Pe scurt
Unele construcții exprimă un fapt fără a numi un subiect care îl face. Acestea sunt impersonale: verbul stă la persoana a III-a singular, iar subiectul lipsește sau este o propoziție. Nu inventa o persoană ascunsă dacă enunțul nu o cere.
Verbele și construcțiile impersonale sunt de patru feluri:
- fenomene ale naturii: „plouă”, „ninge”, „fulgeră”, „se înserează”;
- necesitate sau posibilitate: „trebuie să plecăm”, „se poate”, „e bine să întrebi”;
- părere sau percepție: „se pare că trenul întârzie”, „se știe”, „se spune că drumul este închis”;
- forme reflexive cu valoare impersonală: „se vorbește”, „se lucrează”, „aici se doarme devreme”.
În „Se spune că drumul este închis”, propoziția „că drumul este închis” ține locul subiectului (este propoziție subiectivă), iar cel care spune rămâne neprecizat. La fel, în „Se cuvine să așteptăm” și „Se întâmplă să greșim” verbul nu numește pe cel care face acțiunea.
Verbele care denumesc fenomene ale naturii se folosesc, în sens propriu, numai la persoana a III-a singular: nu există „eu ninge” sau „ele plouă”.
Construcții cu dativ exprimă o stare trăită: „Mi-e frig”, „Mi-e dor de casă”, „Îmi pare rău”. Pronumele „mi” și „îmi” arată cine simte, dar sunt complemente indirecte, nu subiecte.
Probă: pune întrebarea „cine?” sau „ce?” înaintea predicatului. Dacă răspunsul este un cuvânt în nominativ, construcția este personală: la „Vântul bate”, „Ce bate? Vântul”. Dacă nu primești niciun răspuns, enunțul nu are subiect și este impersonal: la „Plouă” și la „Se doarme bine aici” nu există răspuns. Dacă răspunsul este o propoziție, verbul rămâne impersonal, iar propoziția respectivă este subiectivă: la „Se spune că drumul este închis”, „Ce se spune? că drumul este închis”, iar „că drumul este închis” este subiectivă; la „Trebuie să plecăm”, „Ce trebuie? să plecăm”, iar „să plecăm” este subiectivă.
Exemplu lucrat: Stabilim dacă „Se doarme bine aici” este impersonală.
- Verbul „se doarme” este la persoana a III-a singular.
- Întrebăm: „Cine doarme?” Nu există un subiect exprimat.
- „Bine” este circumstanțial de mod, iar „aici” este circumstanțial de loc.
Concluzie: construcție impersonală, cu verb reflexiv impersonal.
Exemplu lucrat: Comparăm „Vântul bate” și „Plouă”. Prima are subiectul „vântul” (ce bate?), deci este personală; a doua denumește un fenomen al naturii și nu admite subiect, nici dacă adaugi „ploaia”. Citește un anunț cu „se spune” și observă ce informație lipsește: cine o spune.
Pentru admitere
La examen se cere deosebirea dintre construcția impersonală, cea personală și cele cu „se”:
- pasiv reflexiv: în „Casele se construiesc repede”, verbul se acordă cu „casele” (subiect); în „Se construiește o școală”, subiectul este „o școală”;
- reflexiv propriu: în „Mara se spală”, „se” înlocuiește un complement direct, iar subiectul este „Mara”;
- impersonal: în „Se vorbește despre proiect” nu există niciun substantiv în nominativ cu care verbul să se acorde, deci nu există subiect; „despre proiect” este complement prepozițional.
Un verb poate fi impersonal într-un enunț și personal în altul. În „Plouă de ieri fără oprire”, „de ieri” și „fără oprire” sunt circumstanțiale, iar verbul este impersonal; în „Copilul plânge de ieri”, „copilul” este subiect. În „Trebuie să plecăm”, subiectul lui „trebuie” este propoziția „să plecăm”, nu „noi”.
Exemplu lucrat: Care enunț conține o construcție impersonală? a) Elevul citește. b) Se vorbește despre proiect. c) Casele se construiesc repede. d) Mara se spală. În a, subiectul este „elevul”. În c, verbul se acordă cu „casele” (pasiv reflexiv). În d, „se” este reflexiv. În b, nu există niciun nume în nominativ cu care verbul să se acorde, deci construcția este impersonală. Răspuns: b.
Exemplu lucrat: Care enunț NU conține o construcție impersonală? a) Se înserează repede. b) Mi-e dor de casă. c) Se citesc cărțile. d) Trebuie să plecăm. În a este un fenomen al naturii, în b stare trăită, în d necesitate, toate fără subiect-persoană. În c, verbul se acordă cu „cărțile”, subiect al pasivului reflexiv. Răspuns: c.
Greșeli frecvente
- Greșit: „Plouă” analizat cu subiectul „ploaia” adăugat din afara enunțului.Corect: Construcția este impersonală.
- Greșit: „Noi” este subiectul lui „trebuie” în „Trebuie să plecăm”.Corect: „Să plecăm” este subiectiva lui „trebuie”; „noi” este subiectul subînțeles al verbului „să plecăm”.
- Greșit: „Se vorbește despre proiect” are subiectul „proiect”.Corect: Construcția nu are subiect, fiind impersonală.
- Greșit: „Mi” din „Mi-e frig” este subiect.Corect: „Mi” este complement indirect (dativ); construcția nu are subiect.
Pentru părinți
Scrieți „Plouă” și „Se spune că plouă”. Copilul observă că prima propoziție nu are subiect, iar în a doua „că plouă” răspunde la „ce se spune?”. Adăugați „Trebuie să plecăm”. Întrebați: „Care este diferența dintre lipsa subiectului și subiectul exprimat printr-o propoziție?”
Testează-te pe această lecție
Lecția o citești aici, fără cont. Testele pe lecții și capitole sunt în cont, cu grile originale Didaxis și explicația fiecăreia: gratuit 10 grile pe zi, fără limită cu Premium, 49 de lei pe lună pentru fiecare copil.
Înainte și după
Surse și referințe
Redactare proprie, conform programei:
- OMEN 3393/2017, anexa 2, pp. 23–24; rocnee.eu
- Facultatea de Drept, Universitatea din București, Limba română — Admitere 2026, p. 1: 35 de poziții și detalierea gramaticii.; drept.unibuc.ro
- OME 4730/2022, anexa 1, pp. 1–4; aplicabilitatea la EN 2027 conform ordinului anual se reconfirmă; legislatie.just.ro
Documente consultate
- ISJ Timiș, „Limba și literatura română în gimnaziu – dificultăți, nedumeriri, soluții”, secțiunile „Sintaxa propoziției” și „Sintaxa frazei”, pp. 9–11; isj.tm.edu.ro
- Facultatea de Drept, Universitatea din București, Limba română — Admitere 2026, p. 1: 35 de poziții și detalierea gramaticii; drept.unibuc.ro
Desene: Redactare proprie (desen original), conform OMEN 3393/2017, anexa 2, pp. 23–24; rocnee.eu
