metal se scufundă.Corect: O navă de oțel plutește, pentru că are formă scobită, plină cu aer.
- Greșit: Numai mărimea hotărăște dacă plutește.Corect: Contează materialul și forma.
- Greșit: Dacă predicția mea a fost greșită, experimentul a eșuat.Corect: Compar ce am prezis cu ce am văzut și aflu ceva nou.
Pentru părinți
Pregătiți o oală cu apă, un ou, sare și o lingură. Rugați copilul să prezică ce va face oul, apoi puneți-l în apă și vedeți că se scufundă. Dizolvați treptat sare, până când oul se ridică. Întrebați: „Ce s-a schimbat în apă?” și lăsați copilul să explice, cu cuvintele lui, că apa sărată ține oul mai sus.
Testează-te pe această lecție
Lecția o citești aici, fără cont. Testele pe lecții și capitole sunt în cont, cu grile originale Didaxis și explicația fiecăreia: gratuit 10 grile pe zi, fără limită cu Premium, 49 de lei pe lună pentru fiecare copil.
Înainte și după
Surse și referințe
Redactare proprie, conform programei:
Documente consultate
- OMEN 5003/02.12.2014, anexa 2, Științe ale naturii, clasa a IV-a, p. 10; rocnee.eu
- Redactare proprie: observațiile pe apă, conform programei citate.
Desene: Redactare proprie (desen original), conform OMEN 5003/02.12.2014, anexa 2, Științe ale naturii, clasele a III-a și a IV-a, pp. 10–11; rocnee.eu