Buget și planificare financiară

Un buget pune alături veniturile și cheltuielile pentru aceeași perioadă. Soldul este venituri minus cheltuieli. Pentru un buget lunar, nu amesteca valori zilnice, lunare și anuale fără conversie. Cheltuielile pot fi grupate, de exemplu, în fixe și variabile.

Exemplu rezolvat. Venitul lunar este $1800$ lei, iar cheltuielile planificate sunt $700$ lei, $500$ lei și $300$ lei.

1. Totalul cheltuielilor este $700+500+300=1500$ lei.
2. Scădem din venit: $1800-1500=300$ lei.
3. Soldul planificat este $300$ lei.

O cheltuială anuală de $1200$ lei poate fi repartizată orientativ ca $100$ lei pe lună pentru comparație. Încasările nesigure nu trebuie tratate ca sume deja primite într-un calcul al disponibilului curent. Bugetul este un model ce se actualizează pe măsură ce apar valori reale diferite de cele planificate.

Pentru a compara oferte, folosește aceeași perioadă și aceleași servicii. Abonamentul A costă $30$ lei pe lună, deci $360$ lei pe an; abonamentul B costă $300$ lei pe an. Pentru un an, B este mai ieftin cu $60$ lei.

Cheltuielile fixe (chirie, abonamente, rate) se repetă la aceeași valoare, iar cele variabile (mâncare, transport, ieșiri) se schimbă de la o lună la alta. Pentru venituri neregulate se folosește media: dacă într-un trimestru încasările sunt $1900$, $2100$ și $2000$ de lei, venitul lunar mediu este $\frac{1900+2100+2000}{3}=2000$ lei. Ponderea unei categorii în buget este raportul dintre cheltuiala ei și venit, exprimat în procente.

Exemplu rezolvat. Un venit lunar de $2500$ lei se împarte astfel: cheltuieli fixe $1400$ lei, cheltuieli variabile $600$ lei. Familia vrea să economisească $300$ lei pe lună. Se poate? Ce pondere au cheltuielile fixe?

1. Cheltuielile sunt $1400+600=2000$ lei, deci soldul este $2500-2000=500$ lei.
2. Economia dorită este $300$ lei, mai mică decât soldul, deci obiectivul este realizabil; rămân $500-300=200$ lei disponibili.
3. Ponderea cheltuielilor fixe este $\frac{1400}{2500}=0,56$, adică $56\%$ din venit.
4. Într-un an, economia este $12\cdot 300=3600$ lei.

Exemplu rezolvat. Un telefon se poate plăti integral cu $2400$ lei sau în $24$ de rate lunare de $120$ lei. Care variantă este mai ieftină și cu cât?

1. Plata în rate costă $24\cdot 120=2880$ lei.
2. Diferența față de plata integrală este $2880-2400=480$ lei.
3. Plata integrală este mai ieftină cu $480$ lei, adică $20\%$ din prețul de $2400$ lei.

Un buget bun are și o categorie de rezervă. Un fond de urgență acoperă de obicei câteva luni de cheltuieli fixe și variabile; pentru cheltuieli lunare de $2000$ lei, trei luni înseamnă $6000$ lei. Dacă se pun deoparte $300$ lei pe lună, fondul se completează în $\frac{6000}{300}=20$ de luni. Un buget lunar se verifică la sfârșitul lunii prin compararea coloanelor planificat și realizat, categorie cu categorie, iar economiile nu se tratează ca ultima categorie, ci se planifică înaintea cheltuielilor variabile, ca o sumă fixă pusă deoparte la începutul lunii. Diferența dintre planificat și realizat ajută la corectarea bugetului: dacă s-au cheltuit $620$ lei pe categoria variabilă planificată la $600$ lei, depășirea este $20$ lei, adică $\frac{20}{600}\approx 3,3\%$.

Greșeli frecvente

• Greșit: dacă ratele lunare sunt mici, varianta în rate este mai ieftină.
  Corect: se compară totalul plătit pe întreaga perioadă, în exemplul de mai sus $2880$ lei față de $2400$ lei.
• Greșit: compari un venit lunar direct cu o cheltuială anuală.
  Corect: aduci sumele la aceeași perioadă.
• Greșit: soldul se calculează cheltuieli minus venituri.
  Corect: venituri minus cheltuieli.
• Greșit: o sumă estimată este automat bani disponibili acum.
  Corect: separi planificarea de încasările efective.

Înainte și după