Construcții cu pronume reflexiv

O construcție reflexivă folosește forme precum „se” sau „își”, legate de verb. Ele pot arăta că acțiunea se întoarce asupra celui care o face, dar nu toate construcțiile cu „se” au acest sens. Înainte de a explica forma, identifică persoanele implicate: cine face acțiunea și asupra cui se răsfrânge.

„Mara se îmbracă” arată că Mara face acțiunea asupra ei. „Mara îl îmbracă pe fratele ei” arată alt destinatar. Primul enunț are construcție reflexivă, al doilea nu.

Construcțiile cu pronume reflexiv se grupează în cinci tipuri:

• reflexivul propriu-zis: acțiunea se întoarce asupra subiectului („Mara se îmbracă”);
• reflexivul dativ: pronumele arată cine beneficiază („Mara își cumpără o carte”) sau al cui este lucrul („Mara își spală mâinile”);
• reflexivul reciproc: acțiunea se petrece între membrii unui grup („Frații se ceartă”);
• reflexivul pasiv: subiectul primește acțiunea („Casele se construiesc”);
• reflexivul impersonal: nu există subiect („Se spune că plouă”).

Un truc pentru recunoaștere: dacă poți spune „pe sine” („Mara se îmbracă pe sine”), este reflexiv propriu-zis. Dacă poți spune „unul pe altul” sau „unul cu altul” („Frații se ceartă unul cu altul”), este reciproc. Dacă poți reface propoziția cu un agent („Muncitorii construiesc casele”), este pasiv.

La verbele pronominale, precum „a se teme” sau „a se gândi”, pronumele face parte din verb și nu se analizează separat: nu poți spune „se teme pe sine”.

Exemplu lucrat: Stabilim tipul reflexivului din „Cei doi prieteni se salută”.

1. Subiectul este plural: „cei doi prieteni”.
2. Încercăm: „unul pe altul” – „Cei doi prieteni se salută unul pe altul”.
3. Înlocuirea are sens, iar fiecare prieten este și cel care salută, și cel salutat.

Concluzie: construcție reflexivă reciprocă.

Observă și încearcă: scrie o propoziție cu „se spală” și una cu „îl spală”. Spune cine face acțiunea și asupra cui se răsfrânge, apoi încearcă să adaugi „pe sine” sau „unul pe altul” și vezi care variantă are sens.

La analiză contează funcția sintactică a pronumelui, nu doar forma lui:

• în „Copilul se spală singur”, „se” este complement direct și se referă la subiect (reflexiv propriu-zis);
• în „Mara își cumpără o carte”, „își” este complement indirect, în dativ, și arată beneficiarul;
• în „Mara își spală mâinile”, „își” este în dativ și arată posesorul („mâinile ei”);
• în „Cei doi frați se ceartă des”, „se” are valoare reciprocă și poate fi completat cu „unul cu altul”;
• în „Casele se construiesc repede”, „se” marchează sensul pasiv: subiectul „casele” primește acțiunea, iar agentul lipsește;
• în „Se spune că plouă”, construcția este impersonală, fără subiect;
• în „Ea se teme”, „se” face parte din verbul pronominal.

Pasivul cu „se” nu primește agent: nu spui „Casele se construiesc de muncitori”. Când ai agent, folosești pasivul cu „a fi”: „Casele sunt construite de muncitori”.

Dacă verbul se acordă cu un nume la plural care nu face el însuși acțiunea, construcția este pasivă, nu reflexivă propriu-zisă. Compară „Copiii se spală” (ei fac acțiunea asupra lor sau unul asupra altuia) cu „Rufele se spală” (rufele nu se spală singure).

Exemplu lucrat: Ce fel de construcție este „Se construiesc case noi”? a) reflexivă propriu-zisă, b) reflexivă reciprocă, c) reflexivă pasivă, d) impersonală. Verbul se acordă cu „case noi”, subiectul care primește acțiunea; agentul lipsește; se poate reface activ („Muncitorii construiesc case noi”). Răspuns: c.

Exemplu lucrat: Stabilim tipul construcției din „Se vorbește despre examen”. Verbul este la persoana a III-a singular și nu are un subiect cu care să se acorde; „despre examen” este complement, nu subiect. Nu putem reface activ cu agent și nici nu putem spune „pe sine” sau „unul cu altul”. Concluzie: construcție impersonală.

Greșeli frecvente

• Greșit: În „Casele se construiesc repede”, „se” este pronume reflexiv propriu-zis.
  Corect: Casele nu se construiesc pe sine; „se” marchează sensul pasiv.
• Greșit: „Ei se salută” analizat ca reflexiv propriu-zis.
  Corect: Acțiunea se petrece între cei doi, deci construcția este reciprocă („unul pe altul”).
• Greșit: În „Ea se teme”, „se” este complement direct.
  Corect: „A se teme” este verb pronominal; „se” face parte din verb.

Înainte și după