Pe scurt
Condiționarea operantă explică schimbarea frecvenței unui comportament prin consecințele sale. Dacă aprecierea primită după o sarcină corectă crește probabilitatea ca elevul să lucreze din nou, aprecierea funcționează ca întărire pozitivă. „Pozitiv” înseamnă că se adaugă un stimul, nu că efectul este moralmente bun. Pedeapsa urmărește reducerea unui comportament.
În detaliu
Întărirea negativă crește comportamentul prin îndepărtarea unui stimul neplăcut; pedeapsa negativă îl reduce prin retragerea unui stimul dorit. Pentru a clasifica un caz, se urmăresc două întrebări: comportamentul crește sau scade și se adaugă ori se retrage ceva după el? O recompensă promisă înaintea acțiunii este un antecedent, iar întărirea ca efect se stabilește după schimbarea observată a conduitei. Programele de întărire diferă prin regularitatea consecințelor.
- comportament operant: acțiune a cărei frecvență se schimbă prin consecințe; elevul ridică mâna și primește feedback.
- întărire pozitivă: adăugarea unei consecințe plăcute care crește conduita; lauda crește participarea.
- întărire negativă: îndepărtarea unei situații neplăcute care crește conduita; centura oprește alarma, deci e folosită.
- pedeapsă pozitivă: adăugarea unei consecințe neplăcute care reduce conduita; o sarcină suplimentară reduce întârzierea.
- pedeapsă negativă: îndepărtarea unui beneficiu care reduce conduita; pierderea unui privilegiu reduce întreruperile.
- contingență: relația dintre conduită și consecința sa; feedbackul apare după răspuns, nu înainte.
- întărire continuă: consecința urmează fiecărui răspuns vizat; fiecare exercițiu corect primește feedback.
- întărire intermitentă: consecința urmează doar unele răspunsuri; unele participări primesc feedback.
- modelare treptată: întărirea aproximărilor succesive ale conduitei dorite; elevul primește feedback pentru pași tot mai complecși.
- extincție operantă: scăderea unei conduite când întărirea încetează; apelurile repetate scad când nu mai primesc atenție.
Exemplu analizat: Un elev contribuie mai des după feedback constructiv. Pentru a numi întărirea verificăm efectul: conduita crește. „Negativă” înseamnă eliminarea unui stimul neplăcut, nu pedeapsă. Dacă elevul primește feedback pentru pași tot mai apropiați de țintă, se produce modelare treptată.
Fundamente și programe de întărire. Edward Thorndike a formulat legea efectului (1898–1911): comportamentele urmate de consecințe satisfăcătoare tind să se repete, cele urmate de consecințe neplăcute tind să dispară; a observat pisici în „cutia-problemă”. B. F. Skinner (cutia Skinner, 1938) a studiat comportamentul operant la șobolani și porumbei. Întărirea pozitivă adaugă un stimul și crește frecvența conduitei; întărirea negativă retrage un stimul aversiv și crește conduita (punerea centurii oprește avertizarea). Pedeapsa pozitivă adaugă un stimul, iar cea negativă retrage un stimul, cu scăderea conduitei în ambele cazuri. Clasificarea cere verificarea efectului, nu doar a intenției adultului. Programele (planurile) de întărire stabilesc când urmează întărirea. În programele de raport contează numărul de răspunsuri, iar în cele de interval contează timpul scurs, deoarece este întărit primul răspuns dat după trecerea intervalului. Raportul fix: întărirea apare după un număr constant de răspunsuri (un atelier plătește la fiecare zece piese); ritmul este ridicat, cu o scurtă pauză după fiecare întărire. Raportul variabil: întărirea apare după un număr imprevizibil de răspunsuri, în jurul unei medii (aparatele cu monede); ritmul este ridicat și constant, iar comportamentul rezistă cel mai mult la extincție. Intervalul fix: se întărește primul răspuns după un interval constant; într-o sarcină experimentală, prima apăsare după 30 de secunde produce recompensa. Răspunsurile tind să se înmulțească spre sfârșitul intervalului. Intervalul variabil: se întărește primul răspuns după intervale imprevizibile; verificarea mesajelor poate întâlni un mesaj nou după durate diferite. Ritmul tinde să fie moderat și constant. Modelarea întărește pas cu pas aproximări tot mai apropiate de comportamentul-țintă.
Exemplu 3 (planuri de întărire). Patru situații: (a) un elev primește o steluță după fiecare cinci probleme rezolvate — raport fix; (b) un elev primește un „bravo” după un număr variabil de intervenții, uneori după două, alteori după șapte — raport variabil; (c) într-o sarcină experimentală, prima apăsare după fiecare interval de 30 de secunde primește recompensă — interval fix; (d) prima apăsare după intervale de durată variabilă primește recompensă — interval variabil. Criteriul: se numără răspunsurile (raport) sau se măsoară timpul (interval) și se urmărește dacă regula e constantă (fix) sau imprevizibilă (variabil).
Exemplu 2 (clasificare). Patru situații: (a) elevul primește un autocolant după fiecare temă — întărire pozitivă; (b) alarma care sună încetează după ce elevul își pune centura — întărire negativă; (c) primește o sarcină suplimentară pentru întârziere — pedeapsă pozitivă; (d) i se ia telefonul pentru o seară — pedeapsă negativă. Încadrările presupun că temele și punerea centurii devin mai frecvente, iar întârzierea și conduita sancționată prin retragerea telefonului scad. Fără efectul observat, consecința nu poate fi clasificată doar după intenție.
Greșeli frecvente
- Greșit: Orice consecință plăcută este o întărire.Corect: o consecință este întărire doar dacă crește frecvența comportamentului; criteriul este efectul observat asupra conduitei.
- Greșit: Un comportament întărit doar uneori dispare mai repede decât unul întărit după fiecare răspuns.Corect: întărirea intermitentă, mai ales cea variabilă, face comportamentul mai rezistent la extincție decât întărirea continuă.
- Greșit: Întărirea negativă este același lucru cu pedeapsa.Corect: Întărirea negativă crește frecvența comportamentului prin retragerea unui stimul neplăcut; pedeapsa scade frecvența comportamentului.
- Greșit: „Pozitiv” înseamnă că efectul este bun din punct de vedere moral.Corect: „Pozitiv” înseamnă adăugarea unui stimul; „negativ” înseamnă retragerea lui.
Testează-te pe această lecție
Lecția o citești aici, fără cont. Testele pe lecții și capitole sunt în cont, cu grile originale Didaxis și explicația fiecăreia: gratuit 10 grile pe zi, fără limită cu Premium, 49 de lei pe lună pentru fiecare copil.
Înainte și după
Surse și referințe
Redactare proprie, conform programei:
- OMEC 4106/2026, anexa 86, pp. 7–9 (MO 1240–1242); rocnee.eu
Documente consultate
- OMEC 4106/2026, anexa 86, Psihologie, MO p. 1240–1242; rocnee.eu
Desene: Redactare proprie (desen original), conform OMEC 4106/2026, anexa 86, Psihologie, p. 1234–1242; rocnee.eu
